Broasca și șarpele (Panciatantra) [2]
2 februarie 2019 | Cornelia DĂROI
Cornelia Dăroi
Tot astfel:
Când e în primejdie să piardă totul, cel cuminte jertfește jumătate. Cu jumătate el își atinge scopul, pe când pierderea întreagă cu greu se suportă. (27) Judecând astfel, îi arăta mereu când pe unul, când pe ascuns și pe alții. Bine a zis când a zis: ”După cum cel ce are haine murdare se așază oriunde, tot așa celui cu purtare șovăielnică nu-i mai pasă de ceea ace-a rămas bun în el.” (28)
Într-o zi șarpele, după ce le mâncă pe celelalte broaște, mâncă și pe fiul lui Gangadatta, cu numele Lățilă. Când află c-a fost mâncat, Gangadatta nu mai contenea țipând cât îl lua gura:
– Văleu, văleu!
Atunci nevastă-sa îi zise:
– Ce strigi, tu care ai rămas fără prieteni și care ți-ai nimicit singur neamul? Cine are să te ocrotească acum, după ce au fost nimiciți ai tăi? (29) Mai bine gândește-te cum să ieși și cum să-l omori pe șarpe!
După ce trecu o bucată de timp, tot neamul broaștelor fu mâncat. Mai rămase numai Gangadatta. Atunci Drăguțu îi zise:
– Hei, Gangadatta, mi-e foame. N-a mai rămas nicio broască. Dă-mi ceva să mănânc, că tu m-ai adus aici.
– Prietene, răspunse regele broaștelor, să n-ai nicio grijă, îngrijesc eu de asta. Dacă-mi dai voie să plec, am să ademenesc broaștele din celelalte fântâni și am să le aduc aici.
Șarpele zise:
– Pe tine, firește, nu te pot mânca, fiindcă mi-ești frate. Dacă însă vei face așa cum spui, îmi vei fi ca un tată. Fă dar așa!
Auzind aceasta, regele broaștelor se sui pe ciutura roții și, rugându-se în gând la toți zeii, ieși cu bine din fântână. Iar Drăguțu stătea acolo și-l aștepta cu dor. Trecu însă mult și bine fără ca Gangadatta să se întoarcă. Atunci Drăguțu zise unei șopârle care locuia în altă scobitură:
– Draga mea, dă-mi o mână de ajutor, că noi doar ne cunoaștem. Du-te de-l caută pe Gangadatta undeva în vreo baltă și spune-i din partea mea să vie îndată, chiar și singur, dacă nu vor să vie celelalte broaște. Nu pot să stau aici fără el. Drept chezășie că nu-i voi face niciun rău, este binele pe care i l-am făcut!
Atunci șopârla porni repede să-l caute pe regele broaștelor și-i zise:
– Dragă Gangadatta, prietenul tău, Drăguțu, stă și te așteaptă să vii. Haide dar iute. Pe lângă aceasta, binele ce ți l-a făcut este chezășie împotriva vreunei neplăceri.
De aceea vino fără teamă! Auzind aceasta, Gangadatta zise:
– Ce rău nu face cel flămând? Oamenii lihniți sunt fără milă. Spune-i, scumpa mea, lui Drăguțu că Gangadatta nu se mai întoarce la fântână. (30)
Zicând acestea, o trimise înapoi.
– Iată de ce animal de apă păcătos ce ești, și eu, ca și Gangadatta, nu voi merge în ruptul capului la tine acasă după ce am văzut primejdia.
Auzind aceasta, crocodilul zise:
– Prietenă nu se cade să faci așa. Trebuie cu orice preț să îndepărtezi de la mine păcatul nerecunoștinței, venind la casa mea. Altminteri mă voi lăsa să mor de foame aici din pricina ta.
– Măi, prostule, zise maimuța, dar ce sunt eu, măgarul Blegu, care cu toate c-a văzut primejdia cu ochii săi, s-a întors singur acolo și a pierit? Cu toate că plecase după ce văzuse puterea leului, neghiobul fără urechi și fără inimă [1] s-a întors și a fost omorât de acela! (31)
– Prietenă, cine-i măgarul acela Blegu? întrebă crocodilul. Cum de a văzut primejdia și totuși a murit? Spune-mi asta.
Maimuța povesti.
[1] La indieni, ca și la latini și la greci, inima este nu numai locul sentimentelor, ci și al inteligenței.
Adaptare Legal Style: Cornelia Dăroi
* Panciatantra (Cele cinci cărți ale înțeleciunii) este un text remarcabil și bogat în reguli discutabile.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
