ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Programul Piperea: eu vreau sa fiu presedinte (5)

13.08.2009 | JURIDICE.ro, Gheorghe Piperea
Newsletter
Instagram
Facebook

Gheorghe_PipereaIV.  Pentru un exercitiu eficient al functiei de Presedinte al Romaniei

1. Atributiile Presedintelui Romaniei, conform Constitutiei revizuite pot fi clasificate in doua categorii:

a) atributii specifice functiei de Presedinte al Romaniei:
– Presedintele este reprezentantul Romaniei in lume, garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii;
– Presedintele are atributii specifice de politica externa (semneaza tratate internationale negociate de Guvern; numeste, la propunerea Guvernului, reprezentantii diplomatici ai Romaniei; reprezentantii diplomatici straini sunt acreditati pe langa Presedinte) si unele atributii in domeniul apararii (prezideaza CSAT; dispune mobilizarea partiala sau totala; declara starea de asediu sau de urgenta);
– Presedintele mediaza intre puterile statului si intre stat si societate;
– Presedintele numeste Primul-ministru si, dupa obtinerea votului de incredere al Parlamentului, numeste Guvernul; poate numi si revoca unii membri ai Guvernului, cu exceptia Primului-ministru (pe care nu il poate revoca, dar caruia ii poate cere public sa demisioneze in cazuri exceptionale); Predeintele numeste sefii unor autoritati administrative autonome, aflate in subordinea directa a Parlamentului, cum ar fi Consiliul Concurentei, CNVM, BNR etc;
– Presedintele poate dizolva Parlamentul, pentru cazul in care nu s-a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului (dupa respingerea a cel putin 2 solicitari de investitura);

b) atributii ce imprumuta din atributiile si competentele celor trei puteri in stat (executiva, judecatoreasca, legislativa):
– Presedintele poate consulta Guvernul sau participa la sedintele Guvernului in probleme de importanta deosebita pentru tara; daca participa la o sedinta a Guvernului, Presedintele prezideaza aceasta sedinta;
– Presedintele numeste judecatorii definitivi, care devin, prin actul de numire de catre Presedinte, inamovibili; Presedintele poate participa la una sau mai multe sedinte ale Consiliului Superior al Magistraturii, pe care le prezideaza; Presedintele poate gratia individual condamnatii penal; Presedintele numeste 3 judecatori la Curtea Constitutionala;
– Presedintele promulga legea, care devine efectiva doar dupa promulgare ; Presedintele poate cere re-examinarea unei legi sau verificarea constitutionalitatii ei; de asemenea, el poate initia revizuirea Constitutiei si poate convoca un Referendum, inclusiv pentru edictarea unei legi sau pentru revizuirea Constitutiei.

2. Ce ar putea face Presedintele Romaniei, respectand Constitutia, in situatii exceptionale ce reclama interventia unei persoane votate de minim 6 milioane de cetateni?

Presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele mediaza intre puterile statului si intre stat si societate. Presedintele garanteaza respectarea obligatiilor asumate de Romania prin aderarea la UE.

In situatii exceptionale, cum este cea pe care o traverseaza acum Romania, interventia unui Presedinte independent de clasa politica acutala este nu numai posibila, ci si necesara. Este o obligatie constitutionala a unui asemenea Presedinte.

Presedintele se poate adresa printr-un “mesaj” Parlamentului, pentru aceasta, Parlamentul urmand a se intruni in sedinta comuna a celor doua Camere. Este ceea ce face si presedintele SUA, cel putin o data pe an, in cazul “Discursului asupra natiunii”. Un astfel de mesaj ar fi necesar in situatii de criza care nu sunt bine gestionate de guvern si ar fi o adevarata motiune de cenzura la adresa Guvernului, mai ales cind presedintele ar reclama demisia primului-ministru. Presedintele are, conform Constitutiei, atributia de a numi Primul-ministru si, dupa votul de incredere al Parlamentului, de a numi Guvernul, dar Presedintele poate revoca sau numi ministri, in mod individual, la propunerea Primului-ministru (in cazul in care nu este vorba de o simpla remaniere, este necesar si acordul Parlamentului in acest scop). In situatii de criza ca cea pe care o strabatem in prezent, presedintele ar putea sa-i ceara Primului-ministru sa faca propuneri de revocare a unor ministri. Mai mult, desi Presedintele nu-l poate revoca pe Primul-ministru, el ii poate, totusi, cere sa demisioneze.

