Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Tribunalul Timiș. Lovituri cauzatoare de moarte aplicate victimei într-o secție de poliție. Daune morale de 150.000 EUR
14.03.2019 | Andrei PAP

Andrei Pap

Andrei Pap

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TIMIȘ

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 9593/30/2015

SENTINŢA PENALĂ NR. 471/PI

Şedinţa publică din data de 23.11.2016

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: …

GREFIER: ..

Pe rol se află judecarea cauzei privind pe inculpatul … (aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 C.p.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, se constată depusă prin serviciul de registratură al instanţei, la data de 14.11.2016, de către dna …, avocat desemnat din oficiu al părţilor civile … şi cerere cu privire la acordarea onorariului de avocat din oficiu; în data de 18.11.2016, se constată depusă la dosarul cauzei, de către inculpatul …, concluzii scrise.

Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au avut loc în şedinţa publică din 09.11.2016, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea pentru data de 23.11.2016, când în aceeaşi compunere a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 940/P/2014 din data de 30.12.2015 emis de…, înregistrat pe rolul … la data de 30.12.2015 sub număr unic de dosar 9593/30/2015, au fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art.195 din C.pen.

În fapt, s-a reţinut că în data de 09.08.2014, în jurul orei 1730, inculpatul…, în timp ce se afla la serviciu şi totodată în biroul… împreună cu victima …aflată sub influenţa alcoolului şi care a fost adusă la sediul poliţiei pentru a fi sancţionată pentru un scandal provocat anterior în microbuzul de călători pe traseul …, i-a aplicat victimei o palmă peste faţă după care imediat şi o lovitură de pumn în zona bărbiei, iar asta după ce în prealabil, în uşa de la intrare în birou i-a mai aplicat victimei două palme uşoare peste faţă şi ceafă, lovitură de pumn în urma căreia victima … s-a dezechilibrat şi a căzut apoi pe podea, iar în cădere s-a lovit cu capul de mobilierul din apropiere precum şi de parchetul laminat de pe jos, suferind în acest mod un traumatism cranio-cerebral închis soldat cu hemoragie cerebrală (hemoragie meningee cerebrală, cerebeloasă, ventriculară şi hematom subdural bazal), leziuni traumatice ce au condus apoi în scurt timp la decesul victimei … în incinta sediului poliţiei.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă…

În drept s-a reţinut că fapta inculpatului … care, în calitate de comisar …, în data de 09.08.2014, în jurul orei 1730, în timp ce se afla la serviciu şi totodată în biroul … împreună cu victima …, aflată sub influenţa alcoolului şi care a fost adusă la sediul poliţiei pentru a fi sancţionată pentru un scandal provocat anterior în microbuzul de călători pe traseul– …, i-a aplicat victimei o palmă peste faţă după care imediat şi o lovitură de pumn în zona bărbiei, iar asta după ce în prealabil, în uşa de la intrare în birou i-a mai aplicat victimei două palme uşoare peste faţă şi ceafă, lovitură de pumn în zona bărbiei în urma căreia victima … s-a dezechilibrat şi a căzut apoi pe podea, iar în cădere s-a lovit cu capul de mobilierul din zonă precum şi de parchetul laminat de pe jos, suferind în acest mod un traumatism cranio-cerebral închis soldat cu hemoragie cerebrală (hemoragie meningee cerebrală, cerebeloasă, ventri-culară şi hematom subdural bazal), leziuni traumatice ce au condus apoi în scurt timp la decesul victimei…în incinta sediului poliţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art.195 din C.pen.

În cauză nu au fost luate măsuri asigurătorii.

Prin încheierea de cameră preliminară din data de 27.01.2016 pronunţată de … în prezentul dosar, s-a constatat legală şi temeinică măsura arestării preventive a inculpatului …, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 Cp.

În baza art. 348 alin. 2 C.p.p., raportat la art. 207 alin. 6 C.p.p., şi art. 223 alin. 2 C.p.p. s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului …, urmând ca legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive să fie verificate înainte de expirarea termenului legal de 30 de zile, respectiv înainte de 25.02.2016.

În baza art. 242 alin. 1, 2 C.p.p. s-a respins solicitarea inculpatului de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.

S-au respins excepţiile formulate de inculpatul … privind legalitatea sesizării instanţei, legalitatea efectuării actelor de urmărire penală şi a administrării probelor.

În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 940/P/2014 al…, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul … pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art.195 din C.pen. 

La data de 15.02.2016 părţile civile… au formulat cereri de constituire de parte civilă.

La data de 15.02.2016, părţile civile au formulat cerere de introducere în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente a …

Prin încheierea de şedinţă din data de 01.03.2016, instanţa a încuviinţat cererea de introducere în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente a … formulată de părţile civile şi a dispus citarea acestora.

La data de 10.03.2016, …, în calitate de parte responsabilă civilmente, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. Prin întâmpinare s-a mai arătat că nu poate avea calitatea de comitent pentru faptele prepuşilor lucrători din cadrul …, în condiţiile în care unitatea în care îşi desfăşoară activitatea nu este subordonată direct … şi, mai mult decât atât, … are personalitate juridică.

În susţinerea excepţiei, s-au invocat dispoziţiile art. 1373 alin. 2 C.pr.civ.

Cu privire la raportul de prepuşenie, s-au invocat dispoziţiile art. 7 si cele ale 12 alin. 2 din Legea 218/2002 privind organizarea si funcţionarea Poliţiei Române, potrivit cărora … se află în subordinea directă a …, astfel că nu poate fi pusă în discuţie existenţa raportului de prepuşenie între inculpat si …, pentru a fi acoperită calitatea de parte responsabilă civilmente a instituţiei.

Instanța a unit excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a … cu fondul.

În cauză au fost administrate următoarele mijloace de probă: …

În probaţiune a fost ataşat dosarul de urmărire penală nr. 940/P/2015 al….

Analizând actele dosarului tribunalul reţine următoarele:

În data de 09.08.2014, în jurul orei 15.00, după terminarea programului de lucru, martorii …colegi de serviciu şi de navetă cu victima …, au plecat de la locul lor de muncă din … la staţia de călători din …, pentru a aştepta microbuzul de la ora 1635, ce aparţinea firmei…. şi care transporta călătorii pe ruta…. La un moment dat, în timp ce stăteau în spatele blocurilor din zonă şi consumau dintr-o sticlă de bere, lângă martorii …a apărut victima …, care era băută, motiv pentru care, … să scape de ea, cei doi martori au plecat la un birt din apropiere, fiind însă urmaţi de victimă. La bar, cei trei colegi de navetă au mai băut câte o halbă de bere, după care, la ora 1635 s-au urcat în microbuz şi au plecat spre …, martorii …aşezându-se pe al treilea rând de scaune, iar victima … în faţa lor, lângă o altă colegă de navetă, din localitatea … De precizat totodată că, în microbuz se mai afla şi …, care se deplasa de la domiciliul său din …la serviciu în … unde urma să participe la o acţiune organizată intitulată ”…”.

După podul de la ieşirea din …victima … s-a dus în spatele microbuzului pentru a discuta cu colega de navetă … ce ocupa ultimul loc de pe rândul cu un scaun din microbuz, spunându-i acesteia că atunci când vor ajunge în destinaţie o să vină la ea şi o să o ajute să dea jos bagajele din microbuz. Ulterior, victima a plecat de lângă martora … şi s-a deplasat pe culoar înspre partea din faţă de microbuzului, iar în momentul în care a trecut pe lângă scaunul din faţa martorei, care era ocupat de către inculpatul …, l-a călcat pe acesta din urmă din greşeală peste vârful pantofului. În continuare, deşi inculpatul … l-a rugat să-şi ceară scuze, … a început să-l înjure pe inculpat, fără ca inculpatul să reacţioneze în vreun fel. După ce s-a mai liniştit, … a plecat de lângă inculpat şi s-a aşezat din nou lângă colega sa de navetă din localitatea …

Imediat însă, victima … şi-a întors din nou privirea spre inculpat, spunându-i acestuia că ce i-a făcut şi dacă l-a omorât că l-a călcat, după care s-a ridicat de la locul lui şi s-a îndreptat spre inculpat cu pumnul ridicat. Când a ajuns în dreptul său, inculpatul s-a ridicat de pe scaun, l-a avertizat apoi pe … că este…, după care l-a prins de mâini, cei doi continuând apoi să se îmbrâncească şi să se împingă reciproc pe culoarul dintre scaune, când spre şofer când înapoi spre martora …dar fără să se lovească cu pumnii ori de alte obiecte din microbuz, victima înjurându-l în permanenţă pe… În tot acest timp inculpatul nu a ripostat la aceste provocări verbale. În timp ce se aflau în sensul giratoriu de la …., şoferul microbuzului le-a cerut să înceteze pentru că altfel îi va da jos pe amândoi. Ulterior, au intervenit în scandal martorii.., care i-a despărţit pe cei doi, ocazie cu care victima … s-a potolit şi nu s-a mai legat de inculpat, după care s-a așezat pe unul din locurile din față, continuând să consume bere împreună cu martorii… Pe drum, inculpatul …, care s-a aşezat între timp lângă martorul…, l-a contactat telefonic pe subalternul său…, căruia i-a povestit cele întâmplate în microbuz, faptul că o persoană, respectiv victima … este recalcitrant şi provoacă în permanenţă scandal, cerându-i apoi subalternului său să-l aştepte cu o maşină de poliţie în localitatea …pentru a-l prelua pe scandalagiu.

După ce a încetat cu scandalul, între localităţile… s-a întors dintr-o dată spre inculpat şi a început să se ia din nou de acesta, fără să-l mai înjure, întrebându-l pe inculpat că ce are cu el deoarece el nu are treabă cu nimeni de când face naveta. În cursul acestor ultime discuţii a intervenit şi martorul…, care i-a cerut victimei să se liniştească şi să-şi vadă de treaba ei că e mai bine. Ulterior, victima l-a lăsat în pace pe inculpat, cerându-şi scuze şi spunându-i că nu a vrut să-l calce şi că pentru atâta lucru nu e nevoie de scandal, după care a continuat să se lege fără motiv de martorul…, care însă nu l-a băgat în seamă.

În momentul în care a ajuns în staţia de călători din localitatea … şi după ce în prealabil s-a liniştit, … a fost coborât din microbuz de către comisarul de poliţie …, după care a fost introdus în maşina de poliţie şi condus apoi la sediul…, de către un echipaj mixt format din…, inculpatul … continuându-şi la rândul lui deplasarea cu microbuzul până la …. Pe drum spre …, în maşina de poliţie … nu a opus vreo rezistenţă şi a discutat liniştit cu subofiţerii …povestindu-le că a consumat o bere în microbuz şi că va plăti amenda pentru acest lucru. Tot pe drum, victima a mai fost sunată pe telefonul mobil de către concubina sa …, împreună cu care are doi copii minori, căreia i-a spus că va merge la poliţie, după care a închis.

În momentul în care au ajuns la sediul poliţiei din oraşul …, în jurul orei 1730, victima …, care era bine dispusă şi râdea, salutându-l chiar familiar, deşi nu-l cunoştea deloc, pe agentul de poliţie de serviciu de la poartă …, a fost percheziţionată corporal de către martorul …, după care, fără să fie agresată fizic în vreun fel de către poliţişti sau de către cei doi … victima fiind cooperantă şi neopunând vreo rezistenţă, a fost condusă pe hol ..de către agentul de poliţie … fiind urmaţi de martorul.., care s-a oprit în tocul uşii şi, la un metru, de martorul …. Între timp, la sediul poliţiei a sosit şi comisarul de poliţie …, care a trecut pe lângă martorul …, ce se afla la dispecerat, fiind grăbit şi vizibil nervos.

Ulterior, martorul … a intrat în birou, fiind urmat apoi de victima … care, în prealabil, înainte să intre la rândul ei în birou, fiind încă în uşă, a fost lovită uşor cu palma peste faţă şi în zona cefei, pentru a se grăbi să intre în birou, de către inculpatul ….

După ce a pătruns fără probleme în biroul nr. 3, fără să se dezechilibreze ori să fie deranjat de palmele primite, … s-a dus înspre geamul din capătul biroului, oprindu-se apoi şi aşteptând în picioare undeva între fişetul metalic şi o masă din lemn din apropierea geamului. Imediat, inculpatul …, nervos fiind, a intrat la rândul său în birou şi s-a dus direct spre …, pe care a început apoi să-l înjure. Ulterior, inculpatul … a făcut câţiva paşi înapoi şi a trântit uşa de la intrare în birou pentru a o închide, după care a revenit în faţa lui …, ce se afla în aceeaşi poziţie anterior menţionată, continuând să-l certe pe acesta pe un ton ridicat pentru modul în care s-a comportat în microbuz. Victima … s-a uitat mirată la comisarul …chiar flegmatic, răspunzându-i acestuia cu cuvintele ”Da ce am făcut? N-am omorât pe nimeni!”. După ce … a terminat de spus aceste cuvinte, inculpatul … l-a lovit pe …cu palma stângă la nivelul feţei, peste mâinile pe care aceasta le-a ridicat în apărare. Imediat comisarul … l-a lovit din nou pe …, de data asta cu pumnul în bărbie, în diagonală, puţin în stânga bărbiei, pe sub mâinile încă ridicate ale victimei în apărare. În urma loviturii de pumn aplicată de către inculpatul… victima …fiind vădit sub influenţa alcoolului, s-a dezechilibrat instantaneu şi a căzut pe podea, lovindu-se în cădere cu capul(în zona parieto-temporo-occipitală şi parieto-occipitală) de mobilierul din încăpere (masă şi fişetul metalic), iar în final şi de parchetul laminat, rămânând apoi pe jos, întinsă pe spate, inconştientă şi nemişcată, cu capul îndreptat spre geamul biroului.

Ulterior, comisarul …l-a luat pe … de sub braţ şi l-a pus pe scaunul din apropiere, după care i-a dat două palme uşoare peste faţă, însă victima nu a dat nici un semn de revenire din starea de inconştienţă. Întrucât victima …era inconştientă şi deci nu era în măsură să stea singură pe scaun, a căzut de pe scaun pe podea, pe o parte, pe umăr, rămânând întinsă pe podea, inertă.

În continuare, după circa 2 minute de la momentul în care victima …a intrat în birou, inculpatul …a ieşit afară din biroul în cauză şi a solicitat ajutorul subofiţerului de …spunându-i acestuia, dar şi agentului de poliţie …că victima a leşinat. Martorul …a intrat primul în birou şi a realizat că victima nu avea deloc puls, motiv pentru care a început să-i facă un masaj cardiac, la care însă victima nu a reacţionat în vreun fel, fiind tot timpul inconştientă. Totodată, martorul …s-a deplasat cu maşina de poliţie până la dispensarul din oraş, mai precis la…, cu scopul de a solicita o ambulanţă. În timp ce se afla la dispensar, martorul …a fost sunat pe telefonul mobil de către inculpatul …, care i-a cerut să se întoarcă şi să o ducă pe victimă cu maşina de poliţie de urgenţă la medicul de gardă deoarece ar fi durat prea mult până ar fi venit Salvarea la faţa locului.

Ulterior, subofiţerii…şi poliţiştii au luat victima de sub braţe şi de picioare şi au urcat-o în maşina de poliţie condusă de martorul … transportând-o apoi la…situat la circa 200 m distanţă de sediul poliţiei. În jurul orei 1740, victima …a fost consultată de către medicul de gardă…ocazie cu care acesta a constatat că victima nu avea puls central şi periferic, era areactivă total şi totodată prezenta midriază fixă, adică avea pupila dilatată la maxim, medicul de gardă apreciind prin urmare că victima era decedată de cel puţin 7-8 minute.

În ziua următoare incidentului, în jurul orei 1000 dimineaţa, agentul de poliţie… l-a sunat pe subofiţerul de …căruia i-a cerut să vină împreună cu colegul lui … şi să se întâlnească la o cafea în oraşul … unde cei doi … locuiesc. Pe la prânz, agentul de poliţie …însoţit fiind şi de agentul de poliţie …s-a întâlnit în oraşul … cu cei doi …ocazie cu care le-a spus acestora că „şeful lui … l-a băgat pe … în mormânt fără nicio vină”, descriindu-le apoi ce s-a întâmplat efectiv în birou, mai exact că şeful lui … l-a lovit pe … cu pumnul în piept (în declaraţia dată în faţa instanței martorul …a precizat că lovitura a fost în barbă) şi că din această cauză victima a căzut jos şi a murit.

De asemenea, a doua zi după eveniment, agentul de poliţie … l-a mai sunat şi pe fostul său şef de la Poliţia oraşului …, respectiv pe comisarul şef de poliţie …, în prezent comandantul Poliţiei oraşului …, pe care l-a întrebat dacă poate să vină să-l viziteze acasă la el în …. În jurul orelor 1800-1900, martorul …-…, fiind însoţit şi de colegul său de muncă …, s-a deplasat în localitatea …, ocazie cu care s-a întâlnit cu martorul …, căruia i-a povestit în ce condiţii a decedat victima, relatându-i în acest sens şi acestuia faptul că după ce a intrat în birou, şeful său … a ţipat la victimă, după care l-a lovit cu pumnul în plex iar apoi imediat, tot cu pumnul, în barbă. Agentul de poliţie … i-a precizat apoi fostului său şef că, în urma loviturilor, victima s-a dezechilibrat şi a căzut la pământ, împrejurare în care s-a lovit mai întâi cu capul de colţul unei mese din birou, după care a ricoşat şi şi-a dat cu capul de fişetul metalic, situat vizavi de masă, lângă perete, rămânând apoi întinsă şi inertă pe podea.

Potrivit concluziilor raportului medico-legal de necropsie nr.400/A3/22.08.2014 întocmit de…o (filele 112-115 din dosarul de urmărire penală), moartea numitului … a fost de natură violentă şi cauzată de hemoragia cerebrală(hemoragie meningee cerebrală, cerebeloasă, ventriculară şi hematom subdural bazal) consecutivă unui traumatism cranio-cerebral închis. Vizavi de leziunile de violenţă externe constatate la autopsie (multiple echimoze pe braţul şi antebraţul stg.), medicul legist a precizat că acestea s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure, posibil prin comprimare cu mâna la nivelul braţelor în cadrul eventualelor tentative de imobilizare şi nu au legătură de cauzalitate de decesul. În privinţa infiltratelor pericraniene parieto-occipitale, medicul legist a concluzionat că acestea pot fi rezultatul lovirii cu sau de corpuri/planuri dure, posibil prin dezechilibrare şi cădere pe fondul stării avansate de ebrietate. Potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie cadavre nr.286/C/ 12.08.2014 (fila 117), victima … a avut o cantitate de 1,85 g alcool pur în litru de sânge, deci se afla sub influenţa alcoolului.

Această stare de fapt reiese din probele administrate în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, astfel:

i)Desfăşurarea evenimentelor pe traseul …

Martorii…au relatat conflictul verbal şi împingerile reciproce ce au avut loc între inculpatul … şi victima … în microbuzul de călători, depoziţiile martorilor anterior menţionaţi coroborându-se între ele şi certificând atât aspectul că victima a fost în stare de ebrietate, a fost în permanenţă recalcitrantă şi pusă pe scandal verbal, în special faţă de inculpat, cât şi faptul că, deşi victima îl înjura pe inculpat şi-i vorbea vulgar, inculpatul nu a ripostat în aceeaşi manieră.

De asemenea, din declaraţiile martorilor menţionaţi reiese faptul că, la un moment-dat victima, după ce a întrebat inculpatul că ce i-a făcut şi dacă l-a omorât că l-a călcat, s-a ridicat de pe scaun şi s-a îndreptat cu pumnul ridicat spre inculpat. Când a ajuns în dreptul inculpatului, acesta s-a ridicat de pe scaun şi a prins victima de mâini, după care cei doi s-au împins reciproc pe culoarul dintre scaune. Martorii au precizat faptul că inculpatul … şi victima … s-au îmbrâncit, ţinându-se de mâini şi împingându-se unul pe altul, fiind despărţiţi de … însă victima şi inculpatul nu s-au lovit reciproc şi nici victima nu s-a lovit de vreun alt obiect din microbuz.

Totodată, pasagerii din microbuz, colegi de navetă cu victima, au precizat că deşi victima mai obişnuia să mai consume alcool, nu l-au văzut niciodată atât de agresiv verbal faţă de vreun pasager, de obicei glumind cu ceilalţi pasageri.

Faţă de depoziţiile acestor martori, instanţa va înlătura cele relatate de inculpat cu privire la incidentul din microbuz dintre acesta şi victimă, respectiv faptul că victima l-ar fi lovit cu podul palmei sau cu pumnul (cu cotul potrivit declaraţiei din data de 09.12.2015 ) in zona feţei.

Martorii …au relatat că, în momentul în care microbuzul a oprit în staţia de la …, inculpatul s-a ridicat de pe scaun şi s-a legitimat (martora …n a precizat în declaraţia din data de 18.09.2014 şi faptul că inculpatul ar fi menționat că nu permite nimănui să îl jignească). În staţia de la … era oprit un autoturism al poliţiei, martorii observând un echipaj format dintr-un poliţist îmbrăcat în uniformă şi doi …

Victimei … i s-a cerut de către inculpat să coboare din microbuz, victima coborând de bună – voie, după care a fost introdusă pe bancheta din spate a maşinii de poliţie. De asemenea, şi martorilor … li s-a cerut de către inculpat să coboare din microbuz pentru a fi legitimaţi. În tot acest timp victima nu a fost recalcitrantă, nu a opus rezistenţă şi s-a conformat celor dispuse cu privire la acesta, astfel că nu a fost nevoie să fie imobilizat sau să fie folosită forţa pentru a fi urcat în maşina poliţiei. Martorii menţionaţi au precizat că, până în momentul în care a fost urcat în maşina poliţiei, victima nu a fost agresată în vreun fel de …. Martorul …a declarat (declaraţia din data de 19.09.2014 ) că inculpatul … i-a aplecat capul victimei atunci când l-a introdus pe bancheta din spate a autoturismului, în timp ce martorul …a declarat (declaraţia din 19.09.2014) că acest gest a fost făcut de „poliţistul în uniformă” (martorul ..).

… a declarat în faţa instanței că victima a fost încătuşată la urcarea în mașina poliţiei, declaraţie pe care instanţa o va înlătura, pe de o parte întrucât nu se coroborează cu declaraţiile celorlalţi martori oculari, inclusiv cu declaraţia dată de acest martor în cursul urmăririi penale, iar pe de altă parte, însuși martorul a precizat că îşi aminteşte vag acest aspect, consumând şi el băuturi alcoolice în acea zi.

La … martorii … au coborât din microbuz şi li s-a cerut să aştepte în faţa sediului poliţiei, pentru a li se lua declaraţii, însă, după aproximativ 20 de minute, din sediul poliţiei a ieşit un … care le-a spus să plece, întrucât vor fi contactaţi ulterior pentru a fi audiaţi. Cât timp au așteptat afară, nu au auzit zgomote sau ţipete care să provină din sediul poliţiei, iar, în momentul în care au fost anunţaţi că pot să plece, nu au fost informaţi că …a păţit ceva.

Martorii menţionaţi au precizat faptul că victima nu a prezentat urme vizibile de violentă pe faţă şi mâini (de menţionat faptul că victima era îmbrăcată în salopeta de lucru, având în partea superioară a corpului un tricou cu mânecă scurtă), până în momentul în care a fost urcată în maşina poliţiei, adică pe perioada cât martorii puteau observa starea fizică a acesteia. Martorii au relatat faptul că victima era în stare de ebrietate şi fost în permanenţă recalcitrantă şi pusă pe scandal verbal, în special faţă de inculpat, însă nici unul dintre aceştia nu a menţionat, deşi în cursul cercetării judecătoreşti au fost întrebaţi expres, alte manifestări ale victimei (stare de rău, greată, ameţeli, pierderea echilibrului, o culoare anormală a tenului, faptul că ă victima s-ar fi plâns că îi e rău), care să poată constitui indicii, astfel cum s-a încercat să se inducă de către apărare, că victimei i s-a declanșat hemoragia cerebrală anterior introducerii acesteia în sediul Poliţiei oraşului ….Chiar martorul … a precizat că, atunci când i s-a luat declaraţie, în seara incidentului şi i s-a adus la cunoştinţă de către un poliţist că victimei i s-a făcut rău, a căzut jos şi a murit, martorul a fost surprins şi nu i-a venit să creadă să s-a putut întâmpla aşa ceva. Totodată, martorul … a precizat că fost surprins atunci când a aflat, în seara incidentului, că … a murit, întrucât în ziua respectivă nu i s-a părut că …ar fi fost bolnav sau că ar fi suferit de ceva.

Martorul …a precizat în declaraţia din data de 19.09.2014 faptul că, în momentul în care, fiind împreună cu martorul …s-a întâlnit cu victima, în jurul orei 15.50, înainte să urce în microbuz, … părea „în regulă” şi nu le-a spus că ar fi supărat de ceva anume.

ii) Desfăşurarea evenimentelor din momentul în care a fost urcată în maşina

poliţie la … şi până în momentul în care a fost introdusă în biroul nr.3 de investigaţii criminale din sediul Poliţiei … reiese din depoziţiile martorilor care au relatat ce s-a întâmplat cu victima din momentul în care a fost preluată de maşina de poliţie la …, a intrat în sediul poliţiei şi până în momentul în care a intrat în biroul nr.3 şi ulterior, după ce au fost chemaţi în biroul respectiv de către inculpat.

Martorul a declarat în cursul urmăririi penale faptul că, în timp ce se deplasa spre … cu maşina de poliţie condusă de martorul …împreună cu ei fiind şi martorul … martorul …a fost sunat de către inculpat, iar acesta i-a spus să se oprească în staţia de autobuz de la … şi să-l aştepte deoarece în microbuzul cu care el vine de la … se află o persoană recalcitrantă. Ei s-au conformat, iar după circa 5 minute de aşteptare, în staţie a oprit microbuzul, din care a coborât inculpatul … şi victima …. Ulterior, au condus victima cu maşina de poliţie la sediul Poliţiei oraşului …,timp în care victima a fost cooperantă şi nu a opus nici un fel de rezistenţă, era liniştită şi nu a mai provocat scandal, astfel că niciunul dintre ei nu aveau nici cel mai mic motiv să folosească forţa împotriva acesteia. Martorul … a mai arătat că pe drum a discutat cu victima …, iar aceasta i-a povestit că a consumat o bere în microbuz şi că va plăti orice amendă.

După ce au ajuns la sediul Poliţiei oraşului … a fost preluat la un moment dat de către martorul …şi inculpatul …care s-au îndreptat apoi spre ultimul birou de pe hol, din partea stângă, fiind urmaţi la circa doi trei paşi de el şi colegul său …Primul care a intrat în birou după ce a deschis uşa a fost martorul … urmat de victimă şi de inculpat.

Martorul … a mai precizat că, înainte ca … să intre pe uşă, l-a văzut pe inculpatul … cum l-a lovit pe acesta uşor cu palma peste faţă, după care tot cu palma peste ceafă, de asemenea uşor. Martorul a arătat apoi și că cele două lovituri au fost superficiale deoarece, în urma acestora, victima nu şi-a pierdut echilibrul şi nu părea deosebit de deranjată, nereacţionând în vreun fel, nici verbal şi nici fizic, intrând apoi normal în birou, fără să cadă cumva pe podea. Imediat, a mai apucat să-l vadă pe … cum s-a îndreptat spre geamul din birou, ulterior uşa de la intrate fiindu-i închisă de inculpat în faţă.

În continuare, martorul … a relatat că după aproximativ 2-3 minute, el şi colegul său …au fost chemaţi de pe hol de către inculpatul …care le-a spus că victima a leşinat în birou. Când a intrat în birou pentru a acorda ajutor, l-a văzut pe … căzut pe spate, pe podea, cu picioarele sub el de la genunchi, cu capul îndreptat spre uşă şi cu privirea fixă spre geam. Din câte şi-a dat seama, victima nu avea puls, astfel că a încercat să-i facă masaj cardiac, la care victima nu a reacţionat în vreun fel, fiind tot timpul inconştientă. Nu a auzit-o pe victimă să horcăie sau să geamă și ca atare şi-a dat seama că starea de sănătate a victimei este gravă, motiv pentru care le-a spus colegilor de la poliţie să sune la 112. Ulterior, martorul … s-a deplasat la dispensarul din … la Ambulanţă, după care, inculpatul a luat decizia să ia victima şi să o transporte ei la dispensar pentru a nu mai pierde timp până ar sosi ambulanţa. În finalul depoziţiei sale, martorul … a menţionat că nici el şi nici colegul său nu l-au agresat fizic în vreun moment pe … şi că, singura persoană pe care a văzut-o că l-a lovit pe acesta a fost inculpatul, atunci când i-a dat uşor cu palmele peste faţă şi la ceafă, în uşa biroului.

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul … şi-a menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale, cu următoarele precizări: în momentul în care victima a fost urcată în autoturismul poliţiei, a fost împinsă de inculpat, care i-a spus: ,,iți arăt eu procedură!,, moment în care martorul a intervenit şi i-a spus inculpatului … să lase victima în pace, întrucât victima este cooperantă. Pe tot parcursul deplasării cu autoturismul de poliţie victima a fost cooperantă, iar când i s-a spus că va fi sancţionată pentru că a consumat băuturi alcoolice in microbuz nu s-a enervat, spunând că nu este nicio problemă, doar nu a omorât un om. Nu s-a plâns nici un moment că s-ar simţi rău, singurul lucru vizibil fiind acela că victima era sub influenţa băuturilor alcoolice şi nu era coerentă în vorbire.

După aproximativ 5 minute de la plecarea din staţia …ajungând la sediul poliţiei oraşului …toate persoane au coborât din maşină, la fel şi victima, fără a fi constrânsă în vreun fel. Aceştia s-au deplasat spre intrarea in sediul poliţiei, martorul şi colegul său … încadrând victima pentru a intra în sediul poliţiei. Microbuzul a sosit la scurt timp, întrucât la un moment dat a venit din spate comisarul …, care a preluat victima, spunându-i să se mişte mai repede. Victima a intrat împreună cu inculpatul …, martorii …. in sediul poliţiei, iar la intrare comisarul …i-a cerut agentului de poliţe … să-i facă un control corporal victimei. În sediu, la intrare, la dispecerat, era agentul ….Inculpatul …i-a cerut lui … să se deplaseze cu victima intr-un birou. … şi victima s-au îndreptat spre birou, fiind urmaţi de martorii … . Înainte de a intra in birou, victima s-a poziţionat in tocul uşii, în poziţie laterală, pentru a face loc comisarului … să intre in birou.

Inculpatul … a venit din spate şi a împins victima pentru a intra în birou, dar fără să-i producă vreo vătămare, victima fiind în tocul uşii. În legătură cu acest moment, precum şi faptul că în cursul urmăriri penale martorul a declarat că inculpatul i-a aplicat victimei două lovituri ușoare palma peste față şi ceafă, martorul a precizat că îşi menţine declaraţia din cursul urmăririi penale, cu precizarea că inculpatul a intenționat să împingă victima, pentru ca aceasta să intre in acel birou. Nu au fost lovituri de mare intensitate, victima nu a suferit nicio vătămare şi nu a căzut, ci doar a înaintat spre interior.

Martorul … a intrat primul în birou şi s-a poziţionat lângă birou, punându-şi agenda de lucru pe acel birou. Victima a înaintat spre geamul biroului, urmată de inculpatul … Martorul … şi colegul său … au dorit să intre in acel birou, însă nu au apucat întrucât uşa a fost împinsă de către inculpatul … şi s-a închis de tot. Uşa nu a rămas întredeschisă. Martorii … s-au îndreptat apoi spre ieşirea din sediul poliţiei şi au ieşit, împreună cu agentul …, în afara sediului poliţiei. După aproximativ 3-5 minute au fost chemaţi de către …, şi, deplasându-se în biroul au observat că victima era căzută cu picioarele sub el, cu capul spre uşă. Martorul …a făcut precizarea că nu a observat pe corpul victimei, respectiv pe faţă şi pe mâini nici un semn vizibil de violenţă.

Relatările martorului …se coroborează declaraţiile martorului din cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, martor care a confirmat cele două lovituri cu palma pe care inculpatul i le-a aplicat victimei în uşa biroului. A precizat că martorul … a fost cel care a condus victima spre biroul nr. 3, el şi colegul său…urmându-i la câţiva paşi. … a intrat primul în birou, victima oprindu-se undeva în zona uşii, în prag, parcă neștiind ce să facă. În acel moment din spate a venit inculpatul …, care a împins uşor victima cu mâinile ca să intre în birou, victima s-a întors, moment în care inculpatul a lovit-o uşor cu palmele peste faţă şi peste gât, lovituri în urma cărora victima nu s-a dezechilibrat şi a intrat în birou.

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul …şi-a menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale, cu următoarele precizări: in stația de autobuz de la …, după ce victima a fost legitimată, i s-a spus să urce în maşina poliţiei. Inculpatul …i-a spus martorului să îi pună cătuşe, însă nu a fost nevoie pentru că victima era cooperantă. Victima a intrat in maşină de bună-voie, moment în care inculpatul … a împins victima, spunând ,,haide mai repede în maşină”, fiind nervos. Au oprit mașina în fața sediului poliției, au coborât, iar intre timp a ajuns și microbuzul. Martorii care conduceau victima şi aceasta au intrat in sediul poliției, printr-un gang, iar între timp inculpatul … a trecut pe lângă aceştia și le-a spus să se grăbească. În zona de acces in clădire inculpatul … i-a solicitat martorului …să îi facă victimei un control corporal. Martorul …a făcut acel control corporal fără probleme şi apoi a condus victima spre biroul de investigații criminale. ….erau in urma lor, oprindu-se în tocul uşii. Între timp a inculpatul … i-a ajuns din urmă, a trecut pe lângă … vizibil supărat, intrând în birou în urma martorului …şi a victimei …şi trântind uşa. Martorul … a observat că inculpatul …s-a îndreptat spre victimă, inculpatul fiind față în față cu victima, în apropierea uşii („la două palme de tocul uşii”) şi i-a dat două palme peste față, victima nereacţionând în vreun fel. În acel moment martorul … se afla la jumătate de metru de inculpat şi victimă. Ulterior, ușa s-a închis. Cei doi … au ieșit în gangul de la intrarea in sediul poliției, închizând ușa de acces în clădirea poliției. Martorii … au aşteptat afară, nu au auzit în acest timp nici un fel de zgomot, iar după 3-4 minute, inculpatul … i-a chemat înăuntru, întrucât victimei i s-a făcut rău şi a leșinat.

Martorul a precizat, la fel ca şi colegul său că, atunci când el a intrat în birou, după ce inculpatul le-a spus că victima ar fi leşinat, a observat că aceasta era întinsă pe podea, cu capul înspre ieşire şi picioarele spre geam, puţin în diagonală, în stare de inconştienţă, fără să reacţioneze în vreun fel, să mişte sau să răsufle mai greu ori să horcăie. Martorul …a mai menţionat că, până să intre în biroul poliţiei, … a vorbit coerent şi nu a jignit pe nimeni, nu s-a plâns de nimic sau că s-ar simţi rău şi că l-ar durea ceva. Totodată, a precizat că, în niciun moment, nici înainte ca victima să fie introdusă în birou şi nici după de a intrat în birou, găsind victima pe podea, inconștientă, nu a sesizat pe corpul victimei, pe faţă şi mâini, urme vizibile de violenţă.

Depoziţiile celor doi …mai sus menţionate, în special vizavi de starea de sănătate a victimei până să fie introdusă în biroul de investigaţii criminale, se coroborează cu depoziţia martorului , care a arătat că, în timp ce se afla de serviciu la dispecerat, la sediul poliţiei a fost adusă în jurul orei 1730 victima …, ce se afla în stare de ebrietate şi care era bine dispusă şi râdea, salutându-l chiar cu ”Ciau”, deşi el nu o cunoştea deloc, fiind prima oară când o vedea, ocazie cu care el a înregistrat-o în registru, acest ultim aspect fiind certificat de copia din Registrul de evidenţă a persoanelor conduse la sediul Poliţiei oraşului … privind consemnările efectuate de poliţistul de serviciu în legătură cu momentul şi motivul aducerii victimei … la sediul poliţiei (filele 276-277 din dosarul de urmărire penală). Victima nu prezenta nici un semn de violenţă vizibil pe faţă şi corp.

Victimei … i s-a făcut control corporal de către martorul …după care acesta a intrat cu victima în biroul nr. 3 de investigaţii. Martorul …a rămas pe holul de la birou, în timp ce martorul … a rămas la poartă. Imediat după ce agentul … a intrat în birou, la sediul poliţiei a sosit şi comisarul …, care a intrat şi el în biroul cu nr. 3, trântind uşa după el.

Martorul a mai precizat apoi că, după ce şeful său a intrat în birou, l-a auzit pe acesta cum i-a cerut explicaţii victimei pe un ton mai ridicat, după care, la circa 2 minute, l-a auzit pe şeful său ieşind pe hol şi spunându-le că victima a leşinat. În continuare, l-a văzut pe martorul … cum a plecat grăbit cu maşina de poliţie, iar apoi, pe hol, i-a văzut pe … şi pe şeful său cum o ţineau pe victimă de braţe şi de picioare, spunându-i că urmează să o transporte cu maşina de poliţie la spital. La fel ca şi cei doi … martorul … a precizat că, în timp ce era scoasă pe braţe afară din sediul poliţiei, nu a sesizat ca victima să respire mai greu sau să horcăie, ci doar că era inconştientă şi palidă la faţă.

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul …şi-a menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale, cu următoarele precizări: Când a intrat in sediul poliţiei victima era bine dispusă, a salutat întinzând mâna şi zicând „să trăiască poliția română!”. Cât i s-a făcut controlul corporal nu s-a plâns de nicio problemă medicală și nici nu părea să aibă vreo problemă medicală, avea o culoare normală a feţei, însă era în stare de ebrietate. În sediul poliției victima a fost foarte cooperantă și a ascultat indicațiile martorului ….Nu a fost agresivă nici verbal, nici fizic. Martorul …a condus victima spre biroul nr. 3 din sediul poliţiei. În timp ce victima … şi martorul … se aflau in faţa uşii biroului, imediat după ce martorul … a deschis uşa, a sosit şi …. Acesta nu a salutat, era nervos şi s-a dus direct spre biroul de investigaţii criminale. Cei doi … erau pe holul de la intrare in apropiere de biroul de investigaţii criminale având vizibilitate către birou, la o distanţă de aproximativ 3 metri faţă de uşa biroului de investigaţii criminale. Martorul … se afla la dispeceratul poliţiei, chiar la intrarea în unitate. După intrarea inculpatului … în biroul de investigaţii criminale, martorul a auzit uşa trântindu-se, ţipete ale inculpatului către … (,, te crezi şmecher!”) şi injurii. Nu a auzit alte zgomote din interiorul biroului de investigaţii criminale şi implicit nu a auzit căzătura. După ce inculpatul … a trântit uşa biroului de investigaţii criminale, martorul … a rămas pe hol, in fața biroului investigații criminale, iar martorul … s-a deplasat din faţa biroului respectiv spre dispecerat, la intrare in sediul poliției. Cei doi nu au părăsit sediul poliţiei. Martorul …, fiind cel mai aproape de uşa biroului nr. 3, a intrat primul în birou. Martorul … a rămas la dispeceratul poliţiei, iar după aproximativ un minut a ieşit inculpatul … din birou, spunând „…”. Inculpatul, martorul … şi… au scos victima afară din sediul poliţiei, ţinând-o de mâini şi de picioare, au urcat-o pe bancheta din spate a maşinii de poliţie şi s-au deplasat la….

Martorul a declarat că, în data de 09.08.2014, având o acţiune comună cu … pe raza oraşului …, împreună cu martorii … în jurul orei 17,00 a fost sunat de către inculpatul…, i-a cerut să oprească la …, pentru a lua măsurile legale, adică în acest caz să sancţioneze contravenţional acea persoană. La staţia din …, din dispoziţia inculpatului, martorul … şi cei doi …au procedat la legitimarea victimei şi a mai câtorva pasageri. Victima a urcat în maşina poliţei fără a opune rezistență. Pe parcursul deplasării spre … martorul … a întrebat victima ce a făcut, iar acesta răspuns râzând: ,,da ce-am făcut, doar n-am omorât pe nimeni! ”, apoi a continuat: ,,oricum ce puteţi să îmi daţi o amendă, iar apoi plec acasă”, nepărând îngrijorată. Pe timpul deplasării victima a fost sunată la un moment dat pe telefon. La sediul poliţiei, martorul a coborât din autoturism împreună cu victima şi …, au intrat împreună în sediul poliţiei, unde, la dispecerat, martorul … a trecut victima in registru de la intrare, iar martorul … a făcut un control corporal victimei şi i-a cerut să lase obiectele personale la intrare. Martorul … condus victima către biroul de investigaţii criminale, a deschis uşa biroului, iar … … i-a însoţit până la tocul uşii de intrare la birou, cu intenţia de a intra amândoi in birou cu victima. Martorul … a rămas la un metru în spatele lor. Martorul … a deschis biroul, a invitat victima înăuntru, victima a intrat in birou, dar nu s-a oprit la intrare, ci şi-a continuat deplasarea, oprindu-se in dreptul ferestrei, undeva in colţul biroului dinspre fereastră. Martorul s-a dus la fişetul de lângă uşă pentru a căuta mapa cu documentele, moment in care a intrat in birou inculpatul …. Martorul a precizat că inculpatul a intrat in birou imediat după ce a intrat el împreună cu victima împreună, respectiv după aproximativ 5 secunde. Nu a văzut ca inculpatul să lovească victima înainte ca aceasta să intre în birou. Martorul … nu a intrat în birou pentru că i-a fost împinsă uşa in faţă de către inculpat şi nu a îndrăznit să intre sau să bată la uşă. Din momentul când victima a intrat în birou şi până când au fost chemaţi … a trecut aproximativ un minut, chiar sub un minut.

Analizând declarațiile martorilor…se constată că, până să fie introdusă în biroul de investigaţii, starea de sănătate a victimei a fost clar una fără probleme, iar până în acel moment, victima nu a prezentat urme vizibile de violenţă şi nu suferit nici un fel de leziuni traumatice. Mai mult, victima …era bine dispusă şi râdea, fiind cooperantă şi neopunând vreo rezistenţă.

Victimei i s-a făcut un control corporal de către martorul …, care apoi a condus-o pe hol spre biroul nr.3 de investigaţii criminale, fiind urmaţi de martorii…. Aceştia s-au oprit în faţa uşii biroului, la scurt timp ajungând la sediul poliţiei sosind şi…, care s-a îndreptat grăbit spre biroul de investigaţii criminale.

Martorul … a intrat primul în birou, fiind urmat de victima … care, în prealabil, înainte să intre la rândul ei în birou, fiind încă în uşă, a fost lovită uşor de două ori cu palma peste faţă şi în zona cefei de către inculpatul ….

După ce a pătruns fără probleme în biroul nr. 3, fără să se dezechilibreze ori să fie deranjată de palmele primite, … s-a dus înspre geamul din capătul biroului, oprindu-se apoi şi aşteptând în picioare undeva între fişetul metalic şi o masă din lemn din apropierea geamului.

Având în vedere că inculpatul i-a ajuns din urmă pe martorul …şi victimă, martorul apucând să intre primul în birou, este foarte probabil ca acesta să nu fi observat ce s-a întâmplat în urma sa, respectiv să nu fi observat cele două palme uşoare pe care inculpatul i le-a aplicat victimei pentru a o grăbi să intre în birou, victima intrând apoi in birou şi îndreptându-se direct spre geamul din capătul opus, fiind urmată la câteva secunde de inculpat.

iii)Desfăşurarea evenimentelor în biroul nr.3 de investigaţii criminale din sediul

reiese în mod direct din depoziţiile martorului ocular care a relatat ce s-a întâmplat efectiv în biroul nr.3 de investigaţii criminale din momentul în care victima … a rămas în incinta biroului doar cu el şi cu inculpatul …, martor ocular ce a descris agresiunea fizică exercitată de inculpatul … asupra victimei…,declaraţie care se coroborează cu procesele-verbale de consemnare a activităţii de supraveghere tehnică, cu rapoartele medico-legale, suplimentele la aceste rapoarte, avizele…, precum şi cu declaraţiile martorilor….

Martorul ocular fiind audiat de procuror în data de 26.08.2014 a relatat iniţial o stare de fapt nereală, susţinând că, după ce şeful său … a pus pe masă o coală de hârtie şi un pix, cerându-i victimei să scrie ce nu-i convine şi ce a făcut, Victima …, care se afla între fişetul metalic şi o masă de birou din apropierea geamului, ar fi căzut dintr-odată din picioare, pe spate, înmuindu-i-se genunchii, fără ca el ori şeful său … să-l lovească, să-l împingă ori să-l agreseze în vreun alt mod. În cădere, victima s-a lovit cu capul de birou ori de fişet. Martorul … se afla la o distanţă de un metru de victimă, în momentul căderii. Inculpatul ar fi sărit în ajutorul victimei, încercând să o aşeze pe un scaun, i-a dat două palme uşoare peste faţă, însă victima nu reacţiona şi era inconștientă, horcăind. Întrucât victima nu a putut sta pe scaun, a fost aşezată pe podea, cu capul spre uşă, poziţie în care a fost găsită de ….

Declaraţiile iniţiale ale martorului … au fost confirmate apoi şi de către inculpatul … care, în declaraţiile iniţiale date în calitate de martor, iar apoi in declaraţia din data de 09.12.2015 dată în calitate de suspect la acel moment al anchetei, inculpatul a susţinut în permanenţă că nu a lovit în niciun fel victima … şi că aceasta a căzut efectiv din picioare, dintr-o dată, pe spate, cu capul înspre dunga fișetului, ghemuită între masa de lucru din apropierea fişetului metalic, fişetul respectiv şi perete, cu un picior sub el şi cu unul semiîntins, rămânând apoi inconştientă pe podea, fără să fi fost lovită în prealabil de el ori de subalternul său …în timp ce aflau singuri în birou cu victima.

Ulterior însă, cu ocazia reaudierii sale din data de 16.01.2015, martorul … şi-a retras declaraţiile pe care le-a dat anterior în cauză, menţinându-şi această din urmă declaraţie cu ocazia audierilor şi confruntărilor ulterioare, inclusiv în faţa instanţei.

În acest sens, martorul a precizat că după ce a intrat în birou, … s-a dus înspre geamul din capătul biroului, oprindu-se apoi şi aşteptând în picioare undeva între fişetul metalic şi o masă din lemn din apropierea geamului. Martorul …a rămas la biroul de lângă uşă, aplecându-se să scoată o mapă din sertar. În acest timp, a trecut în viteză pe lângă el inculpatul …, care s-a îndreptat spre victimă, ajungând faţă în faţă.

Ulterior, inculpatul a făcut un pas în spate şi a împins uşa de la intrare, care a rămas întredeschisă. În continuare, inculpatul s-a dus din nou în faţa victimei, care a rămas în aceeaşi poziţie, continuând să o certe pentru modul în care s-a comportat în autobuz pe un ton mai ridicat. Victima s-a uitat mirată la inculpat, chiar flegmatic, spunând: „Dar ce am făcut, n-am omorât pe nimeni.” Imediat l-a văzut pe inculpatul … cum l-a lovit pe …, mai întâi cu palma stângă la nivelul feţei, peste mâinile ridicate de victimă în apărare, după care imediat l-a lovit şi cu pumnul în bărbie, pe sub mâinile încă ridicate ale victimei, care nu a avut timp să reacţioneze. Martorul a precizat că lovitura in bărbie a fost aplicată de jos in sus (uppercut). Instantaneu, în urma acestei ultime lovituri, l-a văzut pe…cum a căzut pur şi simplu din picioare, parcă l – ar fi lăsat genunchii, pe podea, între colţul dinspre geam al biroului şi fişetul de metal, rămânând apoi întins pe spate, cu picioarele sub el, inconştient şi nemişcat, cu capul pe podea şi îndreptat spre geamul biroului. Nu a observat dacă în cădere victima s-a lovit de vreun obiect de mobilier, dar, în mod cert, victima s-a lovit cu capul de podea. Martorul a precizat că, în momentul în care inculpatul a lovit victima, el se afla înspre uşa de intrare în birou, la o distanţă de un metru şi jumătate de inculpat şi de aproximativ doi metri de victimă, care era în apropierea colţului biroului dinspre fereastră, între masa de birou, fişet, perete şi inculpatul ….

Vizavi de starea de sănătate a victimei, martorul a menţionat că, până în momentul în care a fost lovită de către comisarul …victima nu a leşinat şi nici nu a cerut ajutor medical pentru că s-ar simţi cumva rău. A mai precizat că victima nu a fost recalcitrantă, nu a încercat să opună rezistenţă, chiar râdea şi nu a dat impresia că ar fi fost speriată sau tulburată de faptul că a fost condusă la sediul poliţiei. De asemenea, în biroul nr. 3 victima nu a fost agresivă verbal sau fizic.

De asemenea, a arătat că, sub nicio formă și în nici un moment şeful său … nu i-a pus victimei vreo coală de hârtie sau pix pe masă şi nici nu i-a cerut să scrie vreo declaraţie. Martorul a infirmat varianta prezentată ulterior de inculpat, în sensul că intre victimă şi inculpat ar fi existat o încleştare, victima ar fi prins inculpatul de mâini, moment în care martorul ar fi intervenit prin spatele victimei.

A confirmat totodată şi faptul că, în ziua următoare incidentului a discutat cu martorii …iar ulterior şi cu fostul său şef … cărora le-a povestit ce a văzut şi ce a păţit efectiv victima.

În cauză a fost audiat martorul care a confirmat faptul că victima a fost adusă în stare de inconştienţă la … Astfel, acesta a arătat că, în timp ce se afla la…, fiind medic de gardă, victima … a fost adusă în sala de tratament şi primire urgenţe de mai multe persoane în uniforme, iar când a consultat victima, a constatat că aceasta era areactivă total şi că prezenta midriază fixă, medicul de gardă apreciind astfel că victima era decedată de cel puţin 7-8 minute, adică încă din momentul în care aceasta se afla în sediul Poliţiei oraşului …. Martorul a precizat totodată că, în timp ce consulta victima, le-a spus persoanelor care au adus-o şi care erau agitate şi discutau între ele să stea liniştite pentru ca el să-şi poată desfăşura activitatea, menţionând apoi că sub nicio formă nu le-a spus acestora că victima şi-ar reveni, din moment ce aceasta era deja moartă. Martorul …a mai preciat că, în timp ce a consultat victima, nu a sesizat nicio urmă de violenţă pe faţă, la cap ori pe mâini.

De asemenea, a arătat că, ulterior, în jurul orei 2130, au venit la el la muncă soţia şi fiul cel mare al victimei, care au aflat de la cunoscuţi că victimei i s-a făcut rău şi a fost adusă în consecinţă la centru, ocazie cu care el le-a spus că victima a fost adusă deja decedată la consultaţii şi să meargă la poliţie pentru amănunte, moment în care soţia victimei a rămas şocată.

Declaraţia medicului de gardă …care a consultat victima se coroborează, pe de o parte cu cele consemnate de medic în Registrul de Consultaţii, precum şi cu declaraţia parţii civile … din data de 18.09.2014, care a arătat că după ce aflat de la doctor de decesul soţului ei …a plecat cu fiul ei la poliţie să vadă ce s-a întâmplat, ocazie cu care inculpatul … i-a spus că victima a făcut infarct atunci când i s-a cerut să dea o declaraţie şi i s-a pus o foaie de hârtie pe masă în acest scop … mai precizând totodată că soţul ei nu a fost vreodată bolnav ori internat.

Depoziţia martorului …din data de 16.01.2015, pe care martorul şi-a menţinut-o apoi în cursul urmăririi penale, cu ocazia reaudierilor sale din 04.06.2015 şi 01.09.2015 şi cu ocazia audierii în cursul cercetării judecătoreşti se coroborează cu declaraţiile martorilor… cu privire la întâlnirile avute cu martorul … în zilele următoare incidentului şi aspectele pe care le-a relatat acestora cu privire la ce s-a întâmplat în timpul cât a rămas cu victima şi inculpatul în biroul nr. 3 de investigaţii criminale din sediul poliţei oraşului …

Astfel, martorul …, in declaraţia din data de 16.06.2015 din cursul urmăririi penală şi martorul … în declaraţia din data de 27.08.2015 din cursul urmăririi penale, au arătat că, l-a iniţiativa martorului …s-au întâlnit a doua zi, ocazie cu care martorul …le-a relatat îngândurat faptul că şeful său … l-a lovit pe … cu pumnul în piept şi că din această cauză victima a căzut şi a rămas inconştientă pe podea, martorul … mai precizând că va merge înapoi la … pentru a-i spune şefului său că el nu poate să ţină ascuns în el o astfel de faptă.

În cursul judecăţii, martorul … şi-a nuanţat declaraţia cu privire la modalitatea relatată de martorul … în care inculpatul … i-a aplicat lovitura victimei arătând că, într-un un moment de furie, comisarul … ar fi lovit victima cu o lovitură de pumn de jos în sus, în bărbie, aceasta căzând jos. Martorul…a mai declarat că ziua în care a avut acea întâlnire cu martorul …, a purtat o discuție cu un …cu martorul ….Ulterior, martorul a mai purtat discuții cu … care i-a relatat faptul că inculpatul a lovit victima şi cu palmele stânga și dreapta in zona capului, moment in care victima și-a ridicat brațele în sus pentru a se proteja și apoi a fost lovită de inculpat cu pumnul de jos în sus.

Martorul … a declarat în cursul cercetării judecătoreşti că martorul … le-a relatat că inculpatul … a lovit victima cu pumnul in bărbie sau în coșul pieptului și i-a întrebat dacă au văzut lovitura cu pumnul, cerându-le totodată părerea despre ce să facă în continuare.

Martorul … a declarat, de asemenea, că a doua zi s-a întâlnit cu martorii … pentru a discuta cele întâmplate. … le-a spus că … i-a dat un pumn in bărbie victimei, aplicat de jos în sus, în timp ce victima ţinea mâinile ridicate la nivelul feţei pentru a se apăra, lovitură în urma căreia victima a căzut pe spate şi s-a lovit la cap, dar nu ştie exact dacă asta este cauza decesului. Martorul … i-a întrebat pe cei doi … dacă au văzut şi ei lovitura, întrucât uşa era întredeschisă. Aceştia au susţinut că au văzut o palmă, dar nu s-a văzut bine în interiorul biroului investigaţii criminale şi nu pot să declare ceva ce nu au văzut. Martorul … a mai declarat faptul că martorul … i-a relatat că îi era teamă de presiunile ce vor urma în urma declaraţiei sale, având în vedere că inculpatul era ofiţer de poliţie şi era şeful său direct, precum şi faptul că nu a declarat în acea noapte despre lovitura de pumn întrucât era foarte speriat, nu știa care e cauza morții și nu dorea ca inculpatul … să fie arestat atunci pentru ceva pentru care ar fi putut să nu fie vinovat. Cei trei martori l-a sfătuit pe … să declare exact ceea ce a văzut, chiar dacă nu e sigur în privinţa cauzei decesului.

Totodată, declaraţia martorului ocular …se coroborează şi cu declaraţia martorului din cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti martor care, pe de o parte a arătat că, la o zi sau două după eveniment, la iniţiativă martorului … …, s-a întâlnit acasă la el în … cu fostul său subordonat, acesta fiind însoţit de martorul …. A sesizat că acesta era tulburat şi speriat. Marotrul … i-a povestit împrejurările în care victima a decedat, mai exact faptul că şeful lui …, fiind nervos în urma unei altercaţii verbale avute cu victima în microbuz, l-a lovit cu pumnul în plex după care imediat şi în barbă, iar în urma acestor lovituri a văzut-o pe victimă cum s-a dezechilibrat şi a căzut pe podea, lovindu-se în cădere cu capul de colţul unei mese din birou, iar ulterior a ricoşat şi şi-a dat cu capul şi de fişetul metalic situat vizavi de masă, rămânând în final inertă pe jos. Martorul … … i-a relatat fostului său şef că a venit la el întrucât nu are încredere in altcineva si nu știe cum sa procedeze in continuare, martorul … recomandându-i să se pună la dispoziția organelor judiciare și să declare adevărul, astfel cum l-a perceput.

În privinţa veridicităţii afirmaţiilor martorului …-…, martorul … a menţionat că, din câte îl cunoaşte el pe fostul său subordonat, acesta nu ar fi în stare să creeze un scenariu nerealist, prin care să-l acuze pe şeful lui … de o astfel de faptă gravă, dacă nu s-ar fi şi întâmplat efectiv aşa ceva.

Totodată, martorul … a precizat că nu a existat niciodată o stare conflictuala intre el si inculpatul …, dimpotrivă, au colaborat din punct de vedere profesional in cadrul poliției, fiind șefii unor unități de polițe învecinate. Inițial, inculpatul a fost șef al Poliției oraşului… şi martorul al Poliția orașului …, iar in 2012, a avut loc o rocadă, care însă nu a dus la deteriorarea relaţiilor între cei doi.

Martorula confirmat cele relatate de martorul …, în sensul că l-a însoțit pe martorul … la acea întâlnire, ocazie cu care martorul … a povestit ce s-a întâmplat în interiorul biroului de investigații criminale din sediu poliţiei oraşului …, relatând că victima nu a leșinat, ci a fost lovită cu pumnul în zona bărbiei de către inculpatul …, iar urmare a loviturii victima a căzut din picioare. … l-a sfătuit, de asemenea, pe … să relateze organelor de urmărire penală starea de fapt reală. Martorul … era foarte îngrijorat și afectat și i – a răspuns că o să aștepte rezultatul raportului medico-legal pentru a vedea cu exactitate cauza morții. (…)

Cu privire la motivul pentru care inițial martorul … a relatat o stare de fapt, iar ulterior a revenit asupra declarațiilor sale, martorul … a precizat faptul că … relatat iniţial o stare de fapt nereală întrucât nu știa dacă moartea a survenit din cauza loviturii sau din cauza afecțiunilor de care ar fi suferit victima şi nu a dorit să acuze o persoană despre care nu știa sigur că e vinovat. A mai precizat faptul că martorul … se temea de eventuale repercusiuni, inculpatul fiind șeful său. De asemenea, martorul a mai precizat că nu avea cunoştinţă de o eventuală situaţie conflictuală dintre inculpat şi martorul …

Situaţia de fapt care reiese in mod direct din declaraţiile ulterioare ale martorului ocular … şi indirect din declaraţiile martorilor …este confirmată de actele medico-legale efectuate în cauză.

Astfel, faptul că, în urma loviturii cu pumnul în bărbie, aplicate de inculpatul …, şi pe fondul stării avansate de ebrietate în care se afla, victima s-a dezechilibrat, după care a căzut, iar în cădere s-a lovit de obiectele de mobilier din încăpere precum şi de podea, este confirmat către concluziile raportului medico-legal de necropsie nr.400/A3/ 22.08.2014 întocmit de …(filele 112-115 dosar de urmărire penală ) potrivit cărora moartea numitului … a fost de natură violentă şi cauzată de hemoragia cerebrală (hemoragie meningee cerebrală, cerebeloasă, ventriculară şi hematom subdural bazal) consecutivă unui traumatism cranio-cerebral închis. Vizavi de leziunile de violenţă externe constatate la autopsie (multiple echimoze pe braţul şi antebraţul stg.), medicul legist a precizat că acestea s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure, posibil prin comprimare cu mâna la nivelul braţelor în cadrul eventualelor tentative de imobilizare şi nu au legătură de cauzalitate de decesul.

În privinţa infiltratelor pericraniene parieto-occipitale, medicul legist a concluzionat că acestea pot fi rezultatul lovirii cu sau de corpuri/planuri dure, posibil prin dezechilibrare şi cădere pe fondul stării avansate de ebrietate.

Aceste infiltrate pericraniene, descrise în conținutul raportului de autopsie în cap.IV pct.1, mai exact infiltratul sanguin parieto-temporo-occopital dreapta(aproximativ ovalar, cu diametrul de cca 4/2,5 cm și grosimea de 0,3-0,4 cm, având corespondent și pe fața int.a scalpului) și cele două infiltrate sanguine neomogene parieto-occipital-median(cu dimensiuni de 4/2 cm, respectiv 4/0,5 cm, având de asemenea corespondent și pe fața int.a scalpului, astfel cum se observă în fotografiile 14-15 din planşa fotografică întocmită de tehnicianul criminalist de la…) confirmă faptul că victima, în cădere s-a lovit cu capul de obiectele de mobilier şi de podea.

Infiltratele hemoragice de la nivelul epicraniului (deci nu și celelalte leziuni traumatice grave de la nivelul subdural și encefal, adică de la creier), ar fi necesitat astfel cum rezultă din concluziile suplimentului nr.2 din data de 19.11.2015 la REML nr.1385/10.07.2015(filele 102-103) un număr de 3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă victima nu ar fi suferit leziunile traumatice meningo – cerebrale.

Potrivit conţinutului raportului de prima expertiză medico-legală pe baza actelor medicale nr.1385/10.07.2015 întocmit de … (filele 107-110 dosar de urmărire penală), s-a stabilit următorul mecanism de producere a leziunilor identificate la nivelul extremităţii cefalice:

– Infiltratele hemoragice de la nivelul epicraniului pot fi rezultatul lovirii cu sau de corpuri/planuri dure(posibil cădere de la acelaşi nivel şi lovirea de un corp de mobilier din incintă şi/sau de podea)

– Hemoragia intracranaină (hemoragie meningee cerebrală, cerebeloasă ventriculară şi hematom subdural bazal) poate fi consecutivă unui traumatism cranio- cerebral închis, respectiv poate fi rezultatul lovirii cu sau de corpuri/planuri dure(posibil cădere de la acelaşi nivel şi lovirea de un corp dur). Acestea pot data din 09.08.2014.

– Nu prezintă semne de violenţă la nivel mentonier sau submentonier specific loviri cu pumnul în barbă.

– Leziunile traumatice externe descrise la punctele 1-5 din raportul medico-legal de necropsie nr.400/A3/ 22.08.2014 (echimoze multiple, de mici dimensiuni) pot data de 09.08.2014, pot fi rezultatul comprimării cu mâna la nivelul braţelor în cadrul eventualelor tentative de imobilizare, nu necesită îngrijiri medicale şi nu au legătură de cauzalitate cu decesul.

În ceea ce priveşte cauza producerii hematomului subdural cu localizare predominat bazală, medicul legist a arătat că nu se exclude ca aceasta să fie rezultatul ruperii spontane a unui vas cerebral cu patologie preexistentă, pe fondul stării emoţionale negative. Imediat consecutiv declanşării sângerării a putut surveni pierderea stării de conştiinţă, urmată de cădere. Ca atare, s-a concluzionat în sensul că leziunile meningo-cerebrale s-au putut produce consecutiv rupturii unui vas arterial cerebral, pe fondul afecţiunii degenerative a vaselor cerebrale, în contextul consumului de alcool şi a situaţiei conflictuale.

Sub acest ultim aspect, în conţinutul raportului de prima expertiză medico-legală pe bază de acte s-a menţionat că, la producerea soluţiei de continuitate vasculară a putut contribui ca factor favorizant arteriolofibroza de la nivelul vaselor cerebrale şi cerebeloase, evidenţiată la examenul histopatologic. Deşi s-a efectuat un examen macroscopic…la autopsie cât şi ulterior, prin disecţia vaselor sanguine din fragmentele de creier fixate în formol (cerebel şi trunchi cerebral), vasul cerebral responsabil de producerea sângerării, probabil de calibru redus, nu a putut fi evidenţiat sau nu a fost cuprins în piesa recoltată şi preparată.

Astfel, având în vedere datele ulteriore de anchetă, respectiv declaraţiile martorilor audiaţi, potrivit cărora victima …, pe drum spre sediul Poliţie oraşului …, în incinta sediului, iar apoi în interiorul biroului de investigaţii criminale în care a fost introdusă a fost perfect conştientă, rădea, era liniştită şi nu prezenta niciun semn că ar avea vreo problemă de sănătate, precum şi declaraţia martorului ocular …care a arătat că după ce victima a fost lovită de către inculpat cu pumnul în zona bărbiei, de jos în sus, pe sub mâinile ridicate pentru pararea loviturii, a căzut instantaneu din picioare, pe podea, lovindu-se cu capul de mobilierul din apropiere, rămânând apoi întinsă pe spate, inconştientă şi nemişcată, cu capul pe podea şi îndreptat spre geamul biroului, s-a solicitat medicului legist să precizeze dacă mai subzistă concluziile făcute în conţinutul raportului de prima expertiză medico-legală pe baza actelor medicale nr.1385/10.07.2015, în sensul că, ”imediat consecutiv declanşării sângerării ca urmare a ruperii spontane a unui vas cerebral cu patologie preexistentă, pe fondul stării emoţionale negative, adică în contextul consumului de alcool şi a situaţiei conflictuale, a putut surveni pierderea stării de conştiinţă, urmată de cădere”. Practic, dată fiind starea de fapt expusă, s-a impus să se stabilească dincolo de orice îndoială dacă se exclude ca şi cauză a producerii hematomului subdural cu localizare predominant bazală, deci şi a decesului victimei, ipoteza ruperii spontane a unui vas cerebral cu patologie preexistentă.

În acest sens s-a dispus de către procuror în cursul urmăriri penale efectuarea a două suplimente la acest raport de prima expertiză-medico legală.

Potrivit conţinutului şi concluziilor suplimentului nr.1 din data de 09.09.2015(filele 104-106 dosarul de urmărire penală) la REML nr.1385/10.07.2015, chiar dacă la autopsie, victima nu a prezentat semne de violenţă la nivel mentonier sau submentonier specifice lovirii cu pumnul în barbă(echimoze, excoriaţii sau chiar plagă), medicul legist a precizat că este posibil ca o lovitură în zona bărbiei să nu lase semne de violenţă(marcă traumatică), dacă lovitura este de intensitate redusă şi/sau este aplicată într-o zonă care prezintă doar părţi moi (de ex. regiunea suprahioidiană – zona dintre concavitatea mandibulei şi gât). De asemenea, s-a precizat că este posibil, în situaţia unei loviri de intensitate redusă, pe fondul stării de ebrietate a victimei, să se producă dezechilibrarea victimei, iar în cădere victima să se lovească de obiecte de mobilier şi apoi de pardoseală.

Potrivit concluziilor suplimentului nr.2 din data de 19.11.2015(filele 102-103 dosar de urmărire penală) la REML nr.1385/10.07.2015, medicul legist a precizat că, raportat la obiectivele stabilite de procuror şi în corelaţie cu datele din anchetă(prezentarea … a evenimentelor din data de 09.08.2014, cu precizarea stării pacientului, secvenţial, raportat la parcursul evenimentelor, coroborat cu declaraţiile martorilor puse la dispoziţie, aspecte ce nu au fost cunoscute anterior de către medicul legist), leziunile de violenţă intracraniane (hematom subdural, hemoragie meningee cerebrală, cerebeloasă şi intraventriculară) pot fi rezultatul lovirii cu şi/sau de corpuri/planuri dure(posibil lovire directă urmată de cădere şi lovirea capului de obiectele de mobilier şi/sau podea) şi pot data din data de 09.08.2014. Totodată, s-a precizat că, în condiţiile în care, este cert faptul că, imediat după ce a fost lovită cu pumnul în zona bărbiei, victima a căzut şi a rămas inertă pe podea, ruperea vasului de sânge care a produs sângerarea intracraniană nu a fost spontană, ci s-a produs în contextul traumatic enunţat anterior (respectiv lovire directă urmată de cădere şi lovirea capului de obiectele de mobilier şi/sau podea).

Fiind audiată în cursul cercetării judecătoreşti, medicul legist …a făcut următoarele precizări, raportat la conținutul şi concluziile actelor medico – legale întocmite, respectiv atât cu privire la menționarea în REML a posibilităţii ruperii spontane a vasului de sânge, cât şi concluzia ulterioară potrivit prin care, raportat la datele de anchetă, a exclus posibilitatea unei rupturi spontane a unui vas de sânge:

– existenţa traumatismul cranio – cerebral este certă şi este obiectivată prin prezenţa unor infiltrate epicraniene pe cel puţin două planuri şi respectiv echimoza facială zigomatică dreapta.

– infiltratele epicraniene atestă prezenta unor puncte de impact care erau de dată recentă, deci puteau data din data de 09.08.2014.

– in speţă, aşa cum s-a arătat şi in Raportul de expertiză medico-legală vasul de sânge sau vasele de sânge de responsabile de hemoragia produsă nu au putut fi decelate, deşi s-au depus toate diligenţele în acest sens, adică s-a recoltat zona respectivă de creier care a fost conservată în formol, ulterior s-a practicat o disecţie a vaselor de sânge din această zonă, însă nu a fost decelată o ruptură a unui vas mare, din piesa disecată. Dacă se rupe un vas mic, acesta nu poate fi decelat macroscopic, iar microscopic şansa de a se efectua o secţiune chiar la nivelul rupturii vasului este infimă.

– solicitându-i-se de către instanţă să argumenteze răspunsul de la punctul b al Suplimentului nr. 2 (excluderea ruperii spontane a vasului de sânge in condițiile enunţate – lovire cu pumnul in zona bărbiei urmată de căderea victimei), medicul legist a răspuns că susţinut acest lucru având în vedere infiltratele epicraniene situate pe mai multe planuri, in condițiile in care nu a fost decelat un anevrism cerebral şi nici microanevrisme la examenul histopatologic. A afirmat în continuare că este foarte puțin probabilă ruperea spontană a vaselor cerebrale în condiţiile in care nu s-a decelat, cu ocazia efectuării autopsiei, un anevrism cerebral la examenul macroscopic, nu s-au decelat plăcute de aterom şi nici microanevrisme la examenul histopatologic.

– prezenţa mărcii traumatice atestă cu certitudine locul impactului şi respectiv obiectivează existenţa traumatismului. Prezenţa mărcii traumatice nu este însă obligatorie. În general, dacă tegumentul este strivit între corpul dur şi mandibula victimei este foarte probabil să apară marca traumatică Daca însă lovitura s-a produs in regiunea submandibulară, unde sunt numai planuri moi (piele, muşchi), este foarte probabil ca marca traumatică să nu fie vizibilă.

Vizavi de atitudinea procesuală adoptată de inculpatul ….în cauză, se constată că acesta a prezentat două modalităţi de desfăşurare a evenimentelor, revenind pe parcursul anchetei penale asupra declaraţiilor iniţiale, însă menținându-și poziţia procesuală de nerecunoaștere a faptei.

Cu privire la desfăşurarea evenimentelor pe parcursul călătoriei cu microbuzul şi până la intrarea în sediul poliţiei oraşului …, declarațiile inculpatului de coroborează în cea mai mare parte, cu declaraţiile martorilor care au fost analizate mai sus, cu precizarea, astfel cum s-a evidenţiat, că afirmaţiile inculpatului potrivit cărora ar fi fost lovit peste faţă de victimă sunt infirmate de declarațiile martorilor oculari, respectiv ceilalţi pasageri, care au relatat doar despre împingeri şi îmbrânceli ce au avut loc intre inculpat şi victimă pe culoarul dintre scaune a microbuzului. Inculpatul a recunoscut faptul că a dat dispoziţiei martorului … să oprească în staţia de la …, pentru a prelua o persoană care face scandal pe mijlocul de transport, iar, la …, i-a solicitat victimei să coboare, victima a fost legitimată iar apoi urmată în autoturismul poliţiei şi condusă la sediul Poliţiei oraşului ….

Ajuns la sediul poliției …, inculpatul a precizat că martorul … se afla la poarta de la intrare, iar agentul … era la locul de triere. L-a întrebat pe acesta unde se află persoana recalcitrantă, acesta i-a spus că a fost condusă de martorul … în biroul de investigaţii criminale. Inculpatul s-a deplasat pe hol înspre birou, întâlnindu-se de cu celălalt martorul …, care se deplasa înspre ieşire.

Cu privire la ceea ce s-a întâmplat în interiorul biroului nr. 3 din sediul poliţiei orașului …, inculpatul a prezentat două variante.

Astfel, într-o primă fază, audiat fiind de procuror în data de 09.12.2015, inculpatul … a declarat că nu a avut nicio implicare în decesul victimei … şi că nu a lovit-o sau agresat-o fizic în vreun fel. În acest sens, inculpatul … a precizat că, după ce a intrat în birou, s-a oprit undeva în dreapta subalternului său …-şi totodată la circa un metru în faţa lui …după care l-a întrebat pe acesta de ce s-a comportat agresiv faţă de el în microbuz şi ce are cu el şi cu poliţia, ocazie cu care victima i-a răspuns ceva dar neinteligibil, motiv pentru care, i-a solicitat subalternului său să-i dea o hârtie din imprimantă pe care să i-o dea apoi lui … cu scopul ca acesta să scrie ce plângeri şi ce probleme are. Inculpatul a mai menţionat că, după ce martorul … a scos hârtia şi i-a înmânat-o, el a pus respectiva coală de hârtie pe masa din apropierea fişetului, împreună cu un pix, cerându-i apoi victimei, pe care a văzut-o că era băută şi roşie la faţă, să scrie ce nemulţumire are. În continuare, şi-a întors privirea spre imprimantă pentru a lua o nouă coală de hârtie pe care să scrie la rândul său fiecare ce trebuie să facă, discutând totodată cu subalternul său …În timp ce era întors în profil spre imprimantă, cu coada ochiului drept l-a văzut pe … cum şi-a dat dintr-o dată pe spate, iar apoi imediat l-a văzut cum a căzut pe parchet, cu capul înspre dunga fişetului, rămânând ghemuit între masa de lucru din apropierea fişetului, fişetul respectiv şi perete, cu un picior sub el iar cu celălalt semi-întins. Pentru o perioadă de câteva secunde, el şi cu subalternul său au rămas blocaţi, după care, din instinct, s-a dus la victimă şi a ridicat-o de jos, punând-o apoi pe scaun, momente în care victima bolborosea ceva. Întrucât nu a fost în stare să stea singură pe scaun, a luat victima în braţe şi i-a dat câteva palme, prinzând-o şi strângând-o de cap cu scopul de a-i acorda ajutor, trimiţându-l totodată pe subalternul său după Ambulanţă. Ulterior, a ieşit din birou să vadă de ce nu mai vine Ambulanţa, moment în care, unul dintre poliţişti i-a spus că nu este disponibilă. De asemenea, a cerut martorului … sprijinul în resuscitarea victimei

Inculpatul a menţionat apoi că nici el şi nici subalternul său nu l-au lovit pe … cu pumnul sau cu palma anterior căderii acestuia, nici în birou şi nici în altă parte din sediul poliţiei. Totodată, a precizat că niciodată nu i-a spus subalternului său ce să declare şi nici nu a încercat vreodată să-l influenţeze pe acesta ori pe ceilalţi subordonaţi să declare ceva nereal.

Fiind audiat în data de 10.12.2015, în calitate de inculpat, cu ocazia confruntării cu martorul …şi apoi cu ocazia audierii în data de 15.03.2016 de către instanţă, acesta a relatat o altă stare de fapt. În acest sens, inculpatul a arătat că, după ce a intrat în birou, înspre geam, victima aflându-se între birou şi fişet, lângă un scaun, iar martorul … în spatele victimei, înspre fereastra biroului, s-a apropiat de victimă, fără să o atingă, reproşându-i comportamentul din microbuz În aceste condiţii, … văzând că se apropie de el, a ridicat mâinile în sus spre inculpat şi l-a prins de mâna dreaptă „ cu o forţă nebună”, fiind roşu la faţă, timp în care, subalternul său …care se afla în spatele victimei, a încercat în spatele capului victimei să-l desprindă din mâinile acesteia, moment în care victima a căzut pe jos („i s-au înmuiat genunchii”), lovindu-se în cădere (în declaraţia din faţa instanței a precizat însă că victima a căzut cu un picior sub el, cu spatele între fişet şi perete, fără să se lovească de nimic).

În timp ce victima era pe jos, martorul …i-a spus că victima se preface. Inculpatul a menţionat apoi că, în continuare, a luat o coală de hârtie pe care a pus-o pe masă după care a ridicat-o pe victimă de pe jos şi a aşezat-o pe scaun. La întrebările lui, victima a bolborosit ceva iar la un moment dat s-a înclinat pe o parte, fără să cadă deoarece el a prins-o imediat şi a susţinut-o, aşezând-o uşor pe podea, pe spate, după care i-a făcut manevre de resuscitare. Ulterior a venit în birou martorul …, care i-a luat pulsul şi care i-a spus apoi că victima ar avea puls, după care a încercat şi martorul să o resusciteze.

Întrucât potrivit spuselor martorului … victima avea puls şi sediul ambulanţei şi al… era in spatele sediului poliției (aproximativ 90- 100 de metri), a decis să scoată victima din sediul poliţiei şi să o ducă la ambulanţă, în vederea efectuării resuscitării. Întrucât victima nu putea să stea pe picioare, inculpatul, împreună cu martorii … au luat victima de braţe şi picioare până la un autoturism al poliţiei, în care apoi au transportat-o la… La scurt timp medicul a ieşit şi ne-a spus că victima a decedat şi i-a stabilit ca diagnostic preliminar stop cardiorespirator. Ulterior, victima a fost dusă la morga … Incidentul a fost raportat conducerii … de la vremea respectivă.

Inculpatul a precizat că în momentul în care a ajuns la sediul poliţiei oraşului …, victima … era deja introdusă în biroul de investigaţii criminale, astfel că nu sunt adevărate afirmaţiile celor doi … potrivit cărora inculpatul i-a dat două palme victimei în pragul uşii. Totodată, a reiterat faptul că, într-adevăr, a fost repezit la pas atunci când a intrat în birou, dar că sub nicio formă, nu a lovit-o pe victimă cu pumnul sau cu palma.

Având în vedere declarațiile date de inculpat, în cursul cercetării judecătoreşti s-a dispus efectuarea unui suplimentul la REML nr.1385/10.07.2015 care să răspundă obiectivelor formulate de inculpat, pentru a se verifica din punct de vedere medico-legal starea de fapt prezentată de inculpat, solicitându-se medicului legist să răspundă dacă leziunile traumatice de la nivelul extremităţii cefalice se puteau produce prin compresiunea victimei la nivelului gatului (având în vedere faptul că inculpatul a precizat că martorul …, în încercarea de a-l elibera pe inculpat din încleştarea victimei, venind din spatele victimei, este posibil să o fi atins la nivelul gâtului şi a cefei, moment în care victimei i s-au înmuiat brusc genunchi şi a căzut) determinând oprirea fluxului sanguin, urmată de eliberarea bruscă din compresiune, care să ducă la declanşarea hemoragiei intracraniene. Răspunsul medicului legist, a fost negativ, în sensul că in etiopatogenia sângerărilor meningo- cerebrale nu este inclusă o eventuală compresiune la nivelul gâtului, urmată de eliberarea bruscă din compresiune, prin mecanismul descris neputându-se produce sângerări meningo – cerebrale. De altfel, nici expertul medico-legal recomandat de inculpat, …nu a confirmat această ipoteză.

De asemenea, având în vedere că s-a susţinut de către apărare faptul că hemoragia intracraniană putea să fie declanșată anterior aducerii victimei la sediul poliţiei orașului …, pe fondul afecțiunilor degenerative ale vaselor cerebrale, în contextul consumului de alcool şi a stării conflictuale, s-a solicitat să se precizeze perioada posibilă de supraviețuire după apariţia rupturii de vas şi declanşarea sângerării, precum şi simptomele victimei într-o asemenea situaţie. S-a răspuns că perioada se supraviețuire poate varia, decesul putându-se produce în orele/zilele/săptămânile următoare, iar simptomele hemoragiei meningo- cerebrale sunt: debut cu cefalee intensă, care iniţial poate fi localizată, dar rapid acesta devine generalizată; acesta poate fi însoţită de vărsături în jet, fotofobie, modificare stării de conștientă (de la alterarea acesteia până la comă), hiperstezie cutanată (sensibilitate cutanată generalizată), redoarea cefei (limitarea mișcărilor la nivelul cefei), paralizie de nerv oculomotor; ulterior poate să apară febra de natură centrală (la 1-2 zile de la debutul hemoragiei subarahnoidiene), simptome însă pe care victima nu le-a prezentat.

Concluziile medicului legist din cadrul…în sensul că leziunile de violenţă intracraniane (hematom subdural, hemoragie meningee cerebrală, cerebeloasă şi intraventriculară) pot fi rezultatul lovirii cu şi/sau de corpuri/planuri dure(posibil lovire directă urmată de cădere şi lovirea capului de obiectele de mobilier şi/sau podea), deci consecutive unui traumatism cranio – cerebral închis (precizându-se că infiltratele hemoragice de la nivelul epicraniului atestă existenţa traumatismului cranio- cerebral de intensitate relativ redusă, având în vedere că acestea nu sunt însoţite de fracturi craniene, produs prin lovire cu şi/sau de corpuri dure cu mai multe puncte de impact cranian, situate în planuri diferite) au fost în contradicție cu concluziile expertului recomandat de inculpat, care, în opinia expertală medico-legală a susţinut varianta unei etiologii patologice (de cauză netraumatică) a hemoragiilor intracerebrale, având în vedere starea vaselor cerebrale şi cerebeloase, precum şi multiplele localizări ale hemoragiilor intracraniene. S-a susţinut de către expertul recomandat că există o evidentă discrepanță între leziunile traumatice externe şi cele hemoragie interne, situate la nivel cerebral, iar traumatismul cranian acut închis nu poate fi un factor etiologic, declanșator sau determinant.

În consecinţă s-a solicitat avizul…, care a avizat actele medico-legale întocmite în cadrul…(Raportul medico-legal de necropsie nr. 400/A3/22.08.2014,REML nr.1385/10.07.2015 si suplimentele din data de 09.09.2015, 19.11.2015 şi 13.05.2016), fără a se pronunţa însă asupra opiniei expertale a expertului recomandat de inculpat.

Ulterior s-a solicitat avizul…, care a formulat următorul aviz:

„În materialul analizat au fost constatate următoarele aspecte ce pot lămuri în mod obiectiv aspectele medico-legale ale acestui caz:

– existenţa unui traumatism la nivelul extremităţii cefalice cu leziuni multipolare obiectivate prin leziuni externe şi interne: echimoza facială, zigomatic dreapta(plan anterior), infiltrate pericraniene parieto- temporo-occipital dreapta (plan posterior), leziuni hemoragice meningee

– existenţa unei îmbibaţii etilice

– existenţa unui teren patologic preexistent.

Coborând cele menționate mai sus cu constatările necroptice, analizate de laborator şi datele de anchetă, rezultă că moartea lui … a fost violentă.

Ea s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale consecutivă unui traumatism cranio- meningo- cerebral,

Leziunile s-au putut produce prin lovire cu si de corpuri dure şi favorizate de vasodilatatie urmare a îmbibaţiei etilice şi a terenului patologic preexistent, vascular (arteriolofibroza) şi hepatic ( distrofie hepatică) ce au putut potenţa semnificativ leziunile traumatice meningo-cerebrale.

Între leziunile traumatice şi deces se poate stabili o legătură de cauzalitate directă condiționată.

Prin urmare, producerea tuturor leziunilor interne şi externe numai prin cădere este improbabilă, întrucât analiza în ansamblu a acestora pledează pentru un mecanism complex, lovire cu şi de corpuri dure, ce a determinat leziuni meningo-cerebrale cu rol tanato- generator.

Leziunile de al nivelul membrelor superioare s-au putut produce prin comprimare digitală (apucare).

Comisia superioară nu este de acord cu opinia expertală.”

Faţă de concluziile actelor medico – legale, coroborate cu datele care reies din celelalte probe administrate (succesiunea evenimentelor, starea victimei secvenţial, respectiv pe parcursul deplasării cu microbuzul, la intrarea in sediul poliţiei orașului …, la introducerea în biroul nr. 3, pe parcursul celor 2-3 minute cât victima s-a aflată în respectivul birou, starea victimei la intrarea în birou a martorului …) rezultă următoarele concluzii:

– victima era in stare avansată de ebrietate, fiind recalcitranta şi provocând scandal pe parcursul deplasării cu microbuzul:

– în niciun moment victima nu a prezentat semne că s-ar simți rău, cu atât mai mult simptome ale declanșării unei hemoragii cerebrale, prin ruptura spontana a unui vas de sânge: debut cu cefalee intensă, vărsături, fotofobie, modificare stării de conștientă (de la alterarea acesteia până la comă), hiperstezie cutanată (sensibilitate cutanată generalizată), redoarea cefei (limitarea mișcărilor la nivelul cefei), paralizie de nerv oculomotor. De asemenea, victima nu părea îngrijorată sau agitată de faptul că este condusă la sediul poliţiei, dimpotrivă, la intrarea in sediul poliției victima părea chiar bine dispusă, glumind cu agentul…, pe care l-a salutat şi a afirmat: ”Trăiască Poliţia română!”

– victima nu a prezentat urme vizibile de violentă pe faţă şi pe mâini la intrarea in interiorul biroului cu nr. 3 de investigaţii criminale din sediul Poliţiei orașului …; victima nu a fost lovită şi nici nu s-a lovit de vreun obiect până în momentul în care a intrat în biroul cu nr. 3 din sediul Poliţiei oraşului …;

– leziunile de la nivelul membrelor superioare s-au putut produce prin comprimare digitală (apucare), fie în cursul îmbrâncelilor cu inculpatul din microbuz, fie atunci când a fost scoasă din sediul poliţiei pentru a fi transportată la…; victima nu a fost imobilizată, fiind cooperantă;

– intervalul de timp în care victima a rămas singură în biroul respectiv cu martorul … şi cu inculpatul … a fost foarte scurt ( aproximativ 2 minute), iar inculpatul … a intrat în birou, într-adevăr după martorul … şi victimă, dar la câteva secunde, astfel încât este posibil ca, după ce martorul … a intrat în birou, acesta să nu fi observat că victima, care, după spusele … s-a oprit nedumerită în pragul uşii, a fost „impulsionată” cu două palme uşoare de către inculpat să intre în birou, aceasta intrând mai apoi în birou, fiind urmată de inculpat. Cei doi … au putut observa ce s-a întâmplat în birou până în momentul în care inculpatul a închis uşa, nesesizând faptul că victima ar fi fost lovită de către o altă persoană decât inculpatul .. care i-a aplicat cele două lovituri uşoare de palmă în timp ce victima se afla lângă uşă;

– când martorul … a revenit în birou, victima nu mai prezenta semne vitale, iar la aducerea la…, medicul de gardă care a consultat victima a constatat că aceasta era areactivă total şi că prezenta midriază fixă, apreciind astfel că victima era decedată de cel puţin 7-8 minute, adică încă din momentul în care aceasta se afla în sediul Poliţiei oraşului …;

– leziunile meningo – cerebrale tanatogeneratoare (hematom subdural, hemoragie meningee cerebrală, cerebeloasă şi intraventriculară) sunt consecutive unui traumatism cranio – cerebral, s-au putut produce prin lovire cu şi de corpuri/planuri dure (posibil lovire directă urmată de cădere şi lovirea capului de obiectele de mobilier şi/sau podea) şi pot data din data de 09.08.2014.

– existenţa traumatismului la nivelul extremităţii cefalice este atestat de leziuni multipolare externe şi interne: echimoza facială zigomatic dreapta (plan anterior), infiltrate epicraniene parieto – temporo – occipital dreapta (plan posterior). Prezenta acestora denotă existența mai multor puncte de impact cranian, situate în planuri diferite, aspecte ce se coroborează cu declaraţiile iniţiale ale inculpatului şi ale martorului …care au relatat că victima s-a lovit în cădere de obiectele de mobilier din încăpere (coltul masei şi fişetul metalic între care s-a poziţionat), iar în final şi de parchetul laminat, rămânând apoi pe jos, întinsă pe spate, cu capul îndreptat spre geamul biroului.

– leziunile traumatice au fost favorizate de vasodilataţie, urmare a îmbibaţiei etilice şi de terenul patologic preexistent, vascular (arteriorlofibroza) şi hepatic (distrofie hepatică) ce au putut potenţa semnificativ leziunile traumatice meningo – cerebrale;

– dezechilibrarea şi căderea victimei … a fost urmare a loviturii cu pumnul în bărbie, pe sub mâinile încă ridicate ale victimei în apărare. În urma loviturii de pumn aplicată de către inculpatul …victima …fiind vădit sub influenţa alcoolului, s-a dezechilibrat instantaneu şi a căzut pe podea.

S-a susținut de către apărare că declaraţia martorului … nu este credibilă, acest fiind un martor interesat, astfel că nu se poate reţine o situaţie de fapt în baza declaraţiei acestuia. S-a invocat faptul că, cu ocazia audierii de către procuror din data de 04.06.2015, acesta a afirmat că va spune şi el „pe partea cealaltă că inculpatul i-a dat două palme victimei ca să zboare afară” şi apoi i-a sugerat procurorului să îi zică inculpatului ce au zis …, ca să-l streseze un pic mai tare şi să îi zică că a mai fost şi … Reacţia procurorului a fost însă promptă, spunându-i martorului să spună adevărul şi doar ceea ce îşi amintește. În acest sens sunt şi consemnările din declaraţia martorului din data de 04.06.2015, respectiv că martorul nu îşi aminteşte dacă victima a fost lovită, în timp ce se pregătea să intre în birou, cu palmele de către inculpat, aspecte pe care, de altfel, martorul … nu le-a susţinut niciodată. Instanţa reţine însă că veridicitatea declaraţiilor ulterioare ale martorului … este confirmată de restul materialului probator.

Fiind întrebat de procuror şi apoi de către instanță cu privire la motivul pentru care iniţial a relatat organelor de anchetă o altă stare de fapt, precum şi cu privire la discuţiile pe care le-a avut ulterior incidentului cu inculpatul …, martorul a arătat că, iniţial a crezut că victima a leşinat, iar când medicul de la dispensar le-a spus cauza decesului, a crezut că a făcut infarct, precizând apoi că, motivul pentru iniţial a declarat mincinos în faţa procurorului a fost acela că trebuia să fie convins de cauza decesului şi totodată i-a fost teamă de ce se putea întâmpla dacă ar fi declarat despre şeful lui ceva atât de grav mai ales întrucât a crezut că nu se va putea demonstra ceea ce s-a întâmplat în realitate, nemaifiind alţi martori oculari. Martorul a mai menţionat apoi că la autopsie, medicul legist a spus că este vorba de un traumatism cranio-cerebral şi se vedea atât pe scalp cât şi pe interior, pe creier, lovitura, moment în care şi-a dat seama că motivul decesului nu a fost infarctul. Totodată, a precizat că şi-a schimbat declaraţia iniţială după ce s-a gândit foarte bine la toate aspectele şi astfel, a considerat că este vorba despre o viaţă de om şi că trebuie să se facă dreptate, motiv pentru care a ales să declare adevărul şi efectiv ce s-a întâmplat.

Faţă de cele de mai sus, instanța reţine că aceste prime relatări ale martorului și implicit teama acestuia de a declara încă de la început adevărul despre cele întâmplate sunt justificate de faptul că, fiind unicul martor ocular, ar fi existat posibilitatea ca dacă șeful său nu ar fi recunoscut comiterea faptei și până în momentul în care s-ar fi probat dincolo de orice îndoială vinovăția acestuia, declarația sa prin care l-ar fi incriminat pe șeful său s-ar fi putut întoarce împotriva sa și ar fi putut să provoace repercusiuni asupra propriei cariere profesionale, fiind destul de evident că ceilalți șefi ai săi de la conducerea poliției i-ar fi dat crezare comisarului de poliției … și nu simplului agent de poliție.

Această stare de temere şi tulburare a martorului …a fost percepută de martorii …cărora … le-a relatat modul în care s-au derulat evenimentele în biroul..din sediul Poliţiei oraşului … chiar în ziua următoare incidentului, întâlnindu-se cu martorii …

Sinceritatea martorului …reiese inclusiv din faptul că, până în data de 16.01.2015 când şi-a retras declaraţia mincinoasă anterioară din data de 11.08.2014 şi apoi a declarat adevărul în legătură cu cele întâmplate…

Faptul că declaraţiile ulterioare ale martorului … corespund adevărului reiese şi din conținutul proceselor – verbale de redare a convorbirilor ambientale între inculpat şi …care demonstrează că au existat discuţii intre inculpat şi martor cu privire la varianta pe care să o redea organelor de urmărire penală, cu privire la poziţia pe care martorul să o adopte raportat la testarea cu aparatul poligraf sau efectuarea unei confruntări cu martorii …

De asemenea, nu se poate susține nici că interesul martorului … ar fi unul procesual (prin declaraţia din data de 10.12.2015, pe care şi-a menţinut-o prin declaraţiile ulterioare, inculpatul a încercat să prezinte o situaţie de fapt care să îl implice pe martorul …in căderea victimei).

În acest sens, elocvente sunt interceptările convorbirilor ambientale dintre martorul … şi inculpatul …, la care s-a făcut referite mai sus …

Din conținutul acestor convorbiri reiese că, în data de 04.06.2015, fiind citaţi telefonic de procuror în scopul audierii lor, inculpatul … şi… au discutat în permanenţă, pe toată durata drumului de la … pe holul … precum şi la întoarcere, vizavi de incidentul din biroul de poliţie.

Se observă că inculpatul … îl întreabă pe martor dacă îşi mai aminteşte ce a declarat, iar la răspunsul martorului că îşi amintește în mare parte, inculpatul îi spune: „În mare da, acum amănuntele astea deci tre să le punem la punct înainte de a merge la el, ă, după ce l-au dus aicea ai intrat cu el înăuntru, poziţie, unde o stat. El o stat lângă fişet, între scaun şi fişet, nu? Tu ai fost aici lângă mine la…” Discuțiile între cei doi continua cu privire la amănuntele incidentului din data de 09.08.2014 şi ce urmează să declare procurorului.

Prin urmare, se observă că inculpatul a avut iniţiativa discutării amănuntelor asupra cărora să se înțeleagă pentru a da declaraţii concordante, iar nu martorul … De asemenea, cei doi discută amănuntele declaraţiilor martorilor … pentru a vedea în ce măsură concordă cu declaraţiile lor: […]

Se constată aşadar că discuţiile dintre martorul …şi inculpatul … confirmă indirect faptul că victima a căzut în urma unei lovituri cu pumnul aplicate de către inculpat (când martorul … îi spune inculpatului că bine că … nu a văzut când a dat cu pumnul, inculpatul nu neagă existenţa unei astfel de lovituri de pumn, ci dimpotrivă îi spune martorului că respectivul … nu avea cum să vadă acest lucru; totodată, când martorul … îi spune inculpatului că … nu au declarat nimic de pumni, ci doar despre cele două palme, inculpatul din nou nu neagă că ar fi lovit cu pumnul victima, ci întreabă cine a văzut loviturile de palmă), în timp ce în birou se aflau doar inculpatul şi martorul … lovitură pe care …nu aveau cum să o vadă întrucât ar fi fost pe holul de la intrarea în sediul poliţiei.

Totodată, niciun moment nu se aduce în discuţie faptul că martorul …ar fi lovit victima sau ar fi avut vreun contact fizic cu victima, care să fi determinat căderea acesteia; dimpotrivă, toate discuţiile au ca punct central loviturile cu palma si cu pumnul pe care inculpatul i le-ar fi aplicat victimei, însuşi inculpatul afirmând că martorul …nu a lovit victima şi nu a avut nicio vina, iar, la un moment- dat i-a spus martorului că din punct de vedere uman şi moral nu au nicio problemă, că nu a murit din cauza lui (inculpatul se referă doar la persoana lui, ca şi cauză a decesului, deşi afirmă că amândoi nu ar avea o problemă din punct de vedere uman şi moral, instanţa interpretând această afirmaţie a inculpatului ca referindu-se la vina morală pe care martorul ar avea-o prin ascunderea adevărului), după care i-a mai zis că-i mulţumeşte lui Dumnezeu că victima nu a murit din cauza lui, întrucât decesul ar fi fost cauzat de atac cerebral: […]

Din conţinutul procesului-verbal de consemnare a activităţii de supraveghere tehnică întocmit de procuror în data de 02.07.2015, ulterior acestor discuţii dintre inculpat şi martorul … confirmând indirect faptul că victima a căzut în urma unei lovituri cu pumnul aplicate de către inculpat, precum şi preocuparea permanentă a inculpatului de a-l determina pe martorul …să-l susţină:…

Faţă de cele de mai sus, instanţa va înlătura apărările inculpatului ca nefiind susținute de materialul probator. Astfel, declaraţia inculpatului potrivit căreia că, în momentul în care martorul … a intervenit în ajutorul său, prin spatele capului victimei, e posibil ca acesta să fie atins cumva victima, iar în acele împrejurări, victima s-a dezechilibrat şi a căzut apoi lângă ei este infirmată de susţinerile martorului ocular … care a arătat clar că nu a avut nicio implicare în decesul victimei şi că nu a atins-o pe victimă în nici un moment, susțineri care se coroborează cu conținutul proceselor – verbale de redare a discuţiilor purtate între inculpat şi martor, din care rezultă că, în nici un moment al convorbirilor în mediu ambiental dintre cei doi, nu s-a făcut referire la o stare de fapt ca cea descrisă de inculpat în ultima sa declaraţie….

Totodată, se constată că, dacă … ar fi căzut în modalitatea descrisă de inculpat, având în vedere locul îngust unde s-a poziţionat victima, între birou şi fişet, lângă un scaun, martorul … s-ar fi poziţionat în spatele victimei, înspre fereastra biroului (a se vedea pansele foto 22 şi 23 cu imagini de la faţa locului, f. 149 din dosarul de urmărire penală ), iar inculpatul era faţă în faţă cu …ambii prinși într-o încleştare cu victima, ar fi fost puţin probabil ca victima, în cădere, să se lovească de vreun corp/plan dur. Aceasta întrucât ar fi fost încadrată atât din faţă, cât şi din spate de martorul … şi de inculpat.

De asemenea, explicaţiile inculpatului precum că în timpul discuţiilor cu martorul…el a spus că … „nu avea cum să vadă”, deoarece el nu a dat în victimă şi ca atare … nu avea ce să vadă, sunt neplauzibile. Discuţiile au ca subiect central poziția pe care … a avut-o şi faptul că nu se afla în birou şi nu putea să vadă lovitura, in timp ce, dacă acea lovitură nu ar fi existat, reacţia inculpatului ar fi trebuit să fie de negare a loviturii (un răspuns în sensul că … nu avea ce să vadă deoarece nu a existat vreo lovitură de pumn), şi nicidecum că … nu avea cum să vadă lovitura de pumn deoarece … nu a fost cu ei în birou.

Instanţa apreciază că nu există motive pentru a se pune la îndoială nici credibilitatea celorlalți martori audiaţi, respectiv a martorilor …cu atât mai mult cu cât declaraţiile acestora se coroborează între ele. De asemenea, nici afirmaţiile inculpatului potrivit cărora ar fi avut o relaţie conflictuală cu martorul …nu sunt susținute de nimic, iar declaraţia martorului … este confirmată întrutotul de declaraţia martorului …persoana care l-a însoţit pe martorul …la întâlnirea cu martorul …

Instanţa mai reţine faptul că inculpatul şi-a schimbat radical declaraţia în data de 10.12.2015, după doar o zi de prima declaraţie în calitate de suspect, iar ulterior în cursul cercetării judecătoreşti, deşi în cursul urmăriri penale a solicitat să fie testat cu aparatul poligraf, cerere respinsă la acel moment de procuror, fiind pusă în discuţie din oficiu de către instanţă efectuarea de către inculpat a testării cu aparatul poligraf, acesta a refuzat testarea.

În final, tribunalul reiterează opinia exprimată în mod constant în jurisprudenţa CEDO potrivit căreia, în astfel de cauze penale, sarcina probei este răsturnată, revenind autorităţilor statului obligaţia să dovedească că leziunile nu sunt urmările faptelor agenţilor statului pentru persoana aflată temporar în custodia lor. Această inversare a probei este firească, având în vedere starea de vulnerabilitate a victimei, decurgând din motive obiective: locaţia în care se produc faptele (o zonă restricţionată – sediul unităţii de poliţie); persoanele martor care, de regulă sunt prezente în locaţie (colegii agentului statului, la rândul lor agenţi ai statului). În ceea ce priveşte infracţiunile pentru care sarcina probei este parțial inversată, C.E.D.O. a reamintit că „prezumţiile de fapt şi de drept operează în orice stat de drept”. Curtea Europeană pretinde statelor ca, în materie penală, să impună un prag în această privinţă şi să le folosească în limite rezonabile care să ţină cont atât de importanţa mizei dovedirii infracţiunilor grave, cât şi de garantarea dreptului la apărare al acuzatului. În ceea ce priveşte respectarea dreptului de a nu se autoincrimina, dar şi a dreptului la tăcere, C.E.D.O. s-a pronunţat în sensul că „dacă probele aduse împotriva învinuitului presupun o explicaţie din partea acestuia, iar acesta nu o dă, se la putea deduce, din raţiuni cere ţin de bun simt, că aceste explicaţii nu există şi că învinuitul este vinovat”.

Potrivit jurisprudenței constante a CEDO, statele trebuie să ofere o explicaţie plauzibilă privind originea rănilor sau deceselor care survin atunci când o persoană se află in custodia autorităţilor (Salman împotriva Turciei, nr. 21986/93, hotărârea marii Camere din 27 iunie 2000; hotărârea Satik şi alţii contra Turciei, 10 octombrie 2000, 31866/96; cauza Rehbock contra Sloveniei, nr. 29462/95).

Curtea Europeană a reamintit că, atunci când o persoană este preluată în custodie, poliţiştii au obligaţia de a consemna, de îndată sau în cel mai scurt termen, şi cât de precis posibil, orice semn vizibil al unui traumatism suferit recent de această persoană (cauza Timirtaş contra Turciei nr. 23531/94). O asemenea măsură este de natură, în primul rând, să permită o anchetă eficientă şi, în al doilea rând, să elibereze poliţiştii de orice responsabilitate în ceea ce priveşte rănile respective.

Curtea a mai subliniat faptul că, atunci când evenimentele în cauză, în totalitatea lor sau într-o mare parte, sunt cunoscute exclusiv de către autorităţi, orice vătămare survenită în această perioadă dă naştere unor puternice prezumţii de fapt. Revine statului datoria să furnizeze dovezi care stabilesc fapte ce pun la îndoială relatarea victimei (cauza Tomasi împotriva Franţei din 27 august 1992, cauza Ribitsch împotriva Austriei, cauza Berktay contra Turciei din 1 martie 2001, cauza Rivas contra Franţei din 1 aprilie 2004). Este adevărat că susținerile privind relele tratamente/decesul trebuie dovedite prin elemente de probă adecvate, însă pentru dovedirea faptelor Curtea Europeană se folosește de criteriul probei „dincolo de orice îndoială rezonabilă”; o astfel de probă poate, totuşi, să rezulet dintr-o serie de indicii sau de prezumţii necombătute, suficient ed grave, precise şi concordante (cauza Aydin contra Turciei din 25.09.1997, cauza Selmouni contra Franţei).

Revenind la prezenta cauză penală, raportat la mijloacele de probă analizate, se constată că în cauză există suficiente probe care conduc la concluzia, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul … a săvârşit fapta reţinută în sarcina sa, fiind cert faptul că la intrarea în Biroul de investigaţii criminale victima nu prezenta urme de agresiune fizică şi nici un semn că s-ar simţi rău, în intervalul de aproximativ 2 minute cât s-a aflat în respectivul birou cu martorul …şi inculpatul … victima a suferit un traumatism cranio – cerebral care s-a putut produce prin lovire cu şi de corpuri/planuri dure (posibil lovire directă urmată de cădere şi lovirea capului de obiectele de mobilier şi/sau podea) şi care a cauzat leziunile meningo- cerebrale tanatogeneratoare (hematom subdural, hemoragie meningee cerebrală, cerebeloasă şi intraventriculară), leziuni ce pot data din data de 09.08.2014, moartea victimei a survenit imediat, iar dezechilibrarea şi căderea victimei…a fost urmare a loviturii cu pumnul în bărbie, pe sub mâinile încă ridicate ale victimei în apărare aplicată de către inculpatul …

Încadrarea juridică

Fapta inculpatului … care, în calitate de comisar de poliţie şi totodată de comandant al Poliţie oraşului …, în data de 09.08.2014, în jurul orei 1730, în timp ce se afla la serviciu şi totodată în biroul de investigaţii criminale din sediul Poliţiei oraşului … împreună cu victima …, aflată sub influenţa alcoolului şi care a fost adusă la sediul poliţiei pentru a fi sancţionată pentru un scandal provocat anterior în microbuzul de călători pe traseul … i-a aplicat victimei o palmă peste faţă peste mâinile ridicate ale victimei, după care imediat şi o lovitură de pumn în zona bărbiei, după ce în prealabil, în uşa de la intrare în birou i-a mai aplicat victimei două palme uşoare peste faţă şi ceafă, lovitură de pumn în zona bărbiei în urma căreia victima … s-a dezechilibrat şi a căzut apoi pe podea, iar în cădere s-a lovit cu capul de mobilierul din zonă precum şi de parchetul laminat de pe jos, suferind în acest mod un traumatism cranio-cerebral închis soldat cu hemoragie cerebrală (hemoragie meningee cerebrală, cerebeloasă, ventriculară şi hematom subdural bazal), leziuni traumatice ce au condus apoi în scurt timp la decesul victimei …în incinta sediului poliţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art.195 din C.pen.

Elementul material a constat în lovirea victimei cu pumnul în zona bărbiei, cu consecinţa dezechilibrării imediate a victimei, căderii apoi a acesteia pe podea şi lovirii în cădere cu capul de mobilierul din incinta biroului şi de parchetul laminat de pe jos.

Urmarea imediată a constat în moartea victimei …

Actele de lovire a victimei cu palmele peste faţă şi la ceafă sunt absorbite în mod natural de fapta mai gravă, adică de lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte.

Între acţiunea inculpatului … şi moartea victimei … există legătură de cauzalitate, mai precis, potrivit celor descrise la analiza probatoriului, un raport direct de cauzalitate, lovirea victimei cu pumnul în zona bărbiei determinând dezechilibrarea acesteia, căderea apoi a acesteia pe podea şi lovirea în cădere cu capul de obiectele de mobilier(masa din lemn şi fişetul metalic) din apropierea acesteia precum şi de parchetul laminat de pe jos, impactul dintre capul victimei cu respectivele obiecte şi planuri dure producând instantaneu un traumatism cranio-cerebral închis soldat cu infiltratele pericraniene parieto-occipitale precum şi cu hemoragie cerebrală(hemoragie meningee cerebrală, cerebeloasă, ventriculară şi hematom subdural bazal), leziuni traumatice ce au condus apoi în scurt timp la decesul victimei …, în incinta sediului poliţiei.

Din perspectiva laturii subiective, inculpatul … a săvârşit infracţiunea cu intenţie depăşită(praeterintenţie), mai exact, acele de violenţă a fost comise de inculpat cu intenţie directă, iar urmarea mai gravă produsă, moartea victimei, a avut loc din culpa inculpatului. Astfel, inculpatul …a avut reprezentarea faptului că, prin lovirea victimei cu pumnul în zona bărbiei, îi va produce acesteia suferinţe şi leziuni fizice, rezultat pe care l-a şi urmărit, fără însă a urmări sau accepta posibilitatea producerii rezultatului mai grav, respectiv decesul victimei, deşi în raport cu situaţia concretă (starea avansată de ebrietate în care se afla victima,confirmată de buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie cadavre nr.286/C/12.08.2014), trebuia şi putea să prevadă faptul că o persoană într-o astfel de stare se poate dezechilibra foarte uşor, la cel mai mic impuls, chiar şi la o simplă îmbrâncitură, iar apoi în cădere se va lovi de obiectele de mobilier din incinta biroului, având în vedere poziţia victimei în momentul în care a fost lovită, între masa din lemn a biroului, fişetul metalic şi perete, deci inculpatul trebuia şi putea prevedea rezultatul letal.

Individualizarea pedepsei şi a modalităţii de executare

La individualizarea pedepsei şi a modalităţii de executare instanţa are în vedere dispoziţiile art. 74 alin. 1 C.p. potrivit cărora stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

… Pe parcursul urmăririi penale şi a judecării cauzei în primă instanţă, inculpatul a negat în permanenţă comiterea faptei.

La individualizarea pedepsei instanţa are în vedere împrejurările şi modul de comitere al infracţiunii, prin aducerea victimei, aflată în stare de ebrietate, în sediul Poliţiei oraşului …, pentru a fi sancționată contravențional pentru un scandal provocat anterior în microbuzul de călători pe traseul … acţiune pe care instanţa o apreciază ca fiind excesivă -, introducerea acesteia in Biroul …şi apoi aplicarea de lovituri multiple, respectiv lovirea uşoară a acesteia, la intrarea în birou cu palmele peste faţă şi ceafă, apoi, în birou, lovirea cu o palmă peste faţă, după care imediat şi o lovitură de pumn în zona bărbiei, lovitură de pumn în zona bărbiei în urma căreia victima … s-a dezechilibrat şi a căzut apoi pe podea, iar în cădere s-a lovit cu capul de mobilierul din zonă precum şi de parchetul laminat de pe jos, precum şi urmările produse, constând în decesul victimei.

Totodată, instanţa reţine că fapta inculpatului, prin aplicarea de lovituri victimei, chiar dacă nu de intensitate puternică, este cu atât mai reprobabilă cu cât vine din partea unui agent al statului, pe fondul unei poziţii de vulnerabilitate a victimei, cauzată atât de starea de ebrietate avansată, cât şi de faptul că a fost introdusă în sediul unei unităţi de poliţie, la dispoziția exclusivă a organelor de poliţie.

Totuşi, instanţa va reţine în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de 75 alin. 2 lit. b C.p., având în vedere datele concrete ale speţei, respectiv reținându-se aplicarea unor lovituri de intensitate mai redusă, ce nu au lăsat mărci traumatice, şi faptul că efectul tanatogenerator al leziunilor a fost favorizat de vasodilatatie urmare a îmbibaţiei etilice şi a terenului patologic preexistent, vascular (arteriolofibroza) şi hepatic (distrofie hepatică), ce au putut potenţa semnificativ leziunile traumatice meningo-cerebrale.

Faţă de cele de mai sus, dând eficientă dispozițiilor art. 76 alin. 1 C.p., instanța va aplica inculpatului pedeapsa de 5 ani închisoare în regim privativ de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de lovituri şi vătămări cauzatoare de moarte, apreciind că, raportat la gravitatea faptei şi persoana inculpatului, această sancţiune este suficientă pentru a realiza atât scopul punitiv cât şi educativ al pedepsei.

În baza art.67 alin. 1 C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b, g (dreptul de a fi poliţist) şi h C.p. pe o perioadă de 3 (trei) ani, care se execută potrivit art. 68 alin. 1 lit. c C.p. după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. va aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b, g (dreptul de a fi poliţist) şi h C.p. care se execută potrivit art. 65 alin. 3 C.p. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată

Măsuri preventive:

Prin ordonanţa nr.940/P/2014 din data de 09.12.2015 procurorul a dispus reţinerea inculpatului pe timp de 24 de ore, începând din data de 09.12.2015, ora 1450, până în data de 10.12.2015, ora 1450.

Prin încheierea penală nr.246/DL/10.12.2015 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la…în dosarul nr.9089/30/2015 s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de…şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 10.12.2015 până la data de 08.01.2016 inclusiv, în acest sens fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.79/UP/10.12.2015.

Ulterior, în cursul judecății, măsura arestului preventiv a fost înlocuită cu arestul la domiciliu şi apoi cu măsura controlului judiciar.

Faţă de cele de mai sus, în baza art. 72 alin. 1 C.pen. şi 399 alin. 9 C.p.p. se va deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii de 24 de ore din data de 09.12.2015 şi a arestării preventive din 10.12.2015 până la 29.04.2016 şi a arestului la domiciliu din 29.04.2016 până la 24.06.2016.

În baza art. 399 alin. 1 C.p.p. se va menține măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpat, urmând ca legalitatea şi temeinicia măsurii să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile, respectiv înainte de 21.01.2017.

Latura civilă

Răspunderea pentru fapta proprie

La data de 15.02.2016 părţile civile … au formulat cereri de constituire de parte civilă solicitând obligarea inculpatului …, în solidar cu părțile responsabile civilmente … la plata sumei de 500.0000 euro fiecare cu titlu de daune morale, suma de 15.000 lei reprezentând daune materiale, respectiv cheltuieli pe care partea civilă … le-a făcut cu înmormântarea victimei şi suma de 500 euro cu titlu de renta până la împlinirea vârstei de 18 ani sau la terminarea studiilor pentru părtile civile …

S-a arătat că victima … şi partea civilă … au convieţuit timp de 19 de ani, au doi copii împreună şi victima a fost singurul întreţinător al familiei.

Instanţa constată că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie în sarcina inculpatului …, respectiv, existenţa faptei ilicite, vinovăţia inculpatului sub forma praeteintentiei, cauzarea unui prejudiciu şi existenţa raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.

Având în vedere dispoziţiile art. art. 1357 lin. 1 C civ., art. . 1390 C. civ. (persoana îndreptăţită la despăgubire în caz de deces ), art. 1391 alin. 2 C.civ (repararea prejudiciului nepatrimonial), art.1392 C. civ. (Cheltuieli de îngrijire a sănătăţii.Cheltuieli de înmormântare) şi art. 1393 C. civ. (Despăgubirea în raport cu ajutorul şi pensia tribunalul reţine următoarele:

În ceea ce priveşte daunele materiale solicitate, constând în cheltuieli de înmormântare, se reţine că partea civilă nu a depus la dosar vreun înscris justificativ, însă tribunalul apreciază că este excesiv a se pretinde aparţinătorilor victimei, în astfel de împrejurări, să depună înscrisuri.

Totuşi, având în vedere faptul că partea civilă nu a facut dovada cuantumului exact al cheltuielilor de înmormântare, instanţa reţine că suma de 15.000 lei este nejustificat de mare, astfel că o va reduce la suma de 7.000 lei, sumă pe care instanţa o apreciază ca fiind rezonabilă, raportat la cheltuielile probabile făcute de partea civilă şi la veniturile acesteia.

