ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
 
 
Opinii
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Cauzele aflate pe rol și bilanțul anual al parchetelor ar trebui să îngrijoreze până la ultimul cetățean român

01.03.2019 | Robert WILLIAMS
Robert Williams

Robert Williams

Cauzele care adesea blocheaza instanțele din România din cauza numărului mare de dosare, bilanțul negativ aflat pe rolul parchetelor, ce ar putea prevesti? Anual observăm un comportament violent, un comportament procesoman, situații în care angajați incompetenți își acoperă prostia cu obligativitatea unei sentințe: nu x este vinovat… sistemul este de vină, etc.

2018…un exemplu de blocaj consecutiv al secției civile. De ce sunt peste 1000 de dosare la fiecare judecător?  Normalitate sau haos?

2018…Bilanțul Parchetului General: „În anul trecut procurorii au avut de soluționat 1.753.540 cauze, din care au fost soluționate 543.971 (cu peste 10.000 mai mult decât în 2017). Au fost emise 46.441 soluții de trimitere în judecată (cu 510 mai multe decât în 2017) privind 58.979 inculpați (din care 242 persoane juridice)

Un sector de activitate care a fost prioritar îl constituie violența în familie. În anul 2018 au fost trimiși în judecată 1360 inculpați pentru infracțiuni care se subsumează acestei noțiuni, reprezentând 2,3% din totalul celor trimiși în judecată. S-au înregistrat 205 copii victime ale părinților, din care 151 minori. Din aceștia, se remarcă 29 victime ale infracțiunii de omor (inclusiv tentativa), din care 12 minori și 32 victime ale infracțiunii de viol, din care 30 minori.

Se constată creșteri ale numărului de inculpați trimiși în judecată la infracțiunile de dare de mită [de la 158 în 2017 la 212 în 2018 (34,2%)], trafic de influență [de la 80 în 2017 la 87 în 2018 (8,7%)] și cumpărare de influență [de la 96 în 2017 la 121 în 2018 (26%)].

Similar anului 2017, se evidențiază mărirea numărului de inculpați trimiși în judecată pentru infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice [respectiv 8,2%, de la 20.380 în 2017 la 22.047 în 2018 (din care conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe de la 10.436 în 2017 la 11.601 în 2018, adică o creștere cu 11,2%)].”

Astfel de cifre…încurajează votul dat unor posibile formațiuni politice care ar putea să creeze haos prin nerespectarea legii ori să încurajeze disprețul față de lege și funcționarea ori dezvoltarea în bine a întregii societăți românești?

Exemplu de la început de an pentru o secție civilă: 4ooo de cauze intrate pe rolul secției (minori, drepturi litigioase, diferite probleme din drepturile sociale, etc).

Rețelele de socializare…pline de injective și păreri politice, comerciale, poze de cumetrie, de grozăvie. Care este, de fapt, adevărul în această societate?

Legea este extrem de greu de respectat, este extrem de ușor să scrii ceva în spațiul virtual și imposibil de a respecta legea, de a fi parte a unei societăți așa cum o privești peste graniță și îți dorești să te stabilești acolo. Este imposibil să nu fii violent.

Dilema este una serioasa!

Robert Williams
Redactor sef News247WorldPress


Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Cauzele aflate pe rol și bilanțul anual al parchetelor ar trebui să îngrijoreze până la ultimul cetățean român”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Într-adevăr, suficient de multe dintre cereri nu au nicio perspectivă juridică reală, fiind expresia unui nărav prost de a sesiza instanța pentru orice întrucât respectivul fie știe că nu are nici taxe de plătit, nici amendă pentru formularea cu vădită rea-credință a unei cereri nu (prea) primește, fie, pur și simplu, refuză să accepte o soluție definitivă, urmând, desigur, sarabanda căilor extraordinare de atac.
    De ce se întâmpla așa?
    Pentru că, în multe litigii, nu subzistă taxe judiciare de plătit sau acestea sunt ridicol de mici.
    Justiția este un serviciu public, dar asta nu înseamnă (cel puțin în materie civilă) că poți apela la el fără niciun fel de rigoare comportamentală – după ce ai avut la dispoziție deja o judecată desfășurată pe două paliere jurisdicționale – fără să plătești nicio taxă sau doar taxe modice, iar dacă derapaje se observă, ele ar trebui corectate cu exigență, inclusiv prin instituirea unor taxe sau cheltuieli judiciare (nu aberante, dar suficient de descurajante), mai ales acolo unde se observă, statistic, rata abuzului procesual.
    Nu e normal ca, după ce ai avut deschis fond și apel, fără nicio taxă sau cu taxe relativ modice, pentru că ai pierdut în apel și nu accepți acest deznodământ procesual, să începi un nerver ending story al exercitării căilor extraordinare de atac.
    Sau, dacă o faci, pui mâna și plătești taxă judiciară sau cheltuieli judiciare, inclusiv în materie civilă!
    Pentru cei care vor spune că îl asupresc pe bietul justițiabil generic, vă subliniez, cu real respect (și nu glumesc), faptul că acest comportament, adică, mai exact costul lui, îl suportați fiecare dintre dvs., contribuabilii, din taxele și impozitele pe care le plătiți.
    Poate nu vi se pare mult, dar, dacă ar sta cineva să adune cât se cheltuie pe citații, consumabile, utilități în astfel de cauze introduse pe rolul instanțelor pe principiul ”pentru că pot”, cred că, anual sau în vreo doi-trei ani, s-ar ”pune” de un spital regional sau s-ar putea cheltui acei bani pe orice altceva de care să beneficiați și dvs., cei care, acum, plătiți pentru apetitul procesual(sa nu zic procesoman) al unora dintre compatrioții dvs.
    În penal, îmi amintesc de când judecam în această materie – long time ago – cei aflați în executarea pedepsei cu închisoarea ”compuneau” plângeri penale pentru a fi aduși în instanță, iar, în sală, începea un adevărat ”vorbitor” prin semne cu familia sau cu apropiații ce veneau, la rându-le, în sala de judecată.
    Eu una i-am dat, fără să ezit, de fiecare dată, afară pe cei din sală, văzând astfel de comportamente, pentru că sala de judecată nu e salon de vizite, dar banii pentru motorină să știți că nu eu îi plăteam, ci dvs.
    Căci costul combustibilului nu se acoperea din cheltuielile judiciare stabilite de jude și, oricum, nici pe acelea nu le plăteau întrucât… nu realizau venituri:)))).

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Newsletter
Publicitate
Corporate
Membership