Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

UNJR. Propunerile prezentate premierului pentru îmbunătățirea OUG prin care s-au făcut modificări la Legile Justiției

26.02.2019 | JURIDICE.ro

Uniunea Națională a Judecătorilor din România a participat, in data de 25 februarie 2019, la intalnirea de la Guvern initiata de Premierul Viorica Dancila, ocazie cu care si-a reiterat pozitia cu privire la OUG nr. 7/2019 potrivit unui comunicat.

Pe data de 21 februarie 2019, UNJR a avut o reactie impotriva unor prevederi din aceasta ordonanta, solicitand Guvernului sa revina asupra lor. Comunicatul integral de la acea data poate fi citit aici.

In cadrul intalnirii de la Guvern fiecare reprezentant al autoritatii judecatoresti, participant la discutie, a punctat articolele din Ordonanta care ar necesita imbunatatiri sau care ar trebui abrogate.

UNJR a solicitat modificarea sau eliminarea urmatoarelor articole:

1. Accederea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Prin OUG nr. 7/2019 s-a modificat art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind vechimea de accedere “pe loc” la PICCJ, de la 18 ani la 10 ani, vechime de 10 ani care este necesara si pentru curtile de apel.

Pozitia UNJR a fost de revenire la vechimea de 18 ani pentru a accede la PICCJ, asa cum s-a stabilit in Parlament.

In conditiile in care salarizarea judecatorilor si procurorilor este egala in functie de grad, se impune ca si conditiile de vechime in promovare sa fie identice. Pentru promovarea in functia de judecator la ICCJ a ramas prevazuta vechimea de 18 ani. Nu se justifica vechimile diferite pentru grade profesionale similare”, a aratat UNJR in punctul de vedere trimis Guvernului.

2. Conditiile pentru accedere la Inalta Curte de Casatie si Justitie

Prin modicarea legilor justitiei in Parlament s-a stabilit la art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 ca:

(3) Pot participa la concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie judecatorii care au indeplinit efectiv cel putin 3 ani functia de judecator la curtea de apel, au obtinut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluari, nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani si au o vechime efectiva in functia de judecator de cel putin 18 ani. Dispozitiile art. 44 alin. (2) se aplica in mod corespunzator“.

Prin OUG nr. 7/2019 s-a modificat vechimea, care sa o include si pe cea de procuror, astfel: “[…] au o vechime de cel putin 18 ani in functiile prevazute la art. 44 alin. (1)”.

UNJR a solicitat revenirea la forma anterioara a legii, asa cum a fost adoptata de Parlament.

Textul incalca principiul separarii carierelor, stipulat in art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004: «Cariera judecatorului este separata de cariera procurorului, judecatorii neputand interfera in cariera procurorilor si nici procurorii in cea a judecatorilor».

Articolele unei legi se interpreteaza unele prin altele. Art. 1 din lege stipuleaza clar separarea carierelor, prin urmare nici o prevedere din articolele subsecvente nu poate incalca principiul statuat de art. 1, decat ca exceptie expres si limitativ stipulata, ceea ce nu este cazul in ordonata, prin care in expunerea de motive nu este justificata derogarea de la principiul separarii carierelor.

Profesia judecatorilor este diferita de cea a procurorilor, deoarece in timp ce judecatorii infaptuiesc justitia, procurorii sunt participanti in proces, contribuind la infaptuirea ei. Este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai inalta instanta din Romania sa se faca de judecatori ce au dobandit experienta ceruta de lege strict in aceasta profesie.

In plus, a existat o perioada in care fostilor procurori DNA si DIICOT li s-au recunoscut gradul de ICCJ, chiar daca, in realitate, aveau grad de tribunal sau judecatorie. O parte din acesti procurori s-au transferat apoi judecatori direct la curti de apel. Modificarea din OUG, prin urmare, le deschide din nou acestora accesul la instante superioare si ICCJ, fara sa fi trecut prin celelalte grade de jurisdictie si fara ca acesti procurori sa parcurga examenele de promovare indispensabile pentru judecatori pentru a accede la un grad profesional superior”, a argumentat UNJR.

3. Conditiile pentru numirea in functiile de conducere din parchete

Anterior adoptarii OUG nr. 7/2019, art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prevederea:

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, adjunctii acestuia, precum si procurorii sefi de sectii ai acestor parchete sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”.

Prin OUG nr.  7/2019 articolul a fost modificat astfel:

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, adjunctii acestuia, precum si procurorii sefi de sectii ai acestor parchete sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii in functie sau dintre judecatorii care au indeplinit functia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”.

UNJR a solicitat revenirea la forma anterioara a legii, asa cum a fost adoptata de Parlament.

In primul rand, se modifica competenta de avizare a propunerilor pentru ocuparea functiilor de cel mai inalt grad in parchete, aceasta trecand de la Sectia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

In al doilea rand, se confera posibilitatea unui judecator, care a fost procuror in trecut, sa devina sef intr-un parchet.

Ambele modificari reprezinta o incalcare grava a separarii carierelor, ce nu poate fi acceptata.

Pe de alta parte, acest text incalca grav statutul constitutional al judecatorilor. Acestia sunt independenti si se supun numai legii, pe cand procurorii, inclusiv procurorii sefi, isi desfasoara activitatea potrivit principiului controlului ierarhic, sub autoritatea Ministrului Justitiei.

Un judecator NU poate fi in acelasi timp independent, supus numai legii, si procuror aflat sub control ierarhic si sub autoritatea ministrului justitiei! Este o incompatibilitate absoluta.

O alta problema este legata de renuntarea cu totul la un minim de vechime cerut pentru numirea in aceste functii de conducere. Este complet irational ca, pentru a fi de exemplu Procuror General la nivelul curtii de apel legea sa pretinda minim 10 ani vechime, dar pentru functiile ierarhic superioare, astfel de conditii sa nu existe”, a aratat UNJR in punctul de vedere trimis Guvernului.

4. Delegarea in functiile din parchetele unde pozitiile sunt ocupate prin numirea de catre Presedintele Romaniei

Prin OUG nr. 7/2019, la articolul 57, dupa alineatul (7), s-a introdus un nou alineat cu urmatorul cuprins:

(7^1) Procurorii nu pot fi delegati in functiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Presedintele Romaniei”.

Desi nu a propus un text concret de modificare, pozitia UNJR a fost ca “pe de o parte textul ordonantei nu rezolva problema abuzului de delegari, iar pe de alta parte creaza o noua problema, prin adaugarea riscului crearii unor blocaje in activitatea acestor parchete in cazul intreruperii intempestive a mandatului (deces, demisie, revocare etc.)”.

UNJR a propus gasirea unei formule echilibrate, care sa asigure atat dezideratul ca aceste functii de conducere din parchete sa fie ocupate prin numire, conform legii, cat si sa asigure continuitatea activitatii in parchete in situatia in care functia ocupata prin numire devine vacanta.

5. Conditia bunei reputatii

Prin modificarea legilor justitiei in Parlament, art. 65 – privind cazurile pentru eliberarea din functie – a fost modificat la alin. (1) lit. i) astfel:

neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si e) ori a conditiei privind lipsa cazierului fiscal, daca in acest ultim caz se apreciaza ca nu se impune mentinerea in functie”.

Prin OUG nr. 7/2019, textul articolului a fost modificat, revenindu-se la forma anterioara modificarii din Parlament, astfel:

neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si e) ori a conditiei privind buna reputatie, daca in acest din urma caz se apreciaza ca nu se impune mentinerea in functie”.

UNJR a solicitat revenirea la forma anterioara a textului, asa cum a fost adoptata de catre Parlament.

Excluderea conditiei bunei reputatii ca si motiv pentru eliberarea din functie a fost sustinuta de UNJR cu ocazia modificarii legilor justitiei in Parlament.

Indeplinirea conditia bunei reputatii este verificata la intrarea in magistratura. Din momentul in care candidatii, odata verificati a avea buna reputatie, devin judecatori sau procurori, ei se supun normelor ce reglementeaza profesia, fiind raspunzatori pentru abateri prin intermediul raspunderii disciplinare. In cadrul acestei proceduri beneficiaza de toate garantiile referitoare la dreptul la aparare, conditie care nu este respectata de o procedura extrem de laxa si subiectiva, cum este aceea a bunei reputatii. Cu alte cuvinte, exista deja un remediu pentru sanctionarea magistratilor si mentinerea bunei lor reputatii, un nou filtru fiind excesiv si periculos prin arbitrariul permis.

De altfel, caracterul lax al acestui termen a permis folosirea sa arbitrara in trecut, cu atat mai mult impunandu-se eliminarea sa”, a sustinut UNJR in punctul de vedere trimis Guvernului.

6. Procurorul ierarhic superior la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie

Prin OUG nr. 7/2019, s-a adaugat la art. 88^1 urmatorul nou alineat:

(6) Ori de cate ori Codul de procedura penala sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior“ in cazul infractiunilor de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, prin acesta se intelege procurorul sef al sectiei, inclusiv in cazul solutiilor dispuse anterior operationalizarii acesteia”.

Acest text a dat deja nastere unor interpretari diferite, unii sustinand ca de fapt acest articol este o preluare a unor prevederi deja existente in Codul de procedura penala, altii sustinand ca, intr-o interpretare, s-ar putea spune si ca actele, masurile sau solutiile procurorului sef a SIIJ nu pot fi supuse controlului de un procuror ierarhic superior.

Fara a veni cu un text anume, UNJR a propus modificarea articolului tocmai pentru a nu lasa loc unor astfel de interpretari diferite.

7. Prevederi ca Plenul CSM, precum si colegiile de conducere ale ICCJ si instantelor nu pot adopta regulamente sau hotarari prin care se adauga la lege

Prin OUG nr. 7/2019 s-a prevazut in Legea nr. 317/2004 si Legea nr. 304/2004 ca Plenul CSM si Colegiul de conducere al ICCJ, precum si colegiile de conducere ale instantelor, nu pot adoptata Regulamente sau hotarari “prin care sa adauge la dispozitiile cuprinse in legi, pe motiv ca acestea ar fi neclare sau incomplete”.

Prevederea reia pur si simplu un principiu de drept, anume ca prin acte infralegale nu pot fi modificate sau completate legi, motiv pentru care UNJR a sustinut eliminarea acestora ca fiind superflue.

Mai mult, aceste prevederi pot duce in practica la blocaje punctuale, cum ar fi situatiile in care colegiile de conducere dispun cu privire la componenta completelor in situatii exceptionale – modificarea componentei unor complete sau chiar desfiintarea unor complete din motive legate de transferul, boala etc. a judecatorilor ce il compun.

8. Abrogarea termenului de decadere pentru efectuarea verificarii prealabile de catre Inspectia Judiciara

In contextul in care prin OUG nr. 7/2019 s-au modificat cateva articole din Legea nr. 317/2004 privind Inspectia Judiciara, UNJR a solicitat si abrogarea art. 45 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, care prevede ca “Termenele stabilite de prezentul articol sunt prevazute sub sanctiunea decaderii”.

Acest text s-a omis a fi scos din lege in Parlament si creaza probleme pentru TOATE actiunile disciplinare. Faptul ca inspectorii nu se incadreaza in termenele prevazute de lege pentru verificarea prealabila nu poate avea ca sanctiune DECADEREA! E ca si cum ai decadea un judecator din termenul de motivare a unei hotarari”, a spus UNJR in punctul de vedere trimis Guvernului.

UNJR ramane ferm dedicata tuturor eforturilor si actiunilor pentru consolidarea statului judecatorilor.

In acest sens, UNJR constata cu satisfactie ca principiul “separarii carierelor”, sustinut de UNJR dar contestat acerb, inclusiv prin proteste stradale, in timpul dezbaterilor parlamentare din 2017-2018 de o parte a sistemului, este acum aparat tot prin proteste chiar de cei care initial s-au opus introducerii acestuia in lege.

Ne asteptam ca Guvernul sa tina cont de propunerile pe care atat UNJR, cat si ceilalti participanti la dialog le-au facut pentru imbuntatirea OUG nr. 7/2019, precum si sa respecte principiile cooperarii loiale si transparentei decizionale.

UNJR ramane in continuare fidela principiului cooperarii loiale intre puteri, urmand ca si pe viitor sa contribuie prin pozitiile si expertiza sa, in limitele permise de Constitutie, la imbunatatirea cadrului legislativ ce vizeaza organizarea justitiei si statutul judecatorilor.


Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Newsletter
Publicitate
Corporate
Membership