ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Dezinformarea în epoca post adevăr. Poate fi combătută dezinformarea în contextul alegerilor europarlamentare?

15.03.2019 | Monica CERCELESCU
Monica Cercelescu

Monica Cercelescu

» Dezinformarea în epoca post-adevăr. Poate fi reglementată lupta împotriva dezinformării?
» Dezinformarea în epoca post-adevăr. Avem, în România, legislație sau alte măsuri pentru combaterea dezinformării?
» Dezinformarea în epoca post adevăr. Poate fi combătută propaganda?

În perspectiva alegerilor europarlamentare, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, care se revendică, printre altele, și ca măsură legală de combatere a dezinformării.

Conform preambulului acestei ordonanțe, ”văzând setul de măsuri pentru garantarea unor alegeri libere și corecte elaborat de Comisia Europeană care reclamă intervenții urgente ale statelor membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea securității cibernetice a alegerilor pentru Parlamentul European și a protecției datelor cu caracter personal prelucrate în context electoral, pentru combaterea dezinformării și pentru asigurarea transparenței campaniei electorale în mediul online.

Tot în preambul se constată că, ”în absența cadrului necesar pentru asigurarea responsabilității partidelor politice și a cooperării autorităților competente potrivit Recomandării Comisiei Europene C (2018) 5.949 din 12 septembrie 2018 privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, campania electorală este expusă atacurilor cibernetice, campaniilor de dezinformare și utilizării abuzive a datelor cu caracter personal.”

Însă aceste constatări, aspecte, rămân la caracter declarativ, atâta vreme cât în cuprinsul ordonanței de urgență există un singur articol care face referire la combaterea dezinformării, stabilind în sarcina Autorității Electorale Permanente rolul de contact unic privind combaterea campaniilor de dezinformare.

Art. 4: La alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă îndeplinește rolul de punct de contact unic pentru punerea în aplicare a Recomandării Comisiei Europene C (2018) 5.949 din 12 septembrie 2018 privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European.

În virtutea acestei ordonanțe de urgență, Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să stabilească un plan de măsuri concrete pentru combaterea dezinformării, o modalitate de raportare, inclusiv una electronică, a informațiilor cu caracter de dezinformare și un plan de reacție rapidă pentru contracararea acestora. Rămâne de văzut dacă va lua măsuri concrete în acest sens. Altfel, OUG. Nr. 6/2009 este axată pe combaterea fraudelor electorale prin măsuri tehnice.

Recomandări UE de adaptare a legislației

La 28 ianuarie 2019, Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a prezentat raportul privind evaluarea acțiunilor întreprinse de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) la doi ani după raportul PE privind comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa.

Conform raportului, răspândirea dezinformării a devenit mai sofisticată datorită apariției unor instrumente noi și mai agresive.

În cadrul raportului găsim o serie de recomandări adresate statelor membre, în ce privește adaptarea legislației la amenințările hibride și la combaterea propagandei din ce în ce mai agresive a unor țări precum Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, care încearcă să submineze democrațiile europene și suveranitatea țărilor din Parteneriatul Estic, să influențeze alegerile și să sprijine mișcările extremiste.

Un prim capitol se referă la combaterea războiului hibrid, una dintre recomandări, care privește reglementările, fiind ca statele „să aibă în vedere elaborarea unui cadru juridic, atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional, pentru combaterea amenințărilor hibride, inclusiv a războiului cibernetic și a războiului informațional, care ar permite o reacție robustă a Uniunii, acoperind și sancțiuni specifice împotriva responsabililor cu conceperea și implementarea acestor campanii, necesitatea unor astfel de sancțiuni fiind demonstrată, în special, de acțiunile ostile ale unor actori statali și nestatali în aceste domenii”;

În legătură cu tipurile de informații false, dezinformarea și propaganda care vizează UE și vecinii săi, Raportul recomandă statelor să se concentreze pe și să adapteze reacția UE și a statelor membre la caracterul tot mai sofisticat al instrumentelor utilizate pentru crearea și răspândirea dezinformării, inclusiv noile moduri de răspândire a propagandei prin intermediul site-urilor secundare multiple, al aplicațiilor de mesagerie privată, al optimizării motoarelor de căutare, al manipulării sunetului, imaginilor sau conținutului video, al inteligenței artificiale (IA), al portalurilor de știri și stațiilor TV online pentru diseminarea narațiunilor principale, îndeosebi de către formatori de opinie și instituții controlate sau finanțate de stat care emit mesaje și narațiuni cheie atrăgătoare pentru actorii autoritari; condamnă ferm acțiunile tot mai agresive ale Rusiei, Chinei, Iranului, Coreei de Nord și ale altora în acest context, care încearcă să submineze sau să suspende temeiurile normative și principiile democrațiilor europene și suveranitatea tuturor țărilor din Parteneriatul estic, precum și să influențeze alegerile și care susțin mișcări extremiste, ținând cont de faptul că amploarea atacurilor cibernetice este în continuă creștere;

În legătură cu platformele de comunicare socială, raportul recomandă reglementarea, împreună cu statele membre, „a acțiunilor companiilor care gestionează platforme de comunicare socială și să asigure transparența și, în special, responsabilitatea deplină a acestora, adoptând o abordare la nivelul UE și făcând posibilă dezvăluirea identității și locației nu doar ale autorilor, ci și ale sponsorilor conținutului politic transmis, și să tragă la răspundere companiile pentru impactul social al sistemelor de recomandare automată care promovează dezinformarea, subliniind că companiile au responsabilitatea de a înlătura rapid știrile false sistemice; îndeamnă statele membre, țările candidate și țările asociate să adopte o legislație eficace și clară, care să asigure transparența structurilor de proprietate din mass-media; să acorde o atenție specială finanțării, transparenței și obiectivelor ONG-urilor care au o legătură cu state autoritare și care își desfășoară activitatea în UE și în țările sale partenere”

În ce privește Protejarea alegerilor de propaganda ostilă, Raportul recomandă statelor acțiuni la nivelul legislației precum:

– să condamne cu fermitate imixtiunea părților terțe de orice fel, inclusiv a companiilor private, în alegeri și referendumuri, precum și utilizarea rău intenționată a boților, a algoritmilor, a inteligenței artificiale, a trolilor, a falsurilor ultrarealiste și a conturilor false în campaniile politice și să invite statele membre afectate să efectueze de urgență, cu sprijinul Eurojust, dacă este necesar, investigații amănunțite cu privire la aceste campanii ostile; este preocupat de recentele evoluții ale algoritmilor marilor platforme de comunicare socială și de rolul lor potențial dăunător în evidențierea conținutului ce include informații false sau discursuri de incitare la ură; să sublinieze capacitatea legitimă a societăților democratice de a-și face propriile alegeri politice suverane;

– să invite statele membre să se asigure că legile electorale iau în considerare posibilele amenințări generate de campaniile de dezinformare, de atacurile cibernetice, de criminalitatea informatică și de încălcarea libertății de exprimare a votului și subliniază că aceste legi ar trebui modificate în mod corespunzător pentru a permite statelor membre să contracareze în mod eficace și proactiv astfel de amenințări; în acest sens, salută inițiativele cum ar fi Agenția pentru Urgențe în Materie Civilă din Suedia; să sprijine țările asociate ale UE și țările din Balcanii de Vest cu bune practici, precum și cu resurse umane și tehnologii pentru a asigura apărarea solidă a proceselor lor electorale împotriva activităților cibernetice rău intenționate, a dezinformării și a activităților de propagandă, care provin din Rusia și de la alți actori ostili;

– să invite statele membre să își adapteze normele electorale privind campaniile online și să monitorizeze și să evalueze caracteristicile de transparență în ceea ce privește publicitatea politică introdusă de platformele online;

– să propună o legislație privind utilizarea datelor în campaniile electorale, ca urmare a scoaterii la iveală a utilizării abuzive a datelor de către Cambridge Analytica în campania pentru referendumul din 2016 din Regatul Unit, în scopul de a proteja viitoarele campanii electorale de influențe necuvenite;

Raportoarea Anna Elżbieta Fotyga spune că „unele țări UE sunt mai vulnerabile la dezinformare”. ”Războiul informațional care acompaniază ofensivele militare ar trebui luate în serios și contracarate cu determinare și unitate. Campaniile de dezinformare ale Rusiei continuă să se concentreze asupra estului Ucrainei și Crimeei, însă întotdeauna țintește țările în care vede legături culturale, istorice, lingvistice sau politice. Proiectul „EUvsDisinfo” a demascat peste 4.000 de cazuri de campanii de dezinformare referitoare la o serie largă de teme”. Din acest punct de vedere, campaniile de dezinformare ale Rusiei, via Moldova către România se văd deja la tot pasul. Difuzarea informațiilor false, a propagandei și a dezinformării este facilitată de faptul că în Moldova se vorbește limba rămână, dar în același timp sunt mulți care știu și limba rusă și pot traduce instant ce apare prin rețelele sociale mai ales. (Parlamentul European, declarații Anna Fotyga, ”Propaganda: „Armele folosite împotriva noastră continuă să evolueze” publicat la 5 februarie 2019).

Avocat Monica Cercelescu


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


 Abonare newsletter | Corporate | Membership

.