În ceea ce priveşte solicitarea de obligare a inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei suma de 500 euro cu titlu de renta până la împlinirea vârstei de 18 ani sau la terminarea studiilor pentru părțile civile …instanţa o va respinge, pentru următoarele considerente:

Conform adeverinţelor de venit eliberate de angajatorii victimei … (f. 202 şi 203 vol II inst.) victima era angajată în calitate de …, având un venit pe ultimii trei ani (raportat la ultimul angajator…) cuprins intre 750 lei şi 1212 lei (mai precis din data de 01.06.2013 până în data de 01.12.2013 de 1200 lei şi după data de 01.12.2013 de 900 lei ). Se constată de asemenea că nici anterior veniturile victimei nu au fost mai mari. Conform Deciziei nr. 92142 din 27.10.2014 a Casei Judeţene de pensii …, s-au stabilit drepturi de pensie pentru urmaşii victimei, respectiv … în procent de 75% raportat la punctajul mediu anual realizat de susținător, în cuantum de 45 lei pentru fiecare copil. Având însă în vedere cuantumul pensiei de urmaş, cei doi copii beneficiază de suma de 400 lei fiecare reprezentând indemnizaţie socială.

Faţă de cele de mai sus, raportat la veniturile salariale ale victimei pe perioada anterioară decesului şi perspectivele pe care victima le—ar fi avut de a obţine venituri superioare în viitor (în condiţiile în care nu s-a susţinut şi nu s-a făcut dovada ca acesta ar fi obţinut venituri din alte surse, victima avea calificarea de „…”), având în vedere dispoziţiile art. 1393 alin. 1 C.civ., tribunalul apreciază că indemnizaţia socială acordată părţilor civile … acoperă prejudiciul constând în sumele la care cei doi copii ar fi îndreptățiți cu titlu de întreţinere din partea victimei, prin urmare, va respinge petitul având ca obiect plata sumei de 500 euro lunar către cele două părţi civile până la împlinirea vârstei de 18 ani sau la terminarea studiilor.

În ceea ce priveşte sumele cerute cu titlu de daune morale, instanţa reţine că victima a convieţuit cu partea civilă …timp de aproape 20 de ani, au împreună doi copii, respectiv partea civilă … au declarat că decesul victimei … a avut un impact atât financiar asupra familiei victimei, cât şi emoţional, victima fiind foarte ataşată de soţie şi de copii.

De altfel, prin modalitatea concretă de săvârşire, precum şi prin urmările sale, fapta inculpatului a fost de natură să cauzeze suferinţe psihice şi să aibă un impact emoţional major în viața părţilor civile, precum şi să afecteze dezvoltarea afectiv emoţională a copiilor victimei.

Chiar dacă e greu de cuantificat pretium doloris, se impune acordarea de daune morale într-un cuantum semnificativ, având în vedere circumstanţele decesului victimei …, urmare a aducerii acestuia în sediul unei unităţi de poliţie, lovirea acestuia de un agent al statului, însărcinat tocmai cu garantarea apărării ordinii de drept, asigurarea unui climat de siguranţă în rândul cetăţenilor şi cu protejarea valorilor şi integrității persoanei.

Prin urmare, instanţa va acorda suma de 50.000 euro reprezentând daune morale fiecărei părţi civile, apreciind că această sumă este proporțională cu prejudiciul moral suferit.

Ținând cont şi de faptul că daunele morale nu trebuie să conducă la o îmbogățire fără just temei, va respinge în rest pretențiile părţilor civile cu privire la daune morale, până la cuantum de 500.000 euro solicitat.

Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului

Potrivit art. 86 C.p.p. are calitatea de parte responsabilă civilmente persoana care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal.

Condiţiile răspunderii comitentului pentru fapta prepusului implică întrunirea condiţiilor generale ale răspunderii civile pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie în raport cu prepusul care a cauzat prejudiciul: fapta ilicită a prepusului; prejudiciul injust suferit; raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită a prepusului şi prejudiciu, precum şi vinovăţia prepusului, şi suplimentar două condiţii speciale care se grefează pe condiţiile de drept comun, şi anume: raportul de prepuşenie dintre autorul faptei ilicite şi prejudiciabile şi persoana chemată să răspundă în calitate de comitent pentru prejudiciul cauzat victimei; fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu să fie săvârşită de către prepus în legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor ce i-au fost încredinţate de comitent.

Instanţa constată că părţile civile… au formulat cereri de constituire de parte civilă şi de introducere în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente a … la data de 15.02.2016, în termenul legal prevăzut de art. 20 alin. 1 C.p.p.

Prin încheierea de şedinţă din data de 01.03.2016, instanţa a încuviinţat cererea formulată de părţile civile de introducere în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente a…

La data de 10.03.2016…în calitate de parte responsabilă civilmente, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. Prin întâmpinare s-a mai arătat că nu poate avea calitatea de comitent pentru faptele prepuşilor lucrători din cadrul…în condiţiile în care unitatea în care îşi desfăşoară activitatea inculpatul nu este subordonată direct … şi, mai mult decât atât, … are personalitate juridică.

În susţinerea excepţiei, s-au invocat dispoziţiile art. 12 alin. 2 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei române rap. la art. 222 C.civ.

Instanța apreciază că excepția este întemeiată şi o va admite, având în vedere dispoziţiile art. 12 alin. 2 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei române coroborate cu dispozițiile art. 222 C.civ., acest din urmă articol consacrând principiul independenţei patrimoniale, potrivit căruia persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urmă şi nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică faţă de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel şi retinând faptul că … unitatea angajatoare – funcţionează ca unitate cu personalitate juridică distinctă în subordinea …Prin urmare, nefiind întrunite condiţiile speciale pentru atragerea răspunderii … în calitate de comitent pentru fapta inculpatului, instanţa va constata că …nu are calitatea de parte responsabilă civilmente, neavând obligaţia legală sau convențională, potrivit legii civile, de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune.

… (f. 146 vol 1 inst.) a solicitat a se constata faptul că sunt incidente prevederile art. 1373 alin.1 şi 3 C.civ, întrucât fapta care a generat prezentul dosar penal a fost comisă din iniţiativa proprie a inculpatului …cu nesocotirea atribuţiilor de serviciu. S-a susţinut faptul că, din probele administrate, reiese că victima cunoştea sau putea să cunoască faptul că inculpatul a acţionat fără nicio legătură cu atribuţiile de serviciu. S-a mai susţinut că inculpatul nu a acţionat în cadrul atribuţiilor de serviciu, câtă vreme activitatea de constatare a contravențiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenționale nu se regăseşte în fişa postului şefului poliţiei …. Acţiunile inculpatului nu au nicio legătură cu atribuţiile şi scopul funcţiilor încredinţate, inculpatul depăşind mandatul ce i-a fost încredinţat. Potrivit art. 43 alin. 1 lit. c din Legea nr. 360/2002 privind statului poliţistului, „polițistului îi este interzis, în orice împrejurare, să folosească forţa, altfel decât în condiţiile legii.” Totodată, potrivit art. 23 din Codul de Etică şi deontologie profesională a poliţistului prevăzut în HG nr. 991/2003 „poliţistul răspunde personal pentru acţiunile, inacţiunile şi omisiunile sale, în condiţiile legii. El are datoria să se abţină de la executarea ordinelor şi misiunilor vădit ilegale, având obligaţia de a informa de îndată şefii despre aceasta, pe cale ierarhică, atât verbal, cât şi prin raport scris.”

Instanţa va înlătura aceste apărări. În primul rând, se contată că există raportul de prepuşenie între inculpat şi …inculpatul fiind angajat pe o perioadă nedeterminată al acestei unităţi, având grad de comisar de poliţie şi ocupând până la data de 10.12.2015 funcţia de sef poliţie oraş III la Poliţia oraşului …(f. 163-170 vol. I dosar inst), prin urmare, acest inspectorat de poliţie avea autoritatea de a da instrucțiuni şi dispoziţii inculpatului, de a-i supraveghea, îndruma şi controla activitatea desfăşurată în exercitarea acestor atribuţii.

Conform fişei postului, inculpatul avea responsabilităţi de luare a deciziilor pentru Poliţia Oraşului … şi postul subordonat, de efectuare de controale asupra modului în care poliţiştii de ordine publică îşi execută atribuţiile de serviciu şi răspunde de modul în care efectivul Poliţiei orașului … îşi îndeplineşte îndatoririle de serviciu.

Având în vedere modalitatea concretă în care a acţionat inculpatul (pornind de la deconspirarea calităţii acestuia de poliţist in autobuzul ce se îndrepta spre …apelarea la ajutorului…deturnarea acestora de la misiunea pe care o aveau de executat, coborârea victimei în staţie la …legitimarea acesteia şi a altor pasageri şi conducerea acesteia, într-un autovehicul de poliţie, la sediul poliţiei orașului …unde s-a urmat procedura de control corporal al acesteia, înainte de a fi introdusă în biroul de investigaţii criminale), se constată, pe de o parte, că martorii …au acţionat în baza dispoziţiilor inculpatului, iar, pe de altă parte, că toată această succesiune de evenimente a fost de natură a crea victimei o aparenţa invincibilă că inculpatul a acţionat în exercițiul atribuţiilor de serviciu, nefiind astfel incidentă cauza de exonerare de răspundere a comitentului prevăzută de art. 1373 alin. 3 C.civ

De altfel, aceeaşi aparenţă a fost creată şi în rândul martorilor, respectiv pasagerii din microbuz şi a martorilor implicaţi în aducerea victimei la sediu…, care l-au perceput pe inculpatul … ca fiind cel care a dat dispoziţia de conducere a victimei la sediul poliţiei pentru a fi sancţionată contravenţional. Inculpatul însuşi a recunoscut că a coordonat acţiunea de conducere a victimei la sediul Poliţiei …, pentru a fi sancţionată contravențional.

Tribunalul reține faptul că inculpatul a acţionat abuziv, depăşind cadrul legal al atribuţiilor încredinţate. Acest fapt nu este însă de natură să exclusă răspunderea comitentului … întrucât atât textul legal, cât şi o jurisprudenţă constantă au statuat faptul că răspunderea comitentului pentru fapta prepusului este angajată, în afara situaţiei în care acesta a acţionat în limitele normale ale funcţiei încredinţate, ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate, deci comitentul răspunde şi pentru prejudicial cauzat de prepus cu depăşirea funcţiei sau prin exerciţiul abuziv al acesteia, cu condiţia ca între acest exerciţiu şi funcţie să existe cel puțin o corelaţie necesară, condiţie care este întrunită în cauză.

Faţă de cele de mai sus, constatând că sunt întrunite condiţiile răspunderii comitentului pentru fapta prepusului în sarcina părţii responsabile civilmente … conform art. 86 C.p.p. rap. la 1373 alin. 1, 2 C.civ., se va respinge solicitarea parţii responsabile civilmente … de constatare a incidentei cauzei de exonerare de răspundere civilă delictuală a comitentului pentru fapta prepusului prevăzuta de art. 1373 alin. 3 C. civ. sau a oricărei alte cauze exoneratoare de răspundere a comitentului pentru fapta prepusului.

Faţă de cele de mai sus, în baza art. 19 şi urm. Cod procedură penală, art. 397 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 şi urm., art. 1373 alin. 1, 2, art. 1381 şi urm. Cod civil se vor admite în parte acţiunile civile formulate de părţile civile… astfel:

– Partea civilă … – inculpatul va fi obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente …, la plata sumei 50.000 (cincizeci de mii) euro către partea civilă, reprezentând daune morale şi suma de 7.000 (şapte mii) lei reprezentând cheltuieli de înmormântare;

– Partea civilă … – inculpatul va fi obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente …, la plata sumei de 50.000 (cincizeci de mii ) euro către partea civilă, reprezentând daune morale;

– Partea civilă …prin reprezentant legal …- inculpatul va fi obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente …, la plata sumei de 50.000 (cincizeci de mii) euro către partea civilă, reprezentând daune morale.

Se vor respinge în rest ca neîntemeiate acţiunile civile formulate de părţile civile cu privire la diferența de daune morale şi cheltuieli de înmormântare cerute şi plata sumei de 500 euro/lunar cu titlu de renta către părțile civile …

În baza art. 249 alin.1, 2 5, 7 C.p.p. se va dispune instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului până la concurenţa sumei acordate cu titlu de despăgubiri părţilor civile şi a sumei reprezentând cheltuieli judiciare.

Alte dispoziţii.

În baza art. 7 alin.1 din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea stabilirii profilului genetic şi a stocării în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 274 alin. 1 şi 3 C.p.p. inculpatul va fi obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente.., la plata sumei de 3000 lei (din care suma de 1138 lei reprezintă costul autopsiei şi a celorlalte acte medico-legale în cursul urmăririi penale şi 60 lei reprezintă costul actelor medico-legale în cursul judecăţii) reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 272 alin. 2 C.p.p. se va dispune plata sumei de 200 lei din fondurile MJ către Baroul Timiș reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu pentru părţile civile … 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 396 alin. 2 C.p.p. condamnă pe inculpatul … la o pedeapsă de:

– 5 (cinci) ani închisoare în regim privativ de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 195 din C.pen. cu aplic. art. 75 alin. 2 lit. b C.pen. şi art. 76 alin. 1 C.pen.

În baza art.67 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b, g (dreptul de a fi poliţist) şi h C.p. pe o perioadă de 3 (trei) ani, care se execută potrivit art. 68 alin. 1 lit. c C.p. după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b, (dreptul de a fi poliţist) şi h C.p. care se execută potrivit art. 65 alin. 3 C.p. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată

În baza art. 72 alin. 1 C.pen. şi 399 alin. 9 C.p.p. deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii de 24 de ore din data de 09.12.2015 şi a arestării preventive din 10.12.2015 până la 29.04.2016 şi a arestului la domiciliu din 29.04.2016 până la 24.06.2016.

În baza art. 399 alin. 1 C.p.p. menține măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpat, urmând ca legalitatea şi temeinicia măsurii să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile.

În baza art. 7 alin.1 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea stabilirii profilului genetic şi a stocării în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 12 alin. 2 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei române rap. la art. 222 C.civ. admite excepţia lipsei calităţii procesuale – de parte responsabilă civilmente – a …

În baza art. 86 C.p.p. rap. la 1373 alin. 1, 2 C.civ. respinge solicitarea parţii responsabile civilmente … de constatare a incidentei cauzei de exonerare de răspundere civilă delictuală a comitentului pentru fapta prepusului prevăzuta de art. 1373 alin. 3 C. civ. sau a oricărei alte cauze exoneratoare de răspundere a comitentului pentru fapta prepusului.

În baza art. 19 şi urm. Cod procedură penală, art. 397 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 şi urm., art. 1373 alin. 1, 2, art. 1381 şi urm. Cod civil admite în parte acţiunile civile formulate de părţile civile.., prin reprezentant legal …, astfel:

– Partea civilă … – obligă inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente …, la plata sumei 50.000 (cincizeci de mii ) euro către partea civilă, reprezentând daune morale şi suma de 7.000 (şapte mii) lei reprezentând cheltuieli de înmormântare;

– Partea civilă … – obligă inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente …, la plata sumei de 50.000 (cincizeci de mii ) euro către partea civilă, reprezentând daune morale;

– Partea civilă… –obligă inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente …, la plata sumei de 50.000 (cincizeci de mii) euro către partea civilă, reprezentând daune morale.

Respinge în rest ca neîntemeiate acţiunile civile formulate de părţile civile cu privire la diferența de daune morale şi cheltuieli de înmormântare cerute şi plata sumei de 500 euro/lunar cu titlu de renta către părțile civile …

În baza art. 249 alin.1, 2 5, 7 C.p.p. dispune instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului până la concurenţa sumei acordate cu titlu de despăgubiri părţilor civile şi a sumei reprezentând cheltuieli judiciare.

În baza art. 274 alin. 1 şi 3 C.p.p. obligă inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente…, la plata sumei de 3000 lei ( din care suma de 1138 lei reprezintă costul autopsiei şi a celorlalte acte medico-legale în cursul urmăririi penale şi 60 lei reprezintă costul actelor medico-legale în cursul judecăţii) reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 272 alin. 2 C.p.p. dispune plata sumei de 200 lei din fondurile MJ către …reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu pentru părţile civile …

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23.11.2016.

NOTĂ:

Prezenta hotărâre a rămas definitivă, după ce Curtea de Apel Timișoara a menținut soluția primei instanțe atât pe latură penală, cât și pe latură civilă[1].


[1] A se observa că pe latură civilă, la plata despăgubirilor a fost obligat și IPJ TIMIȘ ca parte respnsabilă civilmente.


Avocat Andrei Pap
PAP | law office


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.