România la CEDO: cauzele Brănișteanu și Mironescu. Dreptul de vot al deținuților, o decizie BEC și judecătoriile Craiova și Iași
11 februarie 2019 | Mihaela MAZILU-BABEL
Mihaela Mazilu-Babel
Cererile nr. 10600/18 și 17504/18
Gheorghița BRĂNIȘTEANU împotriva României și Ioan-Dumitru MIRONESCU împotriva României
depuse la 24 aprilie 2018, respectiv 23 martie 2018 și comunicate la 15 ianuarie 2019
1. Obiectul cererii (precum este redat de CEDO și tradus de mine repede cu Google Translate)
Cererile se referă la o restricție privind dreptul de vot al reclamanților în timpul detenției, prin Decizia nr. 72/2016 emisă de Biroul Electoral Central care prevedea că deținuții ar putea vota doar dacă execută pedeapsa într-o închisoare situată în aceeași circumscripție ca și reședința lor obișnuită.
Reclamanții nu au putut să voteze în alegerile parlamentare din 2016 deoarece la acea dată erau deținuți în închisori care erau în afara circumscripțiilor electorale respective. Dreptul de vot nu a fost limitat prin condamnările penale impuse. Plângerile depuse de către reclamanți cu privire la restricția menționată au fost respinse ca neîntemeiate de către Judecătoria Craiova în decizia finală nr. 352 din 6 februarie 2018 (cererea nr.10600/18) și de către Judecătoria Iași în hotărârea finală nr. 1192 din 23 noiembrie 2017 (cererea nr.17504/18).
Reclamanții au invocat articolele 3, 10 și 14 ale Convenției și articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
2. Întrebarea comunicată părților în data de 15 ianuarie 2019
A avut loc o încălcare a dreptului reclamanților, în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1, de a vota în alegeri libere care asigură exprimarea liberă a opiniei poporului în alegerea legiuitorului?
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
