Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Recuperare creanţe
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
Executor judecatoresc Florin Traian Copuzeanu
 
Print Friendly, PDF & Email

ÎCCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Sumele datorate lunar de un terţ poprit – membru al asociaţiei de proprietari
05.02.2019 | Andrei PAP


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2018 a fost publicată Decizia nr. 84/2018 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Mureș – Secția civilă în vederea dezlegării unei chestiuni de drept.

I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin Încheierea din 3 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.187/320/2016*, Tribunalul Mureș – Secția civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Modul de interpretare și aplicare a art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 și art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 privind existența sau inexistența unei afectațiuni speciale în ceea ce privește sumele datorate lunar de terțul poprit debitoarei asociația de proprietari, în cererile având ca obiect validarea popririi înființate asupra sumelor de bani datorate de către membrii asociației de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de întreținere, în cazurile în care debitoare este asociația de proprietari, creditor un terț, iar membrii asociației de proprietari sunt terți popriți”.

II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Tribunalul Mureș – Secția civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]

68. Chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită vizează posibilitatea validării popririi asupra sumelor de bani datorate de un membru al asociației de proprietari (terț poprit) debitorului asociația de proprietari, la solicitarea creditorului, furnizor de utilități.

69. Controversa a fost tranșată diferit, așa cum rezultă din jurisprudența anexată, apreciindu-se deopotrivă că astfel de sume pot face obiect al popririi sau, dimpotrivă, că operează indisponibilitatea prevăzută de art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă.

70. Răspunsul asupra acestei chestiuni de drept ridicate în practica instanțelor de judecată presupune analiza: (A) naturii cheltuielilor lunare ale asociației de proprietari; a existenței relației tripartite pe care o implică solicitarea de validare a popririi (B), cu referire specifică la afectațiunea sumelor plătite lunar cu titlu de întreținere de un membru al asociației de proprietari, respectiv, dacă și în ce măsură această afectațiune este aptă să constituie un impediment în calea executării prin poprire (C).

A) Natura cheltuielilor lunare ale asociației de proprietari

71. Cheltuielile asociației de proprietari, la plata cărora trebuie să contribuie lunar toți proprietarii, pe baza facturilor emise de furnizori (conform art. 46 din Legea nr. 230/2007), sunt detaliate prin dispozițiile art. 47 din actul normativ menționat ca fiind: a) cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în proprietăți individuale; b) cheltuieli pe consumuri individuale; c) cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale; d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari; e) cheltuieli pe consumatori tehnici; f) cheltuieli de altă natură.

72. În mod corespunzător, aceste cheltuieli sunt explicitate prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 (Norme metodologice), care detaliază, pe fiecare categorie de cheltuieli, ce fel de consumuri ori servicii încorporează ele.

73. Astfel, cheltuielile determinate în funcție de numărul persoanelor care locuiesc în condominiu sunt cheltuielile asociației pentru apă rece, caldă, canalizare, combustibil pentru prepararea apei calde de consum, energia termică utilizată pentru funcționarea instalațiilor comune, colectarea deșeurilor menajere etc. (art. 34 din Normele metodologice).

74. Cheltuielile pe consumuri individuale reprezintă cheltuielile asociației pentru: apă rece și canalizare, apă caldă menajeră, energia termică, combustibilul și apa rece pentru prepararea apei calde, gaze naturale, încălzirea apartamentului sau a spațiului cu altă destinație decât aceea de locuință (art. 39 din Normele metodologice).

75. Referitor la cheltuielile pe cotă-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale, din art. 43 din Normele metodologice rezultă că sunt acelea efectuate cu administrarea, întreținerea, repararea, exploatarea și, după caz, consolidarea părților de construcții și instalații din condominiu aflate în proprietate comună.

76. În privința cheltuielilor pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari, ele sunt destinate acoperirii serviciilor individuale pentru proprietari, toți sau în parte, nefiind gestionate însă de aceștia, ci prin intermediul asociației (art. 48 din Normele metodologice), și sunt detaliate ca atare prin prevederile art. 49 din Normele metodologice (cheltuieli referitoare la citirea, calculul, gestiunea consumurilor individuale de apă rece, apă caldă, căldură, gaze etc.).

77. Cheltuielile pe consumatori tehnici sunt acelea care vizează consumurile pentru încălzirea proprietăților individuale – apartamente, spații cu altă destinație decât aceea de locuință (art. 51 din Normele metodologice).

78. Potrivit art. 53 și 54 din Normele metodologice sunt cheltuieli de altă natură acelea efectuate pentru plata unor servicii care nu pot fi repartizate după criteriile prevăzute la art. 47 lit. a) -c) din Legea nr. 230/2007, cum ar fi cheltuielile pentru lucrări de întreținere, reparații și înlocuiri la antenele colective de televiziune, cele privind cutiile poștale, cheile de la ușa de intrare comună etc.

79. La acestea se adaugă și contribuția pe care o datorează fiecare membru la constituirea fondurilor asociației, necesare organizării și funcționării acesteia, respectiv: fondul de rulment, fondul pentru repararea părților de construcții/instalații aflate în proprietatea comună (art. 45 din Legea nr. 230/2007, art. 24 din Normele metodologice).

80. Rezultă așadar că este vorba despre mai multe categorii de cheltuieli, în privința cărora dispozițiile art. 46 din Legea nr. 230/2007, coroborat cu art. 12 pct. B lit. c) din Normele metodologice, dispun că plata trebuie să se efectueze, în avans sau la termenul stabilit, pe baza facturilor emise, corespunzător cotei de contribuție ce revine fiecărui proprietar, inclusiv cele aferente fondurilor asociației de proprietari.

81. Conform reglementării legale, diferitele categorii de cheltuieli se regăsesc evidențiate ca atare în cuantumul total al contribuției datorate lunar, astfel încât se pune problema dacă și în ce măsură un creditor poate urmări pentru îndestularea creanței sale întreaga sumă (în care sunt incluse contribuții și pentru acoperirea altor cheltuieli) sau numai, în mod specific, partea din aceste cheltuieli care i se cuvine pentru serviciul prestat ori utilitatea furnizată.

82. Corelativă este chestiunea referitoare la afectațiune, și anume dacă indisponibilizarea poate viza întreaga sumă a cheltuielilor lunare de întreținere sau numai acea parte a ei destinată acoperirii serviciilor prestate de alți furnizori decât cel care pornește executarea silită (de exemplu, cel care nu și-a recuperat contravaloarea energiei termice livrate nu ar putea solicita poprirea întregii sume datorate cu titlu de cheltuieli de întreținere, aferente acoperirii mai multor consumuri și servicii).

83. A considera altfel, respectiv fie imposibilitatea urmăririi de către fiecare creditor a părții din sumă corespunzătoare creanței sale în considerarea unei indisponibilizări totale a contribuției lunare de întreținere, fie, dimpotrivă, posibilitatea urmăririi întregii sume de către un singur creditor (indiferent de faptul că respectiva sumă încorporează mai multe creanțe cu titulari diferiți), ar însemna să se nege, practic, dreptul fiecărui creditor de a-și putea valorifica propria creanță.

84. Sensul legii, atunci când a procedat la o detaliere a cheltuielilor, pe diferite categorii de consum, trebuie văzut și în legătură cu posibilitatea furnizorilor de utilități publice sau de altă natură de a-și recupera cheltuielile, inclusiv în situația în care nu sunt încheiate contracte individuale cu fiecare proprietar, ci cu asociația de proprietari.

B) Raportul juridic tripartit pe care îl implică solicitarea de validare a popririi

85. Interpretarea jurisprudențială care a negat posibilitatea validării popririi unor astfel de sume de bani a considerat și că asociația de proprietari, cea care a încheiat contractul cu furnizorul, nu ar avea calitatea de debitor, deoarece ea este un simplu intermediar, adevărații debitori fiind proprietarii, cei care beneficiază de serviciile prestate de diverșii furnizori. Cum acești proprietari sunt parte din asociație, rezultă că aceasta din urmă nu ar putea avea calitatea de debitor căruia să i se datoreze de către proprietar o sumă de bani lunară și, ca atare, nici proprietarul nu ar putea să aibă calitatea de terț poprit.

86. O asemenea interpretare este eronată, ignorând existența a două ipoteze distincte, reglementate de lege, în care se poate proceda la încheierea contractelor cu furnizorii de utilități sau prestatorii de servicii.

87. Astfel, potrivit art. 28 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari poate intermedia servicii între furnizori și proprietarii consumatori, în special cu privire la serviciile publice de utilități, pe baza unor contracte de prestări servicii sau de furnizare cu caracter individual, drepturile și obligațiile aparținând, pe de o parte, furnizorului și, pe de pe altă parte, proprietarului.

88. Pentru recuperarea debitelor în această situație, pentru serviciile publice de utilități, furnizorul serviciului va acționa direct împotriva proprietarilor restanțieri [art. 28 alin. (2)], activitatea asociației de proprietari fiind doar una de intermediere [respectiv, de repartizare a facturilor către proprietari, încasare și plată a sumelor reprezentând contravaloarea consumului facturat, înștiințarea furnizorului cu privire la debitori – art. 28 alin. (3)].

89. În același timp însă asociația de proprietari poate încheia contracte în nume propriu, ca utilizator colectiv, calitate ce îi este recunoscută de lege.

90. Astfel, potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Au calitatea de utilizator beneficiarii individuali sau colectivi, direcți sau indirecți, ai serviciilor de utilități publice: a) utilizatorii casnici persoane fizice sau asociații de proprietari/locatari”. De asemenea, potrivit art. 5 alin. (2) din Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 343/2010 pentru aprobarea Normei tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum, în situația în care, cu ocazia verificării repartitoarelor de costuri, se constată că datele nu corespund realității, prestatorul de servicii va recalcula repartizarea, cheltuielile legate de recalculare recuperându-se de la asociația de proprietari. Rezultă și din această reglementare că, în relația cu prestatorul de servicii, asociația este considerată debitor.

91. În această ipoteză, în care încheierea contractelor se face de către asociația de proprietari în nume propriu, aceasta va avea, ca parte în contract, calitatea de debitor pentru sumele neplătite diferiților furnizori sau prestatori de servicii.

92. Este motivul pentru care, de altfel, legea face referire la „Cheltuielile asociației de proprietari” (cap. VI al Legii nr. 230/2007), la plata cărora fiecare proprietar trebuie să participe lunar, în caz contrar, asociația putând să îl acționeze în judecată pentru recuperarea cotelor de contribuție (art. 50).

93. Rezultă neîndoielnic că, în ipoteza în care asociația este parte în contract, ea va avea calitatea de debitor pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată, împotriva ei putându-se obține titlul executoriu de către furnizorul/prestatorul de servicii.

94. Această situație este regăsită de altfel și în cauza în care s-a ridicat chestiunea preliminară, împotriva asociației fiind pronunțată o hotărâre judecătorească (ordonanță de plată), în considerarea calității ei de parte în contractul de furnizare de energie termică și, respectiv, a neonorării obligațiilor de plată asumate. Pe baza acestei hotărâri judecătorești, care constituie titlu executoriu împotriva asociației, s-a demarat ulterior executarea silită.

95. Față de reglementările legale în materie, a nega, de principiu, calitatea de debitor a asociației de proprietari, pe motiv că de serviciile prestate beneficiază de fapt membrii acesteia, nesocotește ipoteza legală în care asociația acționează în nume propriu la perfectarea contractelor privind furnizarea diferitelor servicii publice de utilități.

96. Dată fiind, pentru asemenea ipoteze, calitatea de debitor a acesteia în raport cu furnizorii, în mod corespunzător, pentru sume datorate lunar cu același titlu, membrii asociației îndeplinesc condiția juridică de terți popriți, în sensul art. 781 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

97. În consecință, nu se poate susține că asociația de proprietari este lipsită de dreptul de dispoziție asupra sumelor de natura celor arătate, întrucât nu ar avea calitatea de debitor, iar aceasta ar atrage implicit o anumită afectațiune, aptă să facă incidentă dispoziția art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă (referitoare la excluderea de la executarea silită prin poprire a anumitor sume de bani).

98. Se regăsește astfel relația tripartită pe care o presupune cererea de înființare și validare a popririi: creditor (furnizorul de utilități), debitor (asociația de proprietari), terț poprit (membrul asociației de proprietari), conform dispozițiilor art. 781 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Astfel spus, poprirea executorie presupune existența a trei raporturi juridice: între creditorul urmăritor și debitorul poprit, în sensul că debitorul este dator creditorului; între debitorul poprit și terțul poprit, în sensul că terțul poprit este dator față de debitor; între creditor și terțul poprit (raport care ia naștere în urma validării popririi), conform căruia terțul poprit va indisponibiliza sumele pe care le datorează debitorului urmărit și le va plăti direct creditorului.