Cum Presedintele poate consulta Guvernul in probleme urgente si de importanta deosebita si, pentru chestiuni importante, poate participa la sedinte ale Guvernului, pe care le prezideaza, aceasta ar putea prezida o sedinta de Guvern in care sa se analizeze situatia de criza. Spre exemplu, Presedintele ar putea cere Guvernului sa emita un proiect de lege care sa fie de urgenta spus aprobarii Parlamentului pentru salvgardarea intreprinderilor romanesti si, deci, a locurilor de munca furnizate de aceste intreprinderi. De asemenea, in conditiile unei cresteri exponentiale a somajului, presedintele ar putea cere Guvernului un proiect de lege care sa fie adoptat si supus Parlamentului de urgenta pentru salvarea locuintelor celor ramasi fara loc de munc a sau afectati decriza, prin punere acestora sub protectia tribunalului, prin mecanismul insolventei. In caz de refuz sau tergiversare din partea Guvernului, Presedintele ar putea uza de prerogativele constitutionale ale sale si sa convoace un referendum pe acesta tema, un vot afirmativ al cetatenilor insemnind, practic demisia Guvernului.

Principalul domeniu criticat in prezent justitia, reprezentata prin Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este, de asemenea, o tinta a acestor acuzatii. Pentru a transmite un semnal puternic si pozitiv catre puterea judecatoreasca, ar fi necesara interventia Presedintelui, prin convocarea unei sedinte a CSM, pe care sa o prezideze. In probleme disciplinare, Presedintele nu are drept de vot, dar simpla sa prezenta in CSM este de natura a atrage atentia asupra gravitatii problemei. Nu este vorba de a da indicatii cum sa se rezolve anumite litigii sau cine sa fie sanctionat, ci de a face ca CSM sa capete putere necesara pentru a face din justitie o putere reala in stat.

Alte situatii de criza profunda a societatii romanesti ar putea reclama si legitima interventia Presedintelui. As exemplifica doar cu esecurile in domeniul privatizarii, falimentele marilor intreprinderi, somajul, posibilul colaps al sistemului de pensii si de asigurari sociale de sanatate.

Constitutia – la respectarea careia trebuie sa vegheze Presedintele – prevede accesul gratuit la sistemul de sanatate publica si dreptul la un nivel de trai decent. Criza economica si deficitul bugetar masiv afecteaza deja intr-o maniera dramatica aceste drepturi, ba chiar, in conditiile agravarii crizei si a lipsei de reactie eficienta a Guvernului, criza poate anihila aceste drepturi pentru un numar urias de persoane. Presedintele ar trebui sa atraga atentia Guvernului ca, in conditiile in care un patron dispare ca urmare a unui faliment, fostii sai salariati nu vor putea beneficia nici de ajutor de somaj, nici de asigurari sociale de sanatate, intrucit legea noastra, o lege profund nedreapta din acest punct de vedere, prevede ca sistemele pubice de protectie sociala sunt inaplicabile somerilor unui fost patron care nu si-a platit contributia la aceste sisteme. Numarul masiv de falimente care se anunta pentru a doua jumatate a anului 2009 si pentru 2010 ar trebui sa fie un prilej pentru Presedinte de a se implica si de a cere Guvernului sa cirecteze aceasta inechitate sociala.

Cu toate acestea, Presedintele este limitat in ceea ce priveste mijloacele de actiune (desi, in anumite domenii, Presedintele are puteri exorbitante, care nu sunt compatibile cu calitatea Romaniei de membru al UE; ca exemplu, sefia CSAT, posibilitatea numirii sefilor serviciilor secrete si controlul direct asupra acestora si posibilitatea numirii unui numar de 3 judecatori la Curtea Constitutionala fac din Presedinte un actor prea puternici in cadrul sistemului democratic romanesc).

Pentru eficienta si pentru evitarea derapajelor de la democratie, eu propun regandirea rolului presedintelui in cadrul Republicii. Spre exemplu, Presedintelui tarii, ales prin vot universal, deci cu o legitimitate mai presus de orice indoiala, ar trebui sa aiba pozitia de sef al guvernului. Modelul acesta functioneaza in SUA de mai mult de 200 de ani si, intr-o masura mai redusa, este functional si in Franta. Sau, dimpotriva, urmand modelul Italiei sau al Germaniei, Presedintele ar urma sa nu mai fie ales de populatie, ci de Parlament, caz in care Presedintele ar avea atributii executive reduse, in timp ce seful guvernului ar fi cel mai puternic om in stat. Oricum, ambele modele sunt preferabile sistemului romanesc, in care presedintele are atributii executive, si atributii legislative, si atributii judecatoresti.

prof. univ. dr. Gheorghe Piperea

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate