Secţiuni » Noutăţi
Flux noutăţi
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din Perioada 1944-1989
09.03.2020 | Cristian JURA, Adelina DOBRE

Cristian Jura

Cristian Jura

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2020: Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din Perioada 1944-1989 este marcată, anual, la data de 9 martie.

Ministerul Public a publicat pe pagina sa oficială stadiul dosarelor crimelor regimului comunist instrumentate de PÎCCJ, prin intermediul unui comunicat:

„Având în vedere interesul public față de cauzele vizând abuzurile comise în perioada comunistă de către instituții ale statului, Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să comunice următoarele:

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au finalizat cercetările în mai multe cauze având ca obiect încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor în perioada totalitarismului, în special anchetele penale efectuate de organele de securitate şi miliţie împotriva oponenţilor regimului comunist, altele fiind în curs de soluționare.

Menționăm că în majoritatea dosarelor cercetările nu au condus în final la tragerea la răspundere penală a vinovaților din cauza intervenirii decesului făptuitorilor, însă instrumentarea lor reprezintă o contribuție esențială la stabilirea responsabilității pentru represiunea ce a caracterizat regimul politic comunist.

Unul dintre dosarele soluționate de Secția parchetelor militare este Dosarul nr. 18/P/2016, înregistrat ca urmare a mai multor sesizări formulate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (I.I.C.C.M.E.R.) și de persoane fizice.

Din probele administrate a rezultat că legitimarea Partidului Muncitoresc Român şi apoi a Partidului Comunist Român (după 1965) ca sursă unică a puterii în România a fost însoţită de acţiuni represive, care au vizat grupuri largi de populație, începând cu membrii partidelor istorice, continuând în anii ’50 cu arestarea opozanților neafiliați politic, reali sau prezumtivi, care exprimau opinii critice față de schimbările economice şi sociale, sau care reclamau subordonarea României faţă de interesele sovietice. Aceste acţiuni au fost „autorizate” de statul comunist prin introducerea unei legislaţii represive cu un puternic caracter de clasă, norma juridică fiind îndreptată, de cele mai multe ori în mod explicit, împotriva unor grupuri sociale şi deopotrivă împotriva unor grupuri politice, etnice şi religioase.

Deşi toate cele trei Constituţii în vigoare în timpul regimului comunist, promulgate în 1948, 1952 şi 1965, garantau cetăţenilor României drepturi şi libertăţi fundamentale (cum sunt dreptul la proprietate, dreptul la opinie şi liberă exprimare, libertatea conştiinţei şi a convingerilor religioase, dreptul de liberă asociere etc.), prin emiterea de acte normative cu caracter secret şi prin exercitarea abuzivă a actului de justiţie, drepturile constituţionale şi civile au fost practic anulate, golite de conținut.

Noul cadru legislativ a permis un adevărat asalt asupra proprietăţii private, prin naţionalizarea întreprinderilor industriale, de transport, a băncilor, societăţilor de asigurări şi minelor, precum şi prin colectivizarea pământurilor. În consecinţă, zeci de mii de oameni care s-au opus acestor măsuri au fost încarceraţi.

Libertatea religioasă a fost, la rândul ei, restrânsă, interzicerea Bisericii Greco – Catolice conducând la arestarea, anchetarea şi condamnarea abuzivă a multor preoţi, călugări şi credincioşi, printre care cei șapte episcopi a căror beatificare va avea loc în curând: Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu.

Procurorii au reținut în cauză că motivele politice ale represiunii în masă au rămas neschimbate pe toată perioada menţinerii la putere a acestui regim totalitar.

Astfel, în perioada 1945-1962 au prevalat măsurile punitive extra-judiciare, care au avut drept consecinţă internarea în colonii şi lagăre de muncă a sute de mii de persoane, din toate categoriile sociale cu excepţia clasei muncitoare, deportarea şi arestarea tuturor „elementelor duşmănoase”.

În perioada 1965-1989 instituţiile aparatului represiv au primit şi şi-au asumat rolul de garant al păstrării puterii politice de către regimul comunist şi conducătorii acestuia, prin prevenirea oricărei acţiuni contestatare sau de opoziţie deschisă.

Acest obiectiv major a putut fi atins şi menţinut, până la 22 decembrie 1989, prin disimularea proceselor politice în procese de drept comun, respectiv prin iniţierea şi coordonarea unui proiect care a vizat controlul informativ al întregii populaţii active din România.

Dosarul menționat, care totalizează peste 100 de volume, a fost soluționat de procurori prin clasare având în vedere că persoanele responsabile de moartea cetățenilor români care s-au opus regimului comunist au decedat. Este vorba de întreaga conducere a partidului, a statului român din perioada 1948-1965, miniștrii de interne, comandanți de penitenciare și lagăre de muncă.” (…)

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Alina Gaja

2019: Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din Perioada 1944-1989 este marcată, anual, la data de 9 martie 2019. 

Sediul materiei: În anul 2011, ziua de 9 martie a fost declarată oficial Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1944-1989. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 8 decembrie 2011. Legea nr. 247 din 5 decembrie 2011 prevede la articolul 1: „Se declară ziua de 9 martie Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din Perioada 1944-1989, care în calendarul creştin-ortodox este Ziua Pomenirii Sfinţilor Mucenici”. Conform aceleiaşi legi, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale organizează manifestări prilejuite de comemorarea zilei.

Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, în timpul regimului comunist, în ţară au existat 44 de penitenciare principale şi 72 de lagăre de muncă forţată destinate deţinuţilor politici în care au pătimit peste 3 milioane de români, dintre care 800.000 de oameni au murit. IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a oficiat în această dimineaţă o slujbă de pomenire a deţinuţilor politici la mănăstirea „Sfinţilor Români” de la Poarta Albă-Galeşu. În aceeaşi zi, 9 martie, Biserica Ortodoxă îi cinsteşte pe cei 40 de mucenici din Sevastia. Aceştia erau soldaţi romani, greci şi armeni, care se aflau detaşaţi în Armenia, pe vremea împăratului roman Liciniu. Deoarece au refuzat să se închine idolilor, guvernatorul Armeniei i-a închis timp de 8 zile, după care i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastia. Prin puterea lui Dumnezeu, apa lacului s-a dezgheţat şi peste capetele martirilor s-au coborât 40 de cununi strălucitoare.

Radu Preda, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, a transmis următorul mesaj cu ocazia acestei zile, potrivit unui comunicat: „Ziua deținuților politici anticomuniști, 9 martie, nu este o simplă dată în calendarul instituțional al României. Fără exagerare, această zi este la fel de importantă precum cea care marchează, la 1 decembrie, unitatea teritorială a Țării. Mai ales dacă ținem cont că, după instaurarea dictaturii comuniste, majoritatea celor care, acum un secol, au fost actori ai istoriei, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, au sfârșit în temnițele noii puteri „populare”.

De foarte puțini ani, România îi poate onora pe eroii anticomuniști la Monumentul „Aripi” din Capitală. Or să mai treacă alți ani, sper să nu fie prea mulți, până când elevii vor învăța despre adevăratul chip al dictaturii proletariatului parcurgând Muzeul Crimelor Comunismului în România (MCCR).

Am nădejdea că, la trei decenii de la căderea simbolică a comunismului în majoritatea țărilor est-europene, noi fiind din păcate excepția sângeroasă, voința politică a României de mâine va permite înființarea acestui muzeu și va vota Legea memoriei recente prin care istoria, care până acum nu se învață la școală, va fi prezentată ca atare. La urma urmelor, prețul libertății de acum a fost plătit în avans de cei care, cunoscuți și necunoscuți, au murit pentru un ideal de care, la distanță de timp, beneficiem noi.

A nu fi recunoscător înseamnă, în profunzime, a nu fi înțeles valoarea unui dar care, cum vedem în alte părți ale lumii, poate fi foarte ușor spart, deturnat. Memoria constitutivă a libertății îi face pe luptătorii, eroii și martirii anticomuniști contemporanii noștri cei mai prețioși.”

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Alina Gaja
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea din București


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.