BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti
CMS CMK
 
Print Friendly, PDF & Email

Statele membre ale UE s-au angajat să consolideze cadrul de supraveghere pentru instituțiile financiare europene
13.02.2019 | JURIDICE.ro

 
SMARTBILL

Marți, 12 februarie 2019, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat că statele membre ale UE s-au angajat să consolideze cadrul de supraveghere pentru instituțiile financiare europene. Consiliul și-a confirmat poziția cu privire la propunerile de revizuire a funcționării actualului Sistem european de supraveghere financiară (SESF). Acesta a invitat președinția română să inițieze negocieri cu Parlamentul European cât mai curând posibil, potrivit unui comunicat.

Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor al României, statul care deține în prezent președinția Consiliului: „Autoritățile europene de supraveghere dețin un rol important prin contribuțiile lor la sănătatea sistemului financiar al UE. Acestea asigură punerea în aplicare în mod coerent în întreaga UE a normelor noastre comune și cooperarea într-un mod cât mai eficient posibil între autoritățile naționale de supraveghere. Acest dosar este o prioritate pentru președinția noastră; suntem acum gata să începem negocierile cu Parlamentul și ne angajăm să ajungem la un acord cât mai curând posibil.

Sistemul european de supraveghere financiară a fost instituit în 2011 și este alcătuit din:
– trei autorități europene de supraveghere (ESA): Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). Acestea asigură supraveghere și furnizează orientări în materie de reglementare pentru diversele sectoare și instituții.
– Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), care supraveghează întregul sistem financiar și coordonează politicile UE pentru stabilitatea financiară.

În urma crizei financiare, UE și-a revizuit sistemul financiar, inclusiv modul de reglementare și supraveghere a acestuia. A fost introdus un cadru unic de reglementare, și anume un set de reglementări convenite la nivelul UE și direct aplicabile în toate statele membre ale UE, și au fost create autoritățile europene de supraveghere. Aceste autorități joacă un rol esențial în asigurarea faptului că piețele financiare din întreaga UE sunt bine reglementate, puternice și stabile. Ele contribuie la dezvoltarea și la aplicarea consecventă a cadrului unic de reglementare, la soluționarea problemelor transfrontaliere și, prin urmare, la promovarea convergenței în materie de reglementare și de supraveghere.

În septembrie 2017, Comisia a prezentat un pachet de propuneri menite să revizuiască sarcinile, competențele, guvernanța și finanțarea AES și ale CERS, astfel încât autoritățile să fie adaptate la contextul modificat în care își desfășoară activitatea. În plus, Comisia a prezentat, în octombrie 2018, o propunere modificată cuprinzând dispoziții care consolidează rolul ABE în ceea ce privește riscurile pe care activitățile de spălare de bani le prezintă pentru sectorul financiar.

Consiliul examinează pachetul de propuneri la nivel tehnic din octombrie 2017.

În cadrul mandatului său, Consiliul propune să se introducă îmbunătățiri ale sistemului existent pentru convergența în materie de supraveghere cu scopul de a spori eficiența, coerența și transparența globală a procesului. Poziția Consiliului introduce noi instrumente, de exemplu elaborarea unui plan strategic de supraveghere la nivelul UE, propunând în același timp consolidarea mecanismelor existente, cum ar fi evaluările inter pares sau consultarea grupurilor de părți interesate.

Abordarea generală revizuiește, de asemenea, structura de guvernanță existentă. Aceasta susține principiul conform căruia deciziile trebuie să fie adoptate de consiliul supraveghetorilor și asigură un rol esențial pentru autoritățile naționale competenteîn cadrul structurii de guvernanță a autorităților europene de supraveghere: nicio decizie nu ar trebui luată împotriva voinței unei majorități a autorităților naționale de supraveghere, iar organismul decizional suprem al autorității este consiliul supraveghetorilor. În paralel, Consiliul recomandă consolidarea rolului și a competențelor unui consiliu de administrație ca principalul organism care pregătește reuniunile și deciziile consiliului supraveghetorilor. Acesta ar trebui să fie alcătuit dintr-un președinte, șase membri ai consiliului supraveghetorilor și doi membri cu normă întreagă, selectați pe baza meritelor, a aptitudinilor lor manageriale și a experienței lor în materie de supraveghere financiară. Președintele și membrii cu normă întreagă ai consiliului de administrație ar trebui să fie răspunzători în fața Parlamentului European și a Consiliului.

În ceea ce privește schema de finanțare a autorităților, poziția Consiliului menține în general actualul sistem de contribuții care provin parțial de la bugetul UE și parțial de la autoritățile naționale competente. Abordarea generală menține cheia de contribuție stabilită pentru fiecare autoritate națională competentă, introducând în același timp limite pentru echilibrarea contribuției de la bugetul UE.

Reforma revizuiește, de asemenea, competențele fiecăreia dintre cele trei autorități europene de supraveghere. Consiliul recomandă să i se acorde ESMA competențe de supraveghere directă asupra indicilor de referință critici, precum și asupra serviciilor care furnizează date de tranzacționare consolidate ce vizează tranzacțiile din UE cu instrumente de capitaluri proprii și cu alte instrumente decât cele de capitaluri proprii, așa-numiții „furnizori de sisteme centralizate de raportare” . În plus, Consiliul propune ca schimbul de informații și cooperarea dintre autoritățile naționale să fie consolidate, iar autoritățile europene de supraveghere să țină seama de activitățile transfrontaliere într-o măsură mai mare.

În cele din urmă, reforma vizează, prin modificări specifice, îmbunătățirea funcționării Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). În poziția sa, Consiliul urmărește să clarifice rolul și competențele CERS, pentru a reduce la minimum posibilele riscuri de conflict de interese între diferitele responsabilități ale BCE în domeniul politicii monetare, al supravegherii microprudențiale (precum MUS) și al supravegherii macroprudențiale (precum CERS).


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.