Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Augustin Lazăr ref. gestionarea activității de comunicare publică
18.02.2019 | JURIDICE.ro


Sâmbătă, 16 februarie 2019, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, luând act de anumite afirmații folosite în articole apărute în mass-media, referitor la ,,cenzurarea” unor comunicate ale Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, a adus la cunoştinţa opiniei publice următoarele, potrivit unui comunicat:

„În conformitate cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public: ,, Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.

Prin urmare, emiterea unor comunicate de presă reprezintă o atribuție a Biroului de informare și relații publice, ce trebuie adusă la îndeplinire cu respectarea tuturor dispozițiilor legale incidente.

Astfel: Art. 62 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018 și prin O.U.G. nr. 92/2018 prevede:
„Procurorii trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale, prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, independența instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, caracterul nepublic al urmăririi penale și dreptul nediscriminatoriu la informare.”

Art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr.  544/2001:
„(1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații:
d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

Față de cele anterior menționate, practica de comunicare a Ministerului Public s-a aliniat noilor exigențe legale privind protecția datelor cu caracter personal, a prezumției de nevinovăție, a caracterului nepublic al urmăririi penale, urmând exemplul altor state europene și având în vedere acte normative aplicabile României:

– Regulamentul general privind protecția datelorRegulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE.

– Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție. (Directiva garantează faptul că autoritățile publice și deciziile judiciare nu pot să facă niciun fel de referire publică la vinovăția unei persoane înainte ca aceasta să fie dovedită.)

Legislația internă a făcut obiectul unor analize, existând o jurisprudență bine conturată. Astfel în considerentele Deciziei nr. 611/3 octombrie 2017 a Curții Constituționale se arată că:  dosarul de urmărire penală, independent de stadiul  în care acesta se află, (faza de urmărire penală în desfășurare sau cauză soluționată prin clasare) cade sub incidența dispozițiilor art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit cărora „Procedura în cursul urmăririi penale este nepublică”. Mai mult, caracterul nepublic al informațiilor conținute într-un dosar de urmărire penală este confirmat și de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, art. 12 alin. 1 lit. e) și f).

Din interpretarea „per a contrario” a textului legal, rezultă că pot constitui  informații de interes public, deci care pot fi accesate în condițiile legii, doar informațiile privind procedura în timpul anchetei penale care nu periclitează rezultatul anchetei, nu dezvăluie surse confidențiale ori nu pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare, precum și informațiile privind procedurile judiciare a căror publicitate nu aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces.

Curtea arată că, legea face vorbire despre caracterul public al unor „informații privind procedura în timpul anchetei penale”, respectiv al unor „informații privind procedurile judiciare”, deci al unor aspecte punctuale (privind de exemplu, evoluția procedurilor într-o cauză penală, stadiul lor, sau eventualele măsuri procedurale dispuse), nicidecum despre caracterul public al dosarului de urmărire penală sau al dosarului aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, în integralitatea sa, care rămâne guvernat de regimul juridic al informațiilor nepublice.

Pe cale de consecință, persoanele și autoritățile publice care dețin astfel de informații răspund pentru protejarea acestora, sunt ținute să respecte cadrul legislativ în vigoare care le impune măsuri de protecție a informațiilor aparținând categoriilor menționate.

Aceste argumente sunt reluate și se regăsesc și în motivarea Deciziei nr. 633/12 octombrie 2018 a Curții Constituționale.

Jurisprudența a conturat și faptul că, varianta prescurtării sub forma acronimului  nu îndeplinește obiectivul anonimizării efective, deoarece acronimul, fiind susceptibil să conducă indirect la identificarea persoanei, reprezintă informație cu privire la datele personale.

Atragem atenția asupra faptului că furnizarea de informații în alt cadru decât cel legal este de natură a prejudicia înfăptuirea justiției și drepturile persoanelor implicate în orice modalitate într-o procedură penală, precum și de a pune în discuție imparțialitatea cu care se derulează anchetele penale.”

***

Vineri, 15 februarie 2019, prof. univ. dr. Augustin Lazăr a făcut precizări referitor la afirmațiile lansate în spațiul public de către unele instituții media privind modul de gestionare a activității de comunicare publică, potrivit unui comunicat.

Prof. univ. dr. Augustin Lazăr: „În calitate de procuror general, am exercitat atribuțiile de comunicare publică conform dispozițiilor legale în vigoare. Orice insinuări privind încălcări ale legii de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt neavenite și urmăresc destabilizarea Ministerului Public.”

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate