Acord între instituțiile europene ref. normele de transparență
8 martie 2019 | JURIDICE.roJoi, 7 martie 2019, Președinția română a Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord preliminar privind o propunere care introduce obligații în materie de transparență cu privire la modul în care societățile financiare integrează factorii de mediu, sociali și de guvernanță în deciziile lor de investiții, potrivit unui comunicat.
Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor din România: „Redirecționarea fondurilor către proiecte mai verzi, mai curate și mai sustenabile necesită o mai bună conștientizare de către toți participanții la piață a impactului pe termen lung al deciziilor lor de investiții. Pentru a realiza acest lucru, UE instituie astăzi un cadru în materie de transparență pentru a se asigura că investitorii sunt bine informați cu privire la impactul social și de mediu al investițiilor lor.”
Investitorii instituționali, cum ar fi administratorii de active sau societățile de asigurare, primesc din partea clienților și a beneficiarilor lor mandatul de a lua decizii de investiții în numele acestora.
Deși aceste societăți trebuie să respecte cerințe juridice stricte pentru a se asigura că acționează în acord deplin cu interesele clienților lor, nu au fost încă definite normele privind sarcinile și informațiile cu privire la impactul social și de mediu al deciziilor lor de investiții.
Textul convenit astăzi stabilește o abordare armonizată la nivelul UE cu privire la integrarea în procedurile investitorilor instituționali a riscurilor și a oportunităților în materie de sustenabilitate.
Acesta le impune să comunice:
– procedurile lor în vigoare pentru integrarea riscurilor sociale și de mediu în procesul lor de investiții și de consiliere
– măsura în care riscurile respective ar putea avea un impact asupra profitabilității investiției
– atunci când investitorii instituționali afirmă că urmăresc o strategie de investiții „verzi”, informații privind modul în care această strategie este pusă în aplicare și privind sustenabilitatea sau impactul asupra climei al produselor și portofoliilor lor.
Regulamentul propus ar trebui, în practică, să limiteze eventuala „dezinformare ecologică”, și anume riscul ca produsele și serviciile care sunt comercializate drept sustenabile sau ecologice să nu îndeplinească în realitate obiectivele pretinse privind sustenabilitatea/clima.
