Secţiuni » Noutăţi
Flux noutăţi
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

ARTMARK. Palatul Maurice Blank, Vila poetului Octavian Goga și Vila Aurel Mincu își caută proprietari
11.03.2019 | JURIDICE.ro

Palatul Maurice Blank

Celebru astăzi prin afilierea de peste 70 de ani cu Ambasada Statelor Unite ale Americii, palatul din strada Tudor Arghezi nr. 9 și-a recăpătat istoria pierdută, de peste un secol. Recunoscut drept Palatul Maurice Blank, așadar reședință a unuia dintre cei mai importanți bancheri ai României moderne, clădirea de la intersecția străzilor Tudor Arghezi și Blânduziei lua ființă în 1891, sub viziunea primului ei proprietar, din mâna și proiectul celebrului arhitect elvețian Louis Pierre Blanc (1860 – 1903). Proiectant al unor importante clădiri publice românești, ca Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul Facultății de Medicină, Sediul Universității din Iași sau Institutul Victor Babeș, Louis Blanc a lăsat în urmă și o serie importantă de reședințe private, transformând definitiv imaginea Bucureștiului de la 1900 (până astăzi). Lucrând doar 20 de ani în România, și în special în București, Louis Blanc ajungea în capitală în 1884, adus de prietenia cu Ion Mincu, dar și de mediul propice dezvoltării unei cariere excepționale. Stilul său amintește de neoclasicismul francez, în special în construcțiile monumentale, iar în cazul reședințelor private avem de a face cu un arhitect pasionat tot de gustul francez, de la neorenaștere până la stilul beaux-arts. Louis Blanc reușea în decurs de 5-10 ani să devină unul dintre cei mai importanți arhitecți și „decoratori” ai Bucureștiului de la sfârșitul secolului al XIX-lea, relațiile create prin intermediul celor două căsătorii (cu Elena Șuțu și ulterior Irina Berindei) oferindu-i contracte și contacte cu înalta societate românească, potrivit ARTMARK.

Astfel, în primăvara lui 1891, Louis Blanc, alături de asociatul Luigi Scolari, începeau lucrul la palatul lui Maurice Blank, cofondator al băncii Marmorosch Blank & Co (1864) împreună cu Iacob Marmorosch, și totodată unul dintre cei mai importanți bancheri ai sfârșitului de secol XIX (ex: împrumuta statul român în campania Războiului de Independență). Chiar dacă astăzi memoria lui Maurice Blank este continuată în special de celebrul sediu al băncii omonime de pe strada Doamnei și de mausoleul din Pădurea Băneasa, palatul de pe strada Tudor Arghezi este fără îndoială o bijuterie arhitecturală ce îi gravează definitiv atât pe bancher cât și pe arhitect, în istoria și cultura românească.

Cu un plan proiectat în forma literei „L”, cu 2.500 metri pătrați construiți în cele 50 de camere și cu o grădină generoasă decorată cu pini și fântână arteziană, palatul Maurice Blank devenea un reper arhitectural al reședințelor particulare din preajma Universității. În anul 1934 palatul era cumpărat de către avocatul și omul politic Eduard Mirto, cel care avea să fie ultimul proprietar de drept până la venirea Comunismului. Eduard Mirto era cel care iniția legăturile între palatul Blank și Ambasada Statelor Unite, închiriind imobilul în cursul anului 1939, după efectuarea unor lucrări autorizate de renovare și consolidare („reparațiuni radicale”) , modernizare (introducerea încălzirii centrale, instalații sanitare) și extindere în zona fațadei secundare, chiar în pragul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, acesta avea să rămână până în 2011 drept celebrul sediu al Ambasadei SUA, reintrând astăzi în circuitul privat drept una din capodoperele arhitecturale ale Bucureștiului.

Preț de pornire: 5.500.000 €
Estimare: 6.500.000 € – 7.500.000 €

Vila poetului Octavian Goga

Proiectată de pionierul arhitecturii moderne românești, la dorința și comanda penultimului premier al României interbelice, vila Octavian Goga este una dintre casele iconice ale Capitalei. Numită astfel după primul său proprietar, marele poet și om politic transilvănean, vila a fost construită între anii 1936-1938, potrivit ARTMARK.

