ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Judecători şi procurori pe scări
18.03.2019 | Gheorghe MOROȘANU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Gheorghe Moroșanu

Gheorghe Moroșanu

Dacă un judecător sau procuror consideră că o lege nu este bună şi vrea să contribuie la îndreptarea sau anularea ei, are de parcurs următorii paşi:

1. să-şi dea demisia din funcţie;
2. să se înscrie într-un partid politic;
3. să cîştige alegerile cu acel partid;
4. să elaboreze, să propună şi să promoveze pînă la promulgare legile cele mai potrivite pentru biata ţărişoară.

Altă cale nu există, oricum am suci-o. Explicaţiile sînt absolut elementare – mi-e şi jenă să le expun unor jurişti trecuţi prin şcoli înalte: este democraţie (pe bune şi fără mişto, deşi imperfectă, este chiar democraţie în România); în democraţie legile sub toate formele lor sunt făcute de cei care au cîştigat alegerile; iar cele trei puteri trebuie să-şi vadă fiecare de treaba ei.

Dacă legile nu sunt perfecte – şi chiar nu sunt – în curînd la putere vor veni alţii, care vor da altele mai bune. Dar oameni politici, nu judecători şi procurori.

De ce este aşa? Simplu. În faţa unui judecător sau procuror de pe scări pot ajunge, inevitabil ajung, membri ai partidului/partidelor care au cîştigat alegerile, deci şi-au adjudecat dreptul de a face legi, bune/rele, cum sunt ele. Credeţi că acel judecător sau procuror îl va trata pe acel pesedist sau aldist cu imparţialitate?

S-o credeţi dumneavoastră. Am văzut la viaţa mea dovezi de părtinire în instanţe şi parchete pentru motive mult mai mici decît enormele dispute politice care ne frămîntă azi. Şi chiar asta au făcut şi fac judecătorii şi procurorii de pe scări: politică.

Acum, a nu se înţelege că eu îi pun la icoană pe legiuitorii actuali.

Există o mulţime de legi şi alte reglementări pentru care, împotriva cărora, cu riscul de a mă contrazice flagrant, aş fi de acord ca judecătorii şi procurorii să strige tare, pe scări sau aiurea. Fiţi deja curioşi, le voi expune aici, mîine, poimîine şi mereu.

99 motive pentru judecători şi procurori să iasă pe scări 

Să începem cu domeniul penal, care are o pondere mică pe total, dar este mai penetrant şi de mai mare impact emoţional. (Poporul, cînd vine vorba despre justiţie, se gîndeşte mai ales la procurori şi la puşcărie, iar vorba cea mai întîlnită este: „Doamne fereşte, numai acolo să nu ajungi!”) Iată:

– o fostă preşedintă de instanţă supremă s-a declarat partener de nădejde al parchetului acuzator, încălcînd cel mai elementar principiu al înfăptuirii justiţiei: imparţialitatea;

– aceeaşi fostă, în cadrul unui sistem de relaţii absolut mafiot, şi, desigur, în contextul acelui parteneriat, a reuşit să trimită la închisoare o persoană căreia îi datora bani. Pur şi simplu.

–  un fost preşedinte de ţară, într-un moment de nonşalanţă aproape bahică, a relatat cum, în judecarea inamicului său nr. 1, judecătorul ce dădea semne de achitare a fost „luat” din uşa sălii de judecată şi înlocuit cu o colegă care a dat în aceeaşi zi o pedeapsă cunoscută dinainte, cu regretul declarat, zicea „preşul”, că nu a putut „da” mai mult.

– victima de mai sus, judecătorul Stan Mustaţă, a murit în puşcărie, fiind supus la tratamente inumane – a fost, dacă nu omorît, sigur „ajutat” să moară;

– de acelaşi tratament şi acelaşi sfîrşit a avut parte numitul Adamescu;

– nu pot uita scena televizată în care un preşedinte de consiliu judeţean, om voluminos şi aproape imobilizat de boală, a fost tîrît la duba poliţiei ca porcul la tăiere;

– ani de-a rîndul, o mulţime de persoane au fost luate de acasă de mascaţi, la şase dimineaţa, după spargerea uşii cu bulumacul – uneori altă uşă decît cea vizată;

Ei bine, pentru toate acestea – contra tuturor acestora – judecătorii şi procurorii ar trebui să urce pe scări şi să strige tare. Dacă nu pentru idealismul pe care e normal să-l manifeste orice slujitor al legii, măcar în speranţa de a salva ceea ce a mai rămas din încrederea poporului în justiţie.

Încredere scăzută mult sub cota de avarie, trebuie s-o spun colegilor mei cu toată gentileţea.

Va urma.

Domnul Mihai Darie, prietenul şi colegul meu de birou la Fundaţia „Speranţa 96”, are de executat o hotărîre, evident definitivă şi executorie, pentru suma de 1250 dolari, adică vreo 4.000 lei actuali.

Debitorul neavînd bunuri proprii, domnul Darie a fost nevoit să promoveze o acţiune în partaj bunuri comune, între debitor şi soţia acestuia.

Pentru respectiva acţiune, instanţa a calculat taxa de timbru la valoarea totală a bunurilor de împărţit ale celor doi: 13.500 lei, cam de 4 ori suma de recuperat. Avînd o pensie mică, domnul Darie a făcut cerere de scutire. I s-a admis în final doar o eşalonare: suma i-a fost împărţită în rate de cîte 300 lei lunar, şi, de vreun an de zile tot plăteşte, şi tot va plăti cîţiva ani.

Dar între timp, ce să vezi: deşi dosarul este pe rolul unui executor judecătoresc, instanţa a constatat perimarea executării, definitiv, deci şansa de a recupera banii hotărîţi de instanţă s-a epuizat. Şi totuşi, ratele taxei de timbru le plăteşte lunar, adică i se iau banii din cont, cum am zis.

Asta e dreptate?

Iată, stimaţi colegi, judecători şi procurori, un motiv pentru care ar trebui, nu numai să să ieşiţi  pe scări, ci chiar să năvăliţi pe străzi, să blocaţi Piaţa Victoriei şi intrările la toate instituţiile justiţiei şi ale celorlalte două puteri, să strigaţi din rărunchi, să urlaţi ca lupii la lună, pînă cînd domnul Darie îşi va găsi dreptatea, adică îşi va recupera debitul şi taxa de timbru plătită aiurea.

Evident, acolo aş veni şi eu, aş fi chiar instigatorul mişcării, sînt deja.

P.S. Eu, dacă eram judecător activ, pus în situaţia de a desemna acea taxă de timbru, nu semnam aşa ceva nici cu riscul de a mi se usca mîna din umăr. Aici e drama, dar şi sublimul profesiei de judecător: marea luptă dintre textul absurd şi normalitatea din sufletul lui.

Jud. pensionar Gheorghe Moroșanu

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Judecători şi procurori pe scări”

  1. Maria TUDOR spune:

    Dupa ce va domoliti indignarea produsa de inventarierea magistratilor cocotati „pe scari”, va invit sa recititi nitel despre procesul judecatorilor nazisti de la Nurnberg. Baietii aia, care s-au umplut de onoare intru posteritate, sigur erau de acord cu dvs., ceea ce-mi inchipui ca trebuie sa fie un sentiment incomparabil…

    Si daca tot propovaduiti demisia ca leac pentru protestul magistratilor, nu ma pot impiedica sa-mi imaginez ca judecatorii Curtii Supreme a Norvegiei care au demisionat in masa in 1940 (dupa ocuparea Norvegiei de nemti) or fi fost croiti din alta stofa decat magistratul care, o spun cu toata politetea de care sunt capabila, lasati impresia ca ati fost candva.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate