Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Poziția reprezentantului societății civile în CSM ref. modificarea Legilor Justiției. UPDATE: Precizări
25.02.2019 | JURIDICE.ro


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

25 februarie: Luni, 25 februarie 2019, Victor Alistar, reprezentantul societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii a făcut următoarele precizări cu referire la poziția exprimată privind modificarea Legilor Justiției prin OUG nr. 7/2019, potrivit unui comunicat.

Victor Alistar: „Cu privire la unele interpretări date referitor la intervenţia mea, ca reprezentant al societăţii civile în şedinţa Plenului din data de 25 februarie 2019, fac precizarea că, în raport de datele concrete, documentele existente la nivelul Consiliului, intervenţia a fost pentru a preciza că punctele de vedere pe care Preşedintele Consiliului le-a înaintat spre a fi adoptate în cadrul Ordonanţei de Urgenţă, acestea se refereau la aspectele pe care Consiliul, în mod procedural, (în cadrul mandatului dat reprezentanţilor CSM la dezbaterea legilor justitiei în Parlament sau la dezbaterile privind legea de aprobare a OUG 90/2018), deja le-a transmis prin punctele de vedere adoptate în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 38 alin. (5) sau cele transmise în cadrul Comisiei 1 şi Comisiei 2 în baza prevederilor art. 531 din Legea nr. 317/2004, şi care au făcut obiectul adresei prin care a fost sesizat executivul.

Astfel, precizez faptul că invocarea celor două texte normative a făcut referire la transmiterea observaţiilor înaintate de Consiliu, care cuprindeau puncte de vedere şi opinii adoptate anterior de către această instituţie în condiţii procedurale. Interpretarea conform căreia s-ar considera că adresa Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la aspecte normative ce necesită intervenţie legislative, a fost transmis neinstituţional este incorectă şi neadevărată raportat la documentele anterioare adoptate în şedinţa Plenului sau a comisiilor permanente ale Consiliului. Solicit tuturor părţilor interesate să se raporteze cu onestitate şi corectitudine la cele susţinute de mine în şedinţa publică a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Cu privire la aspectele nepropuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, decizia aparţine Prim – ministrului, în raport de consultările ce vor avea loc astăzi la Palatul Victoria.”

***

25 februarie: Vineri, 22 februarie 2019, Victor Alistar, reprezentantul societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat poziția cu referire la modificarea Legilor Justiției prin OUG nr. 7/2019, potrivit unui comunicat.

„Conținutul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 7/2019 promovată de prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției, aduce semnificative regrese față de legile justiției adoptate în Parlamentul României afectând astfel unele dintre cele mai importante câștiguri aduse de aceste legi în special separația carierelor în cadrul magistraturii cerută chiar de judecătorii din țară pentru întărirea independenței justiției.

Înainte de a identifica mijloacele de remediere a problemelor create de inițierea și adoptarea OUG nr. 7/2019 se impune o analiză obiectivă a conținutului acestora. Astfel:

I. Necesitatea adoptării actului normativ și a prevederilor asupra cărora a existat o dezbatere prealabilă

Singura urgență semnalată de Consiliul Superior al Magistraturii era legată de modificarea calendarului privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii în baza art. 33 din Legea 303/2004 pentru a putea să fie acoperite cu rapiditate locurile vacante în intersul funcționării instanțelor de la nivelul judecătoriilor și al justițiabilului. Din păcate tocmai această procedură nu s-a accelerat suficient.

Deși s-a renunțat la principiul seniorității și a formării de lungă durată, modificările de la articolele 1-12 au fost cerute de sistemul judiciar și în raportul Comisiei de la Veneția.

II. Analiza textului legislativ și evidențierea articole care încalcă obiectivele politicii de reglementare statuată de Parlament prin adoptarea legilor justiției, ori care reprezintă un regres de la legile justiției

Modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Art. 13 pct. 1 prin înlocuirea de la art. 44 alin (1) a sintagmei la instanțe sau parchete imediat superioare cu sintagma în grad professional imediat superior se reintroduce promovarea pe loc, adică preluarea gradului fără a se ocupa și postul vacant de la instanța superioară, obținându-se doar un beneficiu salarial fără exercitarea competenețelor gradului profesional. S-a renunțat de la principiul carierei piramidale cu ocuparea pozițiilor efective din treaptă în treaptă, date fiind solicitările din sistem privind situația magistraților care au instanțele superioare pentru mutare efectivă în alte localități decât cea de domiciliu.

Consecințe: schimbarea opțiunii de politică publică.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

DA

Art. 13 pct. 2-3 prin modificarea art. 46 s-au eliminat descrierea probelor de la concursul de promovare sub aspectul materiei (eliminarea fostului alineat (2) tematicile de concurs), precum și condițiile care conduc la invalidarea automată a concursului acolo unde sunt căi de remediere. Pentru stabilirea acestora legea impune adoptarea lor la nivel de regulament adoptat de CSM.

Consecințe: se elimină posibilitatea invalidării de plano integrale a concursurilor pentru acele aspecte care pot fi remediate și posibilitatea de a afecta drepturile magistraților care au promovat corect și cărora nu le pot fi imputate disfuncțiile în cazul confirmării contestației. Soluția ca temaricile să fie adoptate la nivel de legislație secundară asigură flexibilitate dar și un nivel mai ridicat de stabilitate decât al simplului anunț.

Art. 13 pct. 3 – Realizează doar corelarea cu articolul modificat mai sus sub aspectul numerotării alineatelor.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

NU

Art. 13 pct. 4-5 – prin limitarea contestației la concursul pentru funcții de conducere de la art. 48, alin. (4) din Legea nr. 303/2004 doar la proba scrisă, fără a mai putea contesta proba cu interviu sau cea psihologică, se elimină tergiversarea finalizării procedurilor de concurs, fără a se restrânge dreptul de constestație asaupra criteriilor și probelor obiective în evaluarea candidaților

Consecințe – simplifică procedurile de concurs cu păstrarea posibilității contestațiilor pentru probele de competențe.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

DA

Art. 13 pct. 6 – prin modificarea art. 52 alin (3) din Statut s-au modificat elementele privind promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție în sensul schimbării condiției efective de a fi fost judecător timp de 18 ani cu cea de 18 ani în vechimea de procuror sau judecător, prevăzută la art. 44 alin. (1) modificată prin aceeași ordonanță. Consecințe – vocația de a accede la Înalta curte de Casație și Justiție aparține doar judecătorilor care au activat la Curtea de apel cel puțin 3 ani însă se ia în considerarea vechimea generală în magistratură.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

DA

Art. 13 pct. 7 – Se stabilește numărul membrilor comisiei la 3 cu păstrarea categoriilor de membri, respectiv judecători ICCJ și profesori universitari în drept. Consecințe – nu produce consecințe sub aspectul statutului.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

NU

Art. 13 pct. 8 – prin modificarea adusă art. 522 alin. (1) se înlătură perioada de 5 ani pentru analiza hotărârilor judecătorești ale candidaților la numirea în funcția de judecător la Inalta Curte de Casație și Justiție, rămânând neprecizată perioada. Consecințe – permite posibilitatea de a analiza hotărârile judecătorești și activitatea pe o perioadă mai largă care să acopere calitatea profesionala pe toată durata carierei.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

DA

Art. 13 pct. 9 – Coroborarea de tehnică legislativă dat fiind că structura punctajelor era conform vechii reglementări împărțită pe 3 criterii, iar la momentul modificărilor legilor jusitiei s-au redus la 2 criterii.
Consecințe – se reglementează acordarea punctajelor pentru a evita conflictul de normă și incertitudinea validității rezultatelor la concursul de numire la ICCJ. Se justifică și caracterul de urgență prin necesitatea derulării concursurilor de ocupare a acestor posturi vacante necesare în funcționarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

NU

Art. 13 pct. 10 – prin modificarea art. 54 alin. (1) din Statut se încalcă de o manieră brutală principiul separației carierelor solicitat de judecători și statuat de Parlamentul României prin adoptarea legilor justiției. Astfel, deși numirea este într- o funcție de conducerea la parchet, competența este mutată de la Secția pentru procurori așa cum a stabilit leguitorul în definirea atribuțiilor Secțiilor ca atribuții exclusive privind cariera celor două profesii din cadrul magistraturii, direct la Plenul CSM. În acest sens o dată ce se încalcă și relativizează separația carierelor în privința procurorilor se va putea ulterior să fie un proces reversibil și în privința carierei judecătorilor. Un alt element complet neavenit al Ordonanței 7/2019 este acela că prin noua formulare a art. 54 alin. (1) stabilește că un judecător în funcție poate să ocupe un post în cadrul unei structuri bazată pe principiul subordonării ierarhice sub atuoritatea ministrului justiției, ceea ce este inacceptabil în lumina statutului stabilit de art 125 alin. (3) din Constituție consolidat prin interpretarea dată de jurispridența Curții Constituționale. De asemenea inițiatorul a propus o procedură lacunară care nu prevede modalitatea prin care judecătorii trec în funcția de procuror, dacă există avizul secției de judecători, ce se întâmplă la încheierea mandatului de procuror de conducere la PICCJ, dacă revin la instanța sau la parchet unde au dreptul să funcționeze.

Consecințe – se încalcă principiul separației carierelor, principiul simetriei distribuției de competențe ale Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, statutul de independență al judecătorilor, precum și supremația voinței Parlamentului dată fiind schimbarea de optică a politicii de legiferare. Urgența rezidă în anularea acestei prevederi pentru a nu se derula proceduri care sunt susceptibile de neconstituționalitate, raportat la deciziile CCR pronunțate în controlul anterior de constituționalitate la legile justiției.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

DA

NU

DA

Art. 13 pct. 11 – prin introducerea unui nou alineat (71) la art. 57 din Statut se stabilește că nu poate opera substituirea în atribuțiile și procedura specială de numire pentru funcțiile de conducere procurorii la marile parchete, prin delegări sinedie. Aspect solicitat insistent de protestele și petițiile unor magistrați referitor la păstrarea rolului Președintelui în numirea titularilor acestor categorii de funcții. Consecințe – se elimină posibilitatea ocolorii unor proceduri legale specifice și expres prevăzute de legiuitor, însă trebuie evitate blocajele sau obstrucțiile instituționale în procedurile de numire care ar putea conduce la blocaje în funcționarea acestor parchete. Urgența este dată de intenția de adoptare a unor norme secundare care tindeau să se folosească de prevederile art. 57 alin. (7) pentru a eluda prin norme secundare dispozițiile de procedură și organizare stabilite la art. 54 alin. (1) ceea ce ar fi condus la nelegalitatea procedurii.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

NU

Art. 13 pct. 12 – modificarea art. 65 alin. (1) lit. i), prin înlocuirea condiției de eliberare din funcție a judecătorilor și procurorilor pentru lipsa cazierului fiscal dacă se apreciază ca din acest motiv nu mai poate să fie menținut în funcție cu cea neîndeplinirii condiției privind buna reputație dacă se apreciază că din acest motiv nu mai pot fi menținuți în funcție, este de natură a reduce predictibilitatea legii în privința stabilități, ori inamovibilității după caz a magistraților.

Consecințe – se crează un climat de impredictibilitate prin înlocuirea unei condiții care îndeplinește art. 1 alin. (4) din Constituție cu o condiție care este neclară și care este redundantă raportat la motivele de eliberare disciplinară din funcție pentru abaterile prevăzute de art. 99 lit. a), c), d) n) ori q). Caracterul de urgență al acestei modificări nu a fost justificat de inițiator.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

DA

NU

Art. 13 pct. 13 – se elimină dintre categoriile care pot să primească pensie de magistrat foștii notari de stat care au fost întroduși din eroare dat fiind că simpla exercitare a acelei funcții dacă ea nu s-a contopit cu vechime minimă în magistratură nu putea genera vocația la pensia de serviciu a judecătorilor și procurorilor, aceasta categorie fiind desființată în 1992. Urgența este justificată de necesitatea corectării acestei erori legislative si de asigurare a stabilității cadrului juridic.

Art. 13 pct. 14 – coroborare cu prevederile de la pct. 13

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

NU

Modificarea legii 304/2004 privind organizarea judiciară

Art. 14 pct. 1 – Prin eliminarea la art. 29 din Legea 304/2004 dintre atribuțiile Colegiului de conducere al ICCJ a atribuției de desemnare a judecătorilor care participă în comisia de concurs , este coroborată cu stabilirea componenței de 3 dintre care 2 sunt judecători ai ICCJ și prevedere conform căreia CSM prin Secția pentru judecători are competențe de organizare a concursului pentru funcțiile vacante la ICCJ, și cu rolul stabilit de art. 134 alin. (4) din Constituție. Astfel dacă 2 din 3 membri ai comisiei ar fi fost desemnați de ICCJ ar fi reprezentat în fapt că atribuția de gestiune a promovărilor la ICCJ ar fi fost preluată de la CSM. Consecințe – clarifica rolul CSM de for cu deplină competență și mijloace în gestiunea procedurii de promovare la ICCJ. Urgența este dată de necesitatea derulării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de la ICCJ dat fiind încărcarea acestei instanțe și termenele foarte lungi acordate justițiabililor.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

NU

Art. 14 pct. 2-3 – prin completarea art. 29 și art. 49 se aduce o transpunere la nivelul legii a considerentelor deciziei Curții Constituționale nr. 685/2018 privind soluționarea conflictului între legislativ și ICCJ în materia completelor de 5 judecători.

Consecințe – este consacrată legislativ o soluție de jurisprudență constituțională, aplicându-se (în caz de vid de reglementare) dreptul comun în materia organizării instanțelor judecătorești.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

NU

Art. 14 pct. 4 – completarea de la art. 881 este o clarificare de natura organizării și procedurii pentru situațiile care privesc cauze înainte de înființarea secției și care au fost preluate de către aceasta.
Consecințe – se elimină situații de neclaritate legislativă sau chiar vid legislativ prinvind procedurile de urmat în cazul unor dosare aflate în curs de soluționare. Urgența este dată de necesitatea stabilirii cu claritate, previzibilitate și predictivilitate a pîrghiilor procedurale aflate la dispoziție justițiabililor indiferent de calitatea acestora de victimă sau autor al infracțiunilor indiferent de forma de încadrare a participației penale. Urgența este dată de nevoia garantării dreptului la apărare al persoanelor în condiții de stabilitate și previzibilitate a legii.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

DA

NU

Art. 14 pct. 5 – completările de la art. 885 prin alineatelor 111 și 112 sunt de natură a clarifica aspecte ridicate în practica CSM și de a elimina echivocul unor interpretări prin stipularea în mod expres a unor principii de drept care erau aplicabile și înainte și care se desprindeau din practica consolidată a CCR privind votul membrilor în plen, precum și prin introducerea unui cvorum calificat de 3⁄4 din numărul membrilor comisiilor.

Consecințe – statuarea expresă a unor aspecte de drept aplicabile procedurii reglementate la art. 88 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

NU

Art. 14 pct. 6-7 – clarifică competența de a exercita căile de atac în cauzele aflate pe rol și care sunt în competența Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SSIIJ) așa cum este în cazul oricărei unități de parchet. Necesitatea clarificării vine din aceea că SSIIJ nu are serviciu judiciar propriu de reprezentare în instanță și era necesar a se stabili cine are competența declarării căilor de atac. Consecințe – clarificarea competenței de declarare a căilor de atac. Urgența este dată de necesitatea previzibilității legii pentru cauzele pendinte.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

DA

NU

 Art. 14 pct. 8 – prin abrogarea alineatelor (6) și (7) s-a eliminat prevederea prin care specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor și a celorlate instituții din sistemul de justiție beneficiază de aceiași indemnizație cu specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a reprezentat o scădere a salariilor.

Consecințe – creează o diminuare semnificativă a salariilor speciliștilor IT la nivelul sistemului judiciar care erau în plată, fără nici-o justificare a nevoii de economii salariale sau urgenței măsurii, fără a se face orice mențiune în nota de fundamentare, cu atât mai mult cu cât încalcă angajamentul din programul de guvernare de a nu se scade salarii în plată în sectorul public.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților (informaticienii din sistem)

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

DA

NU

DA

Modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Art. 15 pct. 1 – Completarea art. 38 din lege cu un nou alineat (7) vine să statueze principiul legalității și în cazul CSM ca și în cazul Colegiului de conducere al ICCJ care nu pot prin acte de infralegiferare sau de legislație secundară să adauge la dispoziții cuprinse în legi pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete. Consecințe – reduce riscul de exercițiu discreționar al autorității publice, urgența fiind dată de situații concrete care au generat stări de nelegalitate ori neconstituționalitate a îndeplinirii atribuțiilor și competențelor specifice.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

NU

Art. 15 pct. 2 – modificarea art. 40 prin eliminarea literelor m) și o), reprezintă eliminarea redundanței cu prevederile art. 41 alin. (1) lit. b) respectiv lit. f) care au același conținut normativ

Consecințe – se realizeză corelarea textului de lege și eliminarea paraleleismelor de reglementare.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

NU

Art. 15 pct. 3 – se adaugă o nouă literă la art. 41 alin (1) privind competența Secției pentru judecători a CSM în materia organizării și funcționării instanțelor, respectiv aceea de a stabilii părghiile și obligația de intervenție imediată în vederea înlăturării vulnerabilităților ce pot afecta buna desfășurare a activității instanțelor. Consecințe – stabilește prin această nouă competență faptul că CSM prin Secția de judecători are competențe de supraveghere și intervenție administrativă în caz de disfuncții (aspect statuat și prin considerentele deciziei CCR 685/2018).

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

DA

NU

Art. 15 pct. 4 – completarea art. 41 cu prevederea referitoare la întărirea condițiilor de legalitate și conformitate privind limitele constituționale ale atribuțiilor în îndeplinirea rolului Secției pentru judecători. A se vedea Decizia CCR nr. 685/2018.

Consecințe – reduce riscul de exercițiu discreționar al autorității publice.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

NU

Art. 15 pct. 5 – prin abrogarea alin. (8) al art. 45 se operează eliminarea prevederilor privind conexarea plângerilor la Inspecția judiciară care privesc același obiect sau aceleași persoane.
Consecințe – se elimină redundanța legislativă cu prevederile art. 45 alin. (6) care au același obiect de reglementare.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

NU

Art. 15 pct. 6 – la art. 49 alin. (1) se restrânge obligația de citare în cadrul procedurii de judecată disciplinară a Secțiilor CSM doar la părți, respectiv magistratul cercetat și Inspecția judiciară.
Consecințe – eliminarea obligației de citare a Președintelui ICCJ, a Ministrului justiției sau a Procurorului General al PICCJ consacră un rol identic acestora ca al oricăror persoane care fac plângeri împotriva magistraților, fără a avea un raport special în acțiunea disciplinară.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

NU

Art. 15 pct. 7 – Prin modificarea art. 51 alin. (1) și alin. (3) se coroborează cu prevederile de eliminare a caracterul de titular al acțiunii disciplinare pentru membrii de drept ai CSM.
Consecințe – se întăresc garanțiile date magistraților în cazul procedurilor disciplinare prin eliminarea factorilor politici sau decizionali de vârf ai sistemului. Caracterul de urgență rezidă în necesitatea intrării în vigoare a oricăror prevederi care întăresc garanțiile de independență a justiției.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

NU

Art. 16 stabilește termen de adoptare a normelor secundare de către CSM pentru derularea cu celeritate a concursurilor de ocupare a posturilor vacante de magistrați din sistemul judiciar.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

NU

Art. 17 stabilește un termen maxim de continuare a interimatelor pentru a obliga autoritățile publice competente să oprească blocajul instituțional care generează instabilitatea managementului la nivelul marilor parchete. Prin presiunea acestui termen sunt chemate toate autoritățile publice cu atribuții de desfășoare la o cooperare loială.

Potențial de afectare a independenței justiției sau a procesului echitabil conform standaredelor internaționale sau ale Constituției

Potențial de afectare a statutului professional al magistraților

Îmbunătățește aspect de funcționare și organizatorice pentru magistrați sau optimizare

Îmbunătățește aspect de procedurile pentru justițiabili

Schimbare opțiunii de politică publică

NU

NU

DA

NU

III. Concluzii și recomandări

1. Astfel este imperios necesar ca la nivelul Guvernului să fie derulată o consultare cu asociațiile profesionale și CSM pentru inițierea de urgență a măsurilor de corectare a prevederilor inaceptabile, fie prin inițierea unei ordonanța de urgență care să abroge prevederile art. 13 punctele 10 și 12 și prevederile art 14 pct. 8, fie în subsidiar prin susținerea în Parlament a măsurilor de corectare a Ordonanței de urgență prin legea de examinare și aprobare.

2. Este necesar ca în procedura de adoptare a actelor normative în domeniul justiției, chiar și în procedură de urgență să existe un timp minim de discutare a acestor măsuri pentru a preveni situația în care norme ce răspund necesităților să fie însoțite și de norme ce reprezintă un regres de la politica publică de legiferare statuată deja de Parlament și verificată de Curtea Constituțională.

3. Menționez că în calitatea mea de membru al CSM am primit proiectul Ordonanței de urgență la mapă ședinței din 19 februarie, care nici nu a putut fi discutată pe loc, iar în mod informal nu am avut cunoștință de prevederile acestei ordonanțe cu excepția discuțiilor privitoare la tematica articolelor 1-12 și unele prevederi necesare funcționării sistemului judiciar.

4. Invităm pe Ministrul Justiției să evalueze dacă poate să realizeze o analiza a consecințelor inițiativelor sale asupra sistemului judiciar și să își asume public corectarea prevederilor, care se cer acum abrogate printr-o Ordonanță de urgență, ori anulate de urgență în Parlament, precum și să explice Parlamentului și opiniei publice de ce schimbă unele dintre principiile statuate în legile justiției cum ar fi separarea carierelor.

5. Invităm opinia publică, mass-media și magistrații să formuleze propuneri concrete și să se abțină de la a tranforma din nou justiția în subiect de luptă politică.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate