BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
CRAZNIC
6 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

ÎCCJ. Jurisprudența, reper pentru stabilirea daunelor morale

15.02.2019 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, alături de celelalte criterii de evaluare a despăgubirilor, jurisprudența este un reper în stabilirea cuantumului daunelor morale, menită scopului de a nu se ajunge la discrepanțe majore între cuantumul sumelor acordate persoanelor îndreptățite. În speță, argumentul instanței de apel („apelanta-pârâtă nu a depus jurisprudența în spețe similare din care să rezulte că despăgubirile acordate au fost mult mai mici decât cele din cauză, ci doar a enumerat anumite decizii de speță, pe care Curtea nu le poate lua în considerare, neputând stabili dacă situațiile din cauzele respective au elemente de similitudine cu litigiul de față„) este nelegal, întrucât apelanta-pârâtă a indicat în mod concret decizii de speță și a invocat, ca motiv de apel, faptul că legislația nu cuprinde criterii concrete de evaluare, jurisprudența fiind unicul criteriu oferit de lege, iar instanțele de judecată au obligația de a face o corectă aplicare a acestuia, astfel încât curtea de apel trebuia să manifeste preocupare în a analiza jurisprudența din cauze similare, pentru a cuantifica daunele morale în acord cu practica constantă, unitară în materie. (Decizia nr. 422 din 14 februarie 2018, pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție)

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “ÎCCJ. Jurisprudența, reper pentru stabilirea daunelor morale”

  1. Pentru mai mulţi oameni morţi într-un accident, instanţa supremă are probleme să acorde 100.000 euro despăbugiri, dar observ că pentru penisul tăiat de Ciomu s-au acordat 500.000 euro.
    Mai mulţi morţi nu valorează nici cât un penis.

  2. De ar preda cineva daunele morale și stabilirea cuantumului lor….
    Dar cine să se înhame la așa ceva când chiar CEDO nu face public tabelul după care acordă astfel de daune… și mai ales că am putut să observ singurică maniera în care astfel de daune sunt decise de chiar CEDO – și diferit de cum apare prin cărți că ar proceda instanța de la Strasbourg.

    Arbitrar in extremis. Și deci risc mare de inegalitate în fața legii daunelor morale.
    Se neagă astfel motivul pentru care s-a inventat necesitatea existenței legilor? Se neagă. Dar ce mai contează. Noi să fim sănătoși! :p

    • Există un Ghid al unor firme de asigurări, există o anumită jurisprudenţă, dar daunele morale trebuie judecate pe fiecare caz în parte nu prin grafice şi tabeluri.
      Daune morale, adică suferinţe, durerea familiei, a copilului, soţia care şi-a pierdut bărbatul, mama căruia i-a fost răpită alinarea la bătrâneţe, astea sunt dureri greu de exprimat în bani şi un grafic nu ne ajută.
      Banii acordaţi la CEDO sunt într-un cuantum absolut ridicol. Câteva mii de dolari pentru o pierdere ireparabilă.

    • Cum sa facem sa-ti gasim niste conducatori de doctorate ca sa iti predea cum e cu daunele morale?

      • Nu sunteți la curent cu jurisprudența CEDO având în vedere că ziceți ceva de doar câteva mii de dolari. În primul rând, e vorba de euro, și apoi există jurisprudență de sute de mii de euro, chiar milioane de euro (da, da, milioane!).

        2. Chiar ar fi bine să îmi găsiți un conducător de doctorat care măcar a coordonat o teză de doctorat pe acest subiect – ar arăta că există specializare cât de cât suficientă încât să permită o discuție.

        3. Exită tabele/grafice, ele nu sunt însă publice. Că dvs considerați că nu ar trebui să existe, asta este <b<altceva. Eu vorbeam că având în vedere faptul că ele există, ele ar trebui să fie și publice (și nu, nu e ideea mea asta cu publicitatea, ci a unor mari autori de cărți CEDO publicate la Oxford University Press – dar știu, dvs pe de o parte arătați că profii din .ro nu au autoritate, dar pe de altă parte când vă arăt ce zic cei din afară, îi desconsiderați și-i luați peste picior – sau nici nu-i citiți + că agenții guvernamentali au solicitat această publicitate, pentru a fi un ghid preliminar pentru instanțele naționale care altfel încearcă să ghicească ce daune să acorde ca să fie totul ok, și deci cauza să nu ajungă la CEDO pe motiv că respectivele daune ar fi fost prea mici, și deci avem în continuare statut de victimă în sensul Convenției deși s-au acordat niște daune la nivel național).

        Chiar nu înțeleg erorile acestea logice pe care continuați să le faceți. Erorile logice nu permit o discuție care să conducă la o concluzie cât de cât validă. Vreți dialog, dar persistați în erori. La ce bun? Irosire. Nu vă mai irosiți, vă rog.

  3. Ce să fac, ridic din umeri.

    Unde sunt conducătorii de doctorate de altă dată?
    Vă rog eu, cititori. Vreun conducător de doctorate să intervină că nu mai pot!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week