Pe o parcelă generoasă de peste 800 de mp de teren din apropierea Parcului Ioanid, Octavian și Veturia Goga demarau acum mai bine de 80 de ani lucrările pentru construcția locuinței lor din Capitală. Impozanta clădire pe care o vedem și astăzi trebuia să reflecte statutul de om politic în plină ascensiune al poetului care, pentru numai 44 de zile, avea să devină prim-ministru al Guvernului României. Iar rezultatul a fost o reușită deplină. Cei 1.200 de mp ai vilei, dispuși pe cinci niveluri, reprezintă una dintre creațiile de excepție din portofoliul arhitectului Horia Creangă(printre acestea mai numărându-se clădirea ARO din Brașov, Palatul Culturii din Cernăuți sau ansamblul cinematografului Patria din Capitală), nepotul marelui scriitor Ion Creangă. Văzut de mulți critici drept promotorul modernismului în arhitectura românească, Horia Creangă a desenat o clădire simplă și elegantă în ciuda dimensiunilor impresionante, dominată de fațade drepte și de spații vitrate extrem de generoase.

Imobilul a fost gândit încă de la faza de proiectare pentru a servi unui dublu scop. Vila trebuia să fie deopotrivă un cămin primitor, însă în același timp să fie spațiul în care poetul, academicianul și omul politic Octavian Goga să poată primi o societate numeroasă. De altfel, soluțiile constructive la care s-a apelat în premieră în epocă(planșee din beton armat) precum și cele de amenajare interioară, fac din vila Octavian Goga o clădire care poate servi și astăzi cu succes scopului pentru care a fost edificată. Iar cea mai bună dovadă în acest sens este lista ultimilor săi locatari. Vila a fost până de curând închiriată și a fost folosită drept reședință personală de către ambasadorul Japoniei în România pentru mai bine de zece ani. Anterior, ea a fost vreme de cinci ani locul pe care reprezentatul Uniunii Europene în România, l-a numit acasă. Însă dincolo de arhitectura deosebită și de decorațiunile interioare de excepție(marmură, lemn masiv de nuc etc.), principalul atu al proprietății rămâne locația. Vila beneficiază de o poziționare ultracentrală, în inima Bucureștiului și de o frumoasă gradină de peste 400 mp, la care se adaugă discreția și liniștea oferite de amplasarea pe o stradă accesibilă doar riveranilor.

Vila este disponibiliă și la închiriere la prețul de 19.000 euro/lună.

Preț de pornire: 4.500.000 €
Estimare: 5.000.000 € – 6.000.000 €

Vila Aurel Mincu

Reședință istorică cu elemente arhitecturale deosebite, situată în zona parcului Ioanid, pe b-dul Dacia, cunoscută ca zonă rezidențială de lux a Bucureștiului, unde la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX au fost construite o serie de imobile, azi înscrise în Lista Monumentelor Istorice, care mai apoi au devenit sedii de ambasade, consulate sau reprezentanțe ale unor companii de renume. Elementele de arhitectură medievală românească se îmbină cu stilul Neoromânesc oferindu-i un aer domnesc, grație binecunoscutului arhitect Arghir Culina, ce a proiectat casa în anul 1918 la cererea lui Aurel Mincu, potrivit ARTMARK.

Silueta grandioasă a imobilului este îndulcită de dantelăria ancadramentelor, a frizelor, a cartuşelor şi a altor elemente decorative atent compuse în aspectul faţadelor. Clădirea, într-o stare perfectă de conservare, preia și elemente decorative ale stilului Bizantin, având o serie de ferestre în arc cu verande pe toate laturile. Interiorul este de asemenea copleșitor, începând cu intrarea monumentală, pereții placați cu lemn masiv sculptat, tavanele pictate și ornate cu lemn. Ancadramentul intrării este continuat de trei ferestre cu arce-acoladă care se sprijină pe coloane neoromâneşti.

Salonul de onoare, împodobit cu coloane din marmură și tavan decorat cu muluri aurite, oferă o priveliște panoramică și asigură accesul către toate camerele de la parter. În partea din spate a reședinței principale (corpul A) se află o replică la scară mai mică, corpul B, care în perioada interbelică avea destinația de reședință a personalului auxiliar. Corpul B păstrează aceeași notă arhitecturală dulce, cu ancadramente dantelate și alte elemente neoromânești cu influențe bizantine. În curtea frumos amenajată descoperim și un foișor construit în același stil, parte a întregului ansamblu, un loc ideal pentru a citi o carte și a servi un ceai.

Disponibilă și la închiriere la prețul de 8.000 euro/lună pentru activități de birou și la prețul de 10.000 euro/lună pentru activități de restaurant.

Preț de pornire: 3.400.000 €
Estimare: 3.800.000 € – 4.200.000 €


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.