Transparența în alegerile europene. Recomandări ale Comisiei Europene pentru partidele politice din țările membre UE
14 februarie 2019 | Raluca ONUFREICIUC
Raluca Onufreiciuc
„Doresc ca cetățenii europeni să își poată exprima opțiunile politice în luna mai a anului viitor în cadrul unor alegeri europene corecte, sigure și transparente. În mediul nostru online, riscul de interferență și de manipulare nu a fost niciodată atât de ridicat. Este momentul să adaptăm normele noastre electorale la era digitală pentru a proteja democrația europeană.” (Jean-Claude Juncker, 12 septembrie 2018)
Pentru a asigura transparența în ceea ce privește publicitatea politică, Comisia Europeană oferă o serie de recomandări autorităților, partidelor și fundațiilor politice din țările membre UE, cum ar fi:
– obligativitatea partidelor politice sau fundațiilor politice de a pune la dispoziția cetățenilor informații cu privire la sumele pe care le cheltuiesc pentru publicitatea online în cadrul unei campanii;
Informațiile privind cheltuielile de campanie pentru activitățile online, inclusiv pentru mesajele publicitare și comunicările online cu caracter politic plătite trebuie să fie accesibile pe paginile web ale partidelor politice, fundațiilor și organizațiile de campanie europene și naționale.
– necesitatea indicării în mod clar a partidului sau grupului de sprijin politic care se află în spatele mesajelor publicitare plătite din mediul online cu caracter politic;
În acest sens, acestea trebuie să se asigure că cetățenii Uniunii Europene pot recunoaște cu ușurință mesajele publicitare, comunicările online cu caracter politic, precum și partidul sau fundația din spatele acestora.[1]
– informarea cetățenilor europeni cu privire la criteriile utilizate pentru selecția destinatarilor în cadrul difuzării unor asemenea mesaje publicitare;
În concret, acest lucru poate fi asigurat prin punerea la dispoziție cetățenilor informații privind orice criterii de direcționare utilizate în contextul difuzării mesajelor publicitare, pe paginile web ale partidelor politice, fundațiilor sau organizațiilor de campanie europene și naționale.
În cazul nerespectării acestor recomandări, Comisia sugerează statelor membre UE aplicarea unor sancțiuni electorale suficient de relevante pentru a evita orice influențare sau încercare de influențare a rezultatului alegerilor europene.
De asemenea, Comisia prin comunicarea sa COM(2018) 95 final, a subliniat necesitatea de a crește transparența în ceea ce privește legăturile dintre partidele politice naționale și europene și în consecință a invitat partidele să își înceapă campaniile mai devreme decât în anii trecuți.
Mai mult decât atât, pentru a asigura campanii electorale online transparente și corecte în perioada premergătoare alegerilor europene, Comisia a adoptat un Cod de bune practici privind dezinformarea care este destinat în special platformelor online și industriei publicitare. Pe lângă acțiunile continue de monitorizare și evaluare a aplicării acestui cod, Comisia a indicat o serie de activități de sensibilizare care să îmbunătățească transparența alegerilor și să consolideze încrederea în procesele electorale. În acest sens, statele membre sunt invitate să colaboreze cu mass-media, cu platformele online, cu furnizorii de tehnologii ale informației și cu societatea civilă.
În urmă cu aproximativ 6 ani, într-o recomandare mai veche (Recomandarea 2013/142/UE), Comisia încuraja statele membre să faciliteze informații electoratului cu privire la legăturile de afiliere dintre partidele politice naționale și cele europene, de altfel o măsură care urmărea consolidarea legitimității democratice a procesului de luare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene.[2]
În primăvara anului trecut, prin Recomandarea (UE) 2018/234, Comisia a invitat autoritățile naționale competente să se reunească pentru a face schimb de bune practici și de măsuri practice în scopul de a sprijini desfășurarea democratică a alegerilor și de a încuraja o prezență la vot ridicată în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2019. De asemenea, autoritățile competente ale statelor membre au fost încurajate să identifice cele mai bune practici în ceea ce privește identificarea, atenuarea și gestionarea riscurilor la adresa procesului electoral generate de incidente cibernetice și de dezinformare.[3]
Nota finală a recomandării Comisiei, deși se adresează într-o mare măsură partidelor politice, fundațiilor și organizațiilor de campanie europene și naționale, încurajează țările membre UE să aplice recomadările sale și în cazul altor alegeri și referendum-uri pe care acestea le organizează la nivel național.
[1]A se vedea Recomandarea Comisei C(2018) 5949 final din data de 12.9.2018 privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European. O contribuție a Comisiei Europene la reuniunea liderilor de la Salzburg care s-a desfășurat în perioada 19-20 septembrie 2018.
[2]Potrivit pct. 8 din Recomandarea (UE) 2013/142: „crearea unei legături transparente între partidele naționale pentru care votează cetățenii Uniunii și partidele politice europene la care sunt afiliate partidele naționale ar trebui să permită partidelor politice europene să exprime într-un mod mai direct voința cetățenilor Uniunii și ar trebui să aibă un impact puternic asupra transparenței procesului decizional la nivelul Uniunii.”
[3]Potrivit pct. 13 din Recomandarea (UE) 2018/234: „selectând candidații cap de listă într-un mod deschis, favorabil incluziunii și transparent, de exemplu prin intermediul alegerilor „primare”, partidele politice europene și partidele lor membre naționale ar consolida și mai mult acest proces.”
Av. drd. Raluca Onufreiciuc
Associate SĂVESCU & ASOCIAȚII
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
