Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Poziția magistraților FJR, MASP ȘI AIJ ref. modificarea OUG nr. 7/2019

04.03.2019 | JURIDICE.ro

Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” consideră că ultima propunere de modificare a OUG nr. 7/2019 ignoră voturile a mii de magistrați, exprimate în cadrul adunărilor generale ale instanțelor judecătorești și parchetelor, în sensul luării de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul suspendării imediate a punerii în aplicare a dispozițiilor din legile justiției și ordonanțele de urgență subsecvente criticate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și GRECO, revizuirea acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar, potrivit unui comunicat.

Adunările generale au solicitat, totodată, respectarea competențelor și a rolului fiecărei Secții a Consiliului Superior al Magistraturii și implicarea Plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituției, redobândirea imediată de Consiliul Superior al Magistraturii a caracterului veritabil de organism colegial, ceea ce se impune cu atât mai mult cu cât se constată că președintele CSM, jud. Lia Savonea, nu i-a consultat pe ceilalți membri înainte de a solicita Prim- ministrului Guvernului României, în numele CSM, adoptarea unei ordonanțe de urgență, care a deschis calea altor modificări intempestive.

Hotărârea Plenului CSM nr. 1038 din 13 noiembrie 2018 cuprinde un aviz referitor la proiectul de Lege pentru aprobarea OUG nr. 92/2018, fiind adoptată exclusiv pentru a fi comunicată Comisiei Speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, ceea ce presupune că ar fi existat posibilitatea ca magistrații, prin asociațiile profesionale, să poată formula puncte de vedere pe parcursul procesului legislativ, opțiune inexistentă în cazul ordonanțelor de urgență trimise CSM peste noapte.

În plus, nu toate modificările propuse de jud. Lia Savonea, în numele CSM, provin din Hotărârea Plenului CSM nr. 1038/13.11.2018: nu s-a discutat recunoașterea vechimii efective în funcția de procuror pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, nici numărul membrilor comisiei de promovare în funcția de judecător la aceeași instanță (fiind propuși 2 judecători și un cadru didactic, deși textul inițial făcea referire la „cadre didactice”, iar o dezbatere serioasă poate ar fi condus la concluzia oportunității unui număr de 5 membri).

Deși OUG nr. 7/2019 a fost justificată practic doar cu referire la corectarea inadvertențelor din legea de organizare judiciară, prioritar în privința situației auditorilor de justiție din cadrul Institutului Național al Magistraturii, au fost operate modificări în privința altor aspecte care nu au fost puse în discuția magistraților, cu consecințe pe termen lung. În schimb, modificările privind INM au fost limitate la anul 2019, deși problemele recunoscute în nota de fundamentare nu pot fi remediate într-un termen atât de scurt, subzistând o stare de incertitudine legat de resursele umane și calitatea formării inițiale, iar recomandările entităților europene ar fi impus măsuri pe termen lung.

Modificarea propusă cu privire la art. 65 alin. 1 lit. i din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în teza privind condiția referitoare la lipsa cazierului fiscal, dacă se apreciază că nu se impune menținerea în funcție, constituie o reglementare lipsită de previzibilitate și claritate, fiind vădit disproporționată în raport de scopul urmărit. Condiționarea ocupării sau menținerii funcției de judecător, respectiv procuror, de inexistența „cazierului fiscal” în sine nu este justificată. În cazierul fiscal sunt înscrise atât infracțiuni, cât și contravenții. În cazul comiterii infracțiunilor, eliberarea din funcție se dispune oricum conform art. 65 alin. 1 lit. f din Legea nr.303/2004, nefiind necesară o dublă reglementare. În cazul contravențiilor, acestea pot fi instituite prin acte normative inferioare legii, spre exemplu, prin HG nr.1000/2015 sunt reglementate 234 de contravenții înscrise în cazierul judiciar. Condiționarea carierei magistraților de aspecte reglementate prin hotărâri ale guvernului încalcă principiul constituțional al reglementării acesteia exclusiv prin lege organică.

Reiterăm faptul că Guvernul României și Parlamentul României au refuzat constant să ia în considerare argumentele și soluțiile constituționale prin care să respecte convențiile internaționale la care România a aderat, transmise în ultimii doi ani de corpul magistraților, care s-au opus inițiativelor legislative într-o majoritate covârșitoare (peste 90% dintre judecători și procurori), iar adoptarea unor modificări ale legislației privind organizarea judiciară, prin Ordonanțe de urgență ale Guvernului, fără respectarea unor rigori minime de transparență decizională și fără consultarea reală și efectivă a corpului magistraților este contrară angajamentelor internaționale ale Statului român.

În consecință, pentru ca starea de protest din magistratură să înceteze, respectiv pentru a se dovedi o diligență în punerea în aplicare a recomandărilor entităților internaționale anterior menționate, Guvernul României ar trebui să elimine limitările adoptate cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor și să abroge dispozițiile referitoare la înființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, cu o competentă exclusivă care nu mai există în cazul niciunei alte categorii socio-profesionale.

Guvernul României ar trebui să renunțe imediat și pe termen lung (nu doar pentru anul 2019) la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii și la cele care elimină meritocrația în magistratură, promovarea efectivă la instanțele și parchetele superioare urmând a se face numai pe baza meritocratice, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție.

De asemenea, Guvernul României ar trebui să abroge imediat OUG nr. 77/2018, precum și prevederile referitoare la reorganizarea Inspecției Judiciare care întăresc nejustificat atribuțiile inspectorului-șef.

Membrii asociațiilor semnatare apreciază solidaritatea manifestată de societatea civilă, de cadrele didactice de la principalele facultățile de drept din țară, precum și de actorii români, convinși fiind că statul de drept poate exista numai în contextul unei magistraturi independente și meritocratice.


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Newsletter
Publicitate
Corporate
Membership