UNBR propune interpretarea Statului profesiei de avocat: Exercitarea calității de ”expert”, ”formator”, ”expert-formator” sau ”manager de Proiect” este compatibilă cu calitatea de avocat în exercițiul profesiei, în situația în care Proiectul în care avocatul este implicat este inițiat sau are ca beneficiar baroul, Uniunea Națională a Barourilor din România, Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, Casa de Asigurări a Avocaților, alte profesii juridice, instituții, autorități, alte profesii a căror exercitare presupune cunoașterea dreptului românesc, asociații non-profit dacă prestațiile profesionale realizate efectiv de avocat au ca scop și includ activități specifice de cunoaștere și aprofundare a cunoștințelor de drept românesc și european, activități de instruire și educație juridică în licee și școli, activități de cercetare juridică
2 februarie 2019 | JURIDICE.ro
Sâmbătă, 2 februarie 2019, Uniunea Națională a Barourilor din România a dat publicității proiectul Deciziei interpretative a Consiliului Uniunii privind aplicarea unitară a prevederilor art. 27-30 din Statutul profesiei de avocat.
UNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA
CONSILIUL UNIUNII
– PROIECT –
DECIZIE INTERPRETATIVĂ
PRIVIND APLICAREA UNITARĂ A PREVEDERILOR ART. 27-30 DIN STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT
S-a solicitat de către Baroul Dolj, prin cererea nr. 927/09.07.2018 și de către Baroul Timiș, prin cererea nr. 350 / 12.10.2018 să se emită o hotărâre cu caracter interpretativ pentru aplicarea corectă și unitară a dispozițiilor art. 27-30 din Statutul profesiei de avocat relative la aplicarea dispozițiilor art. 15 și art. 16 din Lege, pentru a se interpreta și aplica unitar prevederile legislației profesionale privind compatibilitatea calității de avocat cu drept de exercitare a profesiei cu activitățile de ”manager de proiect”, „expert”, ”formator”, ”expert-formator”, ”lector” în Proiecte care au ca BENEFICIAR entități ale profesiei de avocat, alte profesii juridice sau profesii a căror exercitare în România impune obligatoriu cunoașterea dreptului românesc, în activități de instruire și educație juridică în școli și licee, activități de cercetare în domeniul juridic.
Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România, întrunită în ședința din 1 februarie 2019, după consultarea și examinarea propunerilor și poziției Consiliilor barourilor Timiș și Dolj, comunicată la 1 februarie 2019, a decis să supună dezbaterii on line și aprobării de către Consiliul UNBR a prezentei decizii interpretative.
*
În temeiul art. 65 lit. ”ț” din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (în continuare, Legea) Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România (în continuare, UNBR) este competent să emită o decizie interpretativă, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor Statutului profesiei de avocat.
1. Sunt incidente următoarele prevederi ale Legii nr. 51/1995:
Art. 15. – Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
b) ocupațiile care lezează demnitatea și independența profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț.
Art. 16.
Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu:
a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau județene;
b) activități și funcții didactice în învățământul juridic superior;
c) activitatea literară și publicistică;
d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare și lichidare judiciară, în condițiile legii.
2. Sunt supuse interpretării de către Consiliul UNBR următoarele prevederi din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 64/2011, astfel cum a fost completat și modificat:
Subsecțiunea a 4-a. Incompatibilități
Art. 27. – Pentru primirea în profesie și pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.
Art. 28. – Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat.
Art. 29. – (1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel:
a) faptele personale de comerț exercitate cu sau fără autorizație;
b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar într-o societate comercială în comandită simplă sau în comandită pe acțiuni;
c) calitatea de administrator într-o societate comercială în comandită pe acțiuni;
d) calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralități de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare și administrare, de președinte al consiliului de administrație ori de membru în comitetul de direcție al unei societăți comerciale cu răspundere limitată;
e) calitatea de președinte al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere ori de membru în comitetul de direcție sau în directoratul unei societăți comerciale pe acțiuni.
(2) Avocatul poate fi asociat sau acționar la societățile comerciale cu răspundere limitată sau la cele pe acțiuni.
(3) Avocatul poate îndeplini funcția de membru în consiliul de administrație sau în consiliul de supraveghere al unei societăți comerciale pe acțiuni ori de membru al consiliului de administrație al unei societăți comerciale cu răspundere limitată, cu obligația de a aduce acest fapt la cunoștința decanului baroului în care își exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicațiile asupra condițiilor în care exercită funcția de membru al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere și va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidențialității.
(4) Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcției de membru al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților, poate, în orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcția pe care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată de îndată avocatului în cauză. Dispozițiile art. 26 alin. (6) și (7) se aplică în mod corespunzător.
(5) Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinară gravă.
Art. 30. (1) Incompatibilitățile prevăzute de Lege se verifică și se constată de către consiliul baroului, chiar și din oficiu.
(2) Avocatul devenit incompatibil are obligația să încunoștințeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa din tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaților incompatibili.
(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecințele prevăzute de lege, și constituie abatere disciplinară gravă, sancționată cu excluderea din profesie
3. Consiliul UNBR precizează că incompatibilitatea în profesia de avocat reprezintă imposibilitatea legală, obiectivă, necondiționată ca avocatul înscris în Tabloul avocaților cu drept la exercitarea efectivă a profesiei să poată exercita anumite funcții, profesii, ocupații, ori acte specifice unor ”calități” prevăzută de reglementări din sfera dreptului comun. Regulile legale în materie au ca fundament prezumția absolută de încălcare a principiului independenței profesionale, ori a unui conflict de interese care s-ar naște din exercitarea simultană a dreptului de a exercita profesia de avocat și a dreptului de a desfășura activități specifice unei ”alte calități”.
Regula generală în materie de incompatibilități și interdicții este că situațiile de incompatibilitate sau interdicții sunt stabilite nominal și specific, prin lege, când este vorba de o profesie legal reglementată, cum este cazul profesiei de avocat.
4. Imposibilitatea avocatului de a mai îndeplini, concomitent, și alte funcții sau a presta alte servicii ține de domeniul limitării dreptului fundamental la muncă, reglementat de art. 41 din Constituție (referitor la dreptul neîngrădit la muncă), care prevede: „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă.”
Pentru aceste motive, reglementările profesionale în materie trebuie interpretate și aplicate restrictiv, având în vedere că incompatibilitățile și interdicțiile constituie o excepție de la principiul instituit de art. 41 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă”, o restrângere a exercițiului acest drept fundamental.
5. Cazurile de incompatibilitate vizează întreaga perioadă în care o persoană deține calitatea de avocat activ, începând de la primirea în profesie cât și, ulterior, în timpul exercitării acesteia.
Sistemul reglementărilor profesionale în materia incompatibilităților ce pot fi reținute în sarcina avocaților nu este absolut.
Este permis cumulul de activități, ca o soluție naturală, impusă de realitățile economice și sociale, care presupun implicarea efectivă a avocaților în activități corespunzătoare nivelului lor de pregătire profesională și sarcinilor generale ce revin avocatului într-o societate care funcționează pe baza regulilor de drept.
6. Potrivit Statutului profesiei, avocatul poate îndeplini și alte activități, în afara celor care se încadrează strict în cazurile expres reglementate prin lege, cu obligația de a aduce acest fapt la cunoștința decanului baroului în care își exercită profesia.
Principiul potrivit căruia incompatibilitățile prevăzute de lege se verifică și se constată de către consiliul baroului, chiar și din oficiu, este o constantă a profesiei de avocat. Avocatul este obligat să furnizeze toate explicațiile asupra condițiilor în care el exercită activități, funcții – prevăzute în Statutul profesiei – și să prezinte toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidențialității. Dacă se apreciază de consiliul baroului că exercitarea funcției, ocupației, a calificării profesionale legal dobândite – în alte domenii de activitate decât cele expres prevăzute de Lege – afectează ”independenta profesională” generală a avocatului sau este sau devine incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților, consiliul baroului poate, în orice moment, să solicite celui interesat să opteze cu privire la desfășurarea uneia dintre activitățile aflate în situația de a distorsiona statutul legal al avocatului și să ia masurile prevăzute de lege. Avocatul care nu se conformează regulilor statutare se expune răspunderii disciplinare.
Soluția se impune ori de câte ori organele profesie, în condițiile legii, apreciază că în cazul cumulului de activități există, rezonabil, un grad de vulnerabilitate redus de afectare a valorilor protejate prin instituirea sistemului de incompatibilități: păstrarea neștirbită a independenței profesionale, respectarea și apărarea demnității profesiei, ocrotirea încrederii publice în profesia de avocat.
Este și cazul activităților de instruire și educație juridică atât în propria profesie, cât și, mai ales în domenii în care cunoașterea și aplicarea corectă a dreptului este indispensabilă, ori cazul activităților de coordonare a Proiectelor care au ca scop instruirea sau formarea profesională continuă în domeniul dreptului.
Această concluzie se impune mai ales în ipoteza în care se exercită de către avocat activități de formare profesională, ca formă de învățare permanentă ce implică activități didactice, în sens larg, în accepțiunea prevederilor Legii nr. 1/2011 privind educația națională.
Câtă vreme astfel de activități sunt expres permise de lege (activități și funcții didactice în învățământul juridic superior, activitatea literară și publicistică) și sunt declarate legal ca activități compatibile cu exercițiul profesiei de avocat, nu există niciun impediment de ordin rațional ca avocatul, care beneficiază de avantajul înțelegerii legilor și de capacități de elaborare de tactici și strategii în Proiecte de orice natură ce impun aplicarea dreptului, de capacitate și tehnici adecvate de comunicare iar prin activitatea sa poate acorda consultații juridice managementului tuturor domeniilor de activitate, să nu poată desfășura activități specifice de ”formator-expert” în Proiecte ce impun activități de instruire și formare în domeniul aplicării dreptului, ori activități de coordonare a unor astfel de Proiecte.
Profesia de avocat este o profesie legal reglementată menționată expres în Anexele Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale (în continuare, Legea nr. 200/2004), iar exercitarea acesteia în România necesită, conform reglementărilor legislației române, o cunoaștere precisă a dreptului român, ca o garanție a furnizării de informații juridice în condiții de securitate juridică. Lista profesiilor reglementate în România care necesită cunoașterea dreptului român este prevăzută în anexa nr. 4 la Legea nr. 200/2004. Sunt astfel de profesii:
1. auditor financiar;
2. consultant fiscal;
3. avocat;
4. expert contabil și contabil autorizat;
5. consilier juridic;
6. consilier în proprietate industrială;
7. consilier de probațiune.
Avocatul poate conlucra cu fiecare dintre aceste profesii, inclusiv în activități ce reprezintă formare profesională privind practica dreptului în profesiile în discuție.
Legea prevede expres compatibilitatea profesiei de avocat cu alte profesii conexe: mediator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare și lichidare judiciară. Este firesc să se permită avocatului aflat în exercițiul profesiei exercitarea concomitentă a profesiilor sus menționate, dar și implicarea în activități de formare profesionala în domeniul aplicării dreptului și în sistemele organizatorice ale acestor profesii.
Profesia, în ansamblul său, recunoaște ca fiind compatibilă activitatea de „lector în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților” (în continuare INPPA) cu exercițiul profesiei de avocat. Aceeași este și situația celor care dețin activități de coordonare a activităților INPPA. Aceasta în condițiile în care art. 65. lit. f) din Lege, INPPA este calificat legal drept ”persoană juridică de drept privat nonprofit și care nu face parte din sistemul național de învățământ și nu este supus procedurilor de autorizare și acreditare” și, în consecință, nu se aplică reglementarea prevăzută la art. 16 lit. b) din lege decât printr-o interpretare a Legii subordonată specificului activităților desfășurate în cadrul INPPA.
Chiar și în profesia de magistrat, interpretarea reglementărilor legale privind incompatibilitatea s-a realizat prin ”hotărâri de principiu” care au consacrat că ”este posibilă participarea în calitatea de experți în cadrul programelor cu finanțare externă pentru justiție, a judecătorilor, procurorilor, grefierilor și a personalului de specialitate juridică asimilat magistraților” (Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 261/2008), ”funcția de judecător sau procuror este compatibilă cu funcția de lector în cadrul Institutului Diplomatic Român” (Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 316/2010), ori că funcția de judecător sau procuror este compatibilă cu calitatea de ”lector al INPPA” .
7. În toate situațiile în care se desfășoară activitatea de ”formator-expert”, ”formator”, ”lector”, ”expert”, activități de instruire și educație juridica în licee și școli, activități de cercetare juridică – dacă acestea nu sunt legal asimilate cu ”activitatea didactică din învățământul juridic universitar” – se circumstanțiază o activitate cu caracter ocazional de prezentare a unor prelegeri, lecții, conferințe etc. pe baza unui contract de prestări de servicii. Este indiferentă sursa de finanțare a proiectelor, ori din care se realizează remunerarea serviciilor prestate de avocat, inclusiv în Proiecte cu finanțare externă, cu condiția respectării regulilor legale ce reglementează domeniul respectiv de activitate. Veniturile realizate de avocat din astfel de activități urmează regimul legal al veniturilor realizate în cadrul Proiectului de persoanele care au raporturi contractuale, de orice natură, cu Beneficiarul Proiectului, ori cel prevăzut de lege pentru domeniul de activitate al Beneficiarului prestațiilor profesionale ale avocatului. Trebuie respectat totdeauna regimul legal special al formelor care sunt impuse de reglementările în domeniu privind tipul raporturilor în care se concretizează relațiile dintre avocatul implicat în derularea Proiectelor, avocatul care desfășoară activități de instruire și educație juridică, ori activități de cercetare în domeniul juridic și Beneficiar, în raport de care tratamentul fiscal al veniturilor realizate de avocat este configurat de reglementările cărora se supune proiectul în discuție sau programul instructiv-formativ, ori de cercetare, realizat cu concursul avocatului.
*
Pentru toate aceste argumente,
CONSILIUL UNBR
HOTĂRĂȘTE:
În aplicarea unitară a prevederilor art. 27-30 din Statul profesiei de avocat, este compatibilă cu calitatea de avocat în exercițiul profesiei, exercitarea calității de ”expert”, ”formator”, ”expert-formator” sau ”manager de Proiect”, în situația în care Proiectul în care avocatul este implicat este inițiat sau are ca beneficiar baroul, Uniunea Națională a Barourilor din România, Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, Casa de Asigurări a Avocaților, alte profesii juridice, instituții, autorități, alte profesii a căror exercitare presupune cunoașterea dreptului românesc, asociații non-profit dacă prestațiile profesionale realizate efectiv de avocat au ca scop și includ activități specifice de cunoaștere și aprofundare a cunoștințelor de drept românesc și european, activități de instruire și educație juridică în licee și școli, activități de cercetare juridică – dacă acestea nu sunt legal asimilate cu ”activitatea didactică din învățământul juridic universitar”.
În toate situațiile, activitățile pot fi realizate cu condiția prealabilă a înștiințării în scris a consiliului baroului din care avocatul face parte, însoțită de copia certificată a contractelor încheiate de avocat cu beneficiarul prestațiilor sale.
Decizia se comunică barourilor și se publică pe site-ul UNBR.
Nr. ….. / …………2019
PREȘEDINTE U.N.B.R.,
dr. Gheorghe FLOREA
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