C) Natura sumelor datorate și repercusiunea afectațiunii lor asupra posibilității urmăririi prin poprire

99. Astfel cum s-a menționat, cu trimitere la dispozițiile legale care constituie sediul materiei, sumele datorate în cadrul cheltuielilor de întreținere lunare au mai multe destinații, de natură să acopere consumul de utilități și plata diferitelor servicii prestate pentru buna funcționare a proprietății individuale și a părților comune ale condominiului.

100. Așa fiind, plata și, corelativ, stingerea creanțelor diferiților furnizori sau prestatori de servicii trebuie să se facă respectându-se destinația fiecărei sume, calculată în mod corespunzător, potrivit clauzelor contractuale, pe baza facturilor emise (regăsindu-se, ca atare, pe listele de plată afișate lunar de asociație).

101. De aceea, nu se poate susține că un anumit furnizor ori prestator de servicii nu ar putea urmări suma datorată de membrul asociației, terț poprit în relația cu debitorul (asociația de proprietari, atunci când contractul este încheiat de aceasta în nume propriu), pentru acea parte a sumei ce i se cuvine conform serviciului prestat.

102. Este evident însă că un creditor nu va putea urmări întreaga sumă pe care un proprietar o datorează lunar asociației, pentru că, așa cum s-a arătat, în componența acestei sume intră debite ale acestuia către diferiți alți furnizori care au, în egală măsură, calitatea de creditori și deci interes în valorificarea creanței proprii.

103. În acest sens trebuie respectată destinația fiecărei sume și apare astfel afectațiunea specială la care face referire art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, de natură să atragă indisponibilizarea sumelor de bani care au altă afectațiune decât cea a cărei realizare, prin poprire, o urmărește creditorul (de exemplu, un furnizor de energie termică nu va putea popri și sumele datorate pentru consumul de apă rece sau canalizare ori pentru energia electrică etc.).

104. Altminteri s-ar putea ajunge ca, în valorificarea unei creanțe, prin indisponibilizarea întregii sume plătite cu titlu de cheltuieli de întreținere de către un debitor, să fie paralizat dreptul la valorificarea creanței al altui creditor.

105. Așadar, în măsura în care un creditor face dovada că terțul poprit datorează asociației de proprietari sume de bani reprezentând contravaloarea serviciului pe care l-a prestat sau a utilității furnizate, validarea popririi pe care o solicită nu poate fi împiedicată de invocarea dispozițiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, pe de o parte, pentru că, prin ipoteză, nu este vorba despre o sumă de bani având o afectațiune specială, alta decât cea necesară satisfacerii creanței respective, pe de altă parte, pentru că nu este vorba despre sume de care debitorul nu ar putea dispune.

106. Dimpotrivă, asociația de proprietari are scopul de a colecta lunar sumele de bani necesare achitării consumurilor individuale și celor aferente spațiilor comune indivize, asigurând plata la timp a furnizorilor [conform art. 3 lit. i) din Legea nr. 230/2007, cheltuielile asociației de proprietari constau în cheltuielile sau obligațiile financiare ale asociației care sunt legate de exploatarea, reparația sau întreținerea proprietății comune, precum și cheltuielile cu serviciile de care beneficiază proprietarii și care nu sunt facturate individual către proprietățile individuale].

107. De aceea, în interpretarea dispozițiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, trebuie considerat că sumele datorate lunar de către terțul poprit, membru al asociației de proprietari, debitoarei asociația de proprietari, cu titlu de cheltuieli de întreținere, au afectațiunea corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislația în materie (și cum rezultă din listele de plată lunare).

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureș – Secția civilă, în Dosarul nr. 8.187/320/2016*, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea dispozițiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, sumele datorate lunar de terțul poprit, membru al asociației de proprietari, debitoarei asociația de proprietari, cu titlu de cheltuieli de întreținere, au afectațiunea specială corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislația în materie.

 Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

 Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 noiembrie 2018.”

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate