Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Utilizarea interceptării comunicațiilor, accesului la un sistem informatic și percheziției informatice, în vederea obținerii conținutului mesajelor de tip email sau voice over IP (VoIP), în cadrul anchetelor penale
18.02.2019 | Alexandru FRUNZĂ-NICOLESCU

Alexandru Frunză-Nicolescu

Alexandru Frunză-Nicolescu

În prezentul articol, îmi prezint părerea cu privire la interpretarea și aplicarea prevederilor procedurale penale române referitoare la procedeul probatoriu ce se impune a fi folosit pentru obținerea de date informatice reprezentate de comunicații purtate la distanță, prin intermediul sistemelor informatice și a rețelor informatice, mai precis prin intermediul sistemelor de mesagerie de tip email sau celor de tip VoIP [1](WhatApp, Viber, Skype etc.), în funcție de anumite criterii preexistente la momentul efectuării demersurilor pentru obținerea acestor date.

Motivul acestui demers este reprezentat de faptul că jurisprudența penală recentă nu este una constantă în ceea ce privește această problematică, existând intrepretări diferite relativ la procedeul probatoriu ce trebuie utilizat pentru obținerea legală a probelor informatice reprezentate de conținutul mesajelor de tip email sau VoIP.

Astăzi, comunicarea prin intermediul emailului sau serviciilor de mesagerie VoIP face parte din rutina zilnică a unei mari părți a societății, numărul persoanelor care nu au acces sau nu folosesc aceste servicii fiind redus.

Aceste comunicații se prezintă sub forma unor date informatice aflate în mișcare sau stocate pe diferite sisteme informatice (telefoane smart, laptopuri, servere, hard-diskuri etc.).

În numeroase anchete penale în care sunt investigate infracțiuni grave, care privesc cazuri complexe sau în care se efecectuează investigații cu privire la grupuri infracționale organizate sau cu privire la comiterea de infracțiuni informatice, obținerea și folosirea acestor date informatice referitoare la conținutul comunicațiilor sau a a oricărui tip de comunicare la distanță, efectuate prin intermediul sistemelor de mesagerie email sau VoIP, este necesară pentru probarea activității infracționale, pentru prevenirea comiterii unei infracțiuni iminente sau pentru probarea nevinovăției suspectului sau inculpatului.

Bineînțeles, obținerea acestor date informatice produce o ingerință în viața privată a titularului datelor obținute, ceea ce face că orice măsură procedurală prin care se obțin aceste date trebuie să fie luată cu respectarea cerințelor de legalitate, justificare, subsidiaritate și necesitate.

Obținerea probelor informatice reprezentate de conținutul mesajelor de tip email sau VoIP poate fi efectuată prin intermediul mai multor procedee probatorii prevăzute de Codul de procedură penală, fiecare dintre aceste proceduri aducând o ingerință mai mică sau mai mare în viața privată a titularului datelor informatice, în funcție de tipul de date obținut, modalitatea de remitere a datelor, posesorul datelor, perioada de timp pentru care este autorizat procedeul etc.

În acest articol vor fi analizate doar trei procedee probatorii care implică un nivel de ingerință în viața privată ridicat și pentru a căror legală utilizare este necesară autorizarea prealabilă a judecătorului de drepturi și libertăți, prin emiterea unui mandat de supraveghere tehnică sau de percheziție.

Astfel, aceste trei procedee probatorii de obținere a probelor informatice reprezentate de conținutul mesajelor de tip email sau VoIP la care mă voi referi în continuare sunt (1) interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță – art. 138 alin. 1 lit. a din Codul de Procedură penală, (2) accesul la un sistem informatic – art. 138 alin. 1 lit. b din Codul de Procedură penală, respectiv (3) percheziția informatică – art. 168 din Codul de procedură penală.

Conform codului de procedură penală, prin interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare se înțelege interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic sau orice alt mijloc de comunicare.

Interceptarea comunicațiilor reprezintă o intervenție a organului judiciar competent, prin folosirea de mijloace tehnice specifice, cu sau fără sprijinul furnizorilor de servicii de comunicații sau internet, prin care se captează comunicarea, respectiv mesajul, mailul, convorbirea prin sistemul de VoIP, între momentul plecării comunicării de la expeditor și până la sosirea acesteia la destinatar. Comunicațiile astfel interceptate pot fi monitorizate, colectate și/sau înregistrate.

Chiar dacă codul de procedură penală nu specifică în mod explicit acest lucru, interceptarea comuncațiilor nu poate privi decât comunicații ce urmează să aibă loc ulterior momentului de la care se obține mandatul de supraveghere tehnică de la judecătorul de drepturi și libertăți și în timp real. Edificatoare sub acest aspect este și una din definițiile date în dicționarul explicativ român termenului de interceptare, respectiv prinderea unui obiect în timpul mișcării[2]. Vorbim astfel de o comunicație care este în mișcare.

Mai mult, articolul 138 alin. 1 lit. a din Codul de Procedură penală reprezintă transpunerea în legislația națională a articolului 21 din Convenția de la Budapesta[3], care se referă la interceptarea datelor informatice de tip content data. Pentru buna interpretare și implementare a prevederilor acestui articol, este necesară lecturarea prevederilor raportului explicativ al Convenției de la Budapesta[4], raport ce are rolul de a explica care au fost intențiile părților la momentul redactării Convenției.

Astfel, în titlul 5, articolele 205 și 208 din raportul explicativ specifică următoarele:

Art 205. Articolele 20 și 21 din Convenție se referă la culegerea, în timp real, a datelor de trafic și de conținut, precum și interceptarea, în timp real, a datelor de conținut asociate cu comunicații specifice transmise prin intermediul unui sistem informatic.[5]

Art. 208. Acest titlu se referă la colectarea de probe conținute în comunicații efectuate în prezent, care sunt culese la momentul efectuării comunicației, adică în timp real.[6]

În timp ce procedeul probatoriu al interceptării poate fi folosit doar pentru comunicațiile viitoare și efectuată doar în timp real, pentru comunicațiile deja efectuate și care sunt stocate pe un sistem informatic sau care urmează a fi efectuate, dar nu sunt obținute în timp real, se folosesc procedeele probatorii constând în percheziția informatică sau accesul la un sistem informatic.

În ceea ce privește percheziția informatică, acest procedeu probatoriu se folosește pentru obținerea de date informatice reprezentate de conținutul mesajelor de tip email sau VoIP în condițiile în care aceste date sunt deja stocate pe sistemul informatic ce urmează a fi percheziționat și care se află în custodia organului judiciar.

În multe dintre cazuri, cu ocazia perchezițiilor informatice, sunt identificate, sub formă de date informatice, conținutul emailurilor, mesajelor sau altor tipuri de comunicații transmise, primite sau arhivate de pe acel sistem informatic sau de pe un alt sistem informatic. Este evident că în cazul acestor date informatice deja existente, chiar dacă este vorba despre date care privesc conținutul unor comunicații, nu este necesară solicitarea emiterii unui mandat de supraveghere tehnică constând în interceptarea comunicațiilor deja efectuate sau autorizarea accesului la un sistem informatic.

Considerarea ca nelegală a obținerii de date informatice reprezentate de conținutul mesajelor de tip email sau VoIP prin intermediul percheției informatice și validarea ca fiind legal obținute a acestor date doar atunci când au fost obținute prin metoda interceptării sau accesului la un sistem informatic ar face ca, într-o astfel de interpretare, nicio comunicație, de orice natură, care este utilă soluționării cauzei și aflării adevărului și care a fost deja transmisă/primită, să mai poată fi folosită în cadrul anchetei penale. Or, nu aceasta a fost intenția legiuitorului la momentul adoptării de măsuri procedurale penale necesare obținerii și folosirii de probe informatice în cadrul anchetelor penale și adaptate realităților secolului 21.

În timp ce percheziția informatică este folosită pentru obținerea de date informatice deja existente, localizate într-un sistem informatic aflat deja în custodia și sub controlul organului judiciar, în cazul datelor informatice reprezentate de conținutul mesajelor de tip email sau VoIP stocate pe sisteme informatice ce nu se află în posesia organelor judiciare, pocedeul probatoriu prin care se pot obține aceste date este reprezentat de accesul la un sistem informatic.

Și în această situație este necesară emiterea unui mandat de către judecătorul de drepturi și libertăți, datele fiind obținute cu ajutorul unor mijloace tehnice specifice, cu sau fără sprijinul furnizorilor de servicii de Internet sau comunicații. Ceea ce diferențiază în plus accesul la un sistem informatic de percheziția informatică este aceea că, pe când în cazul percheziției informatice, datele informatice sunt cele deja existente în sistemul informatic percheziționat, fiind vorba astfel de date din trecut raportat la data emiterii mandatului de percheziție informatică, prin accesul la un sistem informatic se pot obține date cu privire la comunicații purtate anterior datei emiterii mandatului de supraveghere tehnică, cât și date despre comunicații ulterioare, efectuate între momentul emiterii mandatului și data limită până la care acesta este valabil.

În ceea ce privește aceste comunicații ulterioare datei emiterii mandatului de supraveghere, din nou, nu trebuie considerată această metodă de obținere a datelor ca fiind o interceptare a datelor, pentru că, chiar dacă accesul la sistemul informatic poate face ca unele datele informatice să fie obținute imediat după primirea sau transmiterea lor, acest aspect nu poate echivala cu o interceptare. Așa cum am arătat mai sus, interceptarea are loc între momentul transmiterii comunicației și momentul primirii comunicației, or, în cazul accesului la un sistem informatic, obținerea datelor cu privire la conținutul comunicației are loc ulterior încheierii lanțului de comunicare.

De asemenea, accesul la un sistem informatic este reprezentat de un acces discontinuu și repetat, efectuat de organul judiciar în perioada în care este autorizat accesul, la sistemul informatic țintă, fapt ce diferențiază, o dată în plus, accesul de interceptare.

În concluzie, alegerea procedeului probatoriu folosit pentru obținerea legală de date informatice reprezentate de conținutul mesajelor de tip email sau VoIP este influențată de mai mulți factori, dintre care cei mai importanți sunt:
– comunicațiile ce urmează a fi obținute au fost deja efectuate sau nu;
– comunicațiile se găsesc pe un sistem informatic aflat în custodia organelor judiciare sau nu;
– obținerea comunicațiilor se face în timp real sau nu.

Corecta identificare a acestor factori și, în consecință, a procedeului probatoriu legal de obținere a datelor informatice reprezentate de conținutul mesajelor de tip email sau VoIP poate preveni interpretări diferite referitoare la aplicarea corectă a acestor metode speciale de investigare și favoriza crearea unei practici unitare cu privire la acest aspect.


[1] Voice over IP (VoIP) reprezintă o metodă tehnologică de transmitere de comunicații de voce, mesaje sau multimedia prin intermediul rețelei de internet. WhatsApp, Viber, Yahoo messenger, sunt câteva exemple de servicii de tip VoIP.
[2] Disponibil aici.
[3] Convenţia de la Budapesta despre criminalitate informatică este singurul instrument international obligatoriu în acest domeniu. În prezent, 61 de ţări au ratificat sau accesat Convenţia, inclusiv Statele Unite ale Amercii şi România. Disponibilă aici.
[4] Disponibil aici.
[5] Traducere neoficială autor.
[6] Traducere neoficială autor.


Procuror Alexandru Frunză-Nicolescu
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.