ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Ce contează cu adevărat în dreptul internațional. The Limits of International Law de Jack L. Goldsmith și Eric A. Posner
19.03.2019 | Bogdan OPREA


Bogdan Oprea

Bogdan Oprea

Cartea de față, The Limits of International Law [1], reprezintă întâlnirea a două lumi academice distincte, dar complementare. Este vorba de Drept și Relații Internaționale, sau, mai bine spus, Drept prin prisma Relațiilor Internaționale. Așa cum niciun aspect al materiei dreptului nu există izolat în societate – multidisciplinaritatea juridicului fiind cauza primară pentru care un jurist desăvârșit este acela care posedă o cultură vastă și variată – tot așa, și ramura dreptului internațional se prezintă sub altă înfățișare atunci când este analizată prin lupa studiilor internaționale.

Lucrarea lui Goldsmith și a lui Posner prezintă într-un limbaj accesibil neprofesioniștilor înțelegeri asupra conceptelor de drept internațional public, mai exact, pun la îndoială opinii dominante din doctrină referitoare la eficacitatea anumitor izvoare de drept. Prin eficacitate, autorii se referă la însăși motivația statelor de “a adera” la anumite cutume și tratate internaționale. Astfel, studiind puterea și interesele statelor, cei doi autori doresc să explice cum funcționează dreptul internațional în contextul politicii internaționale. Mai mult, aceștia se folosesc de teoria alegerii raționale (rational choice theory) și pleacă de la asumpția că statele acționează rațional pentru a-și maximiza interesele, folosindu-se de percepția proprie asupra intereselor altor state și de distribuția puterii; rezultatul acestei teorii fiind însuși nașterea dreptului internațional.

Două clarificări sunt necesare pentru a înțelege conceptul de interes al statului în raport cu luarea deciziilor. În primul rând, prin interes al statului autorii se referă la posibile preferințe ale liderilor statelor în contextul unui anumit regim juridic. În al doilea rând, termenul “regim” se referă la seturi explicite sau implicite de principii, norme, reguli și proceduri de luare a deciziilor în jurul cărora așteptările actorilor converg spre o anumită zonă a relațiilor internaționale [2].

Folosindu-se de patru variante ale teoriei jocurilor, Goldsmith și Posner creează modele care descriu fenomenele coincidenței de interese, coerciției, cooperării și coordonării între state. Aplicând peste aceste modele evenimente reale care au generat conflicte bazate pe dreptul cutumiar internațional, cartea demonstrează că elementul “opinio juris” al cutumei (convingerea că regula este obligatorie) nu este temeiul în virtutea căruia statele respectă cutumele internaționale. Statele respectă sau denunță apartenența la anumite cutume internaționale în funcție de interesele lor politice, economice, militare, etc.

Partea teoretică este completată cu o selecție de spețe care prezintă cum anumite cutume referitoare la libera circulație a mărfurilor statelor beligerante aflate în posesia navelor statelor neutre [3], imunitate diplomatică sau situația apelor teritoriale. Spre exemplu, în cazul regulii privitoare la libera circulație a mărfurilor statelor beligerante aflate în posesia navelor statelor neutre, autorii demonstrează că decizia statelor de a renunța la capturarea proprietății inamicului din posesia navelor neutre s-a bazat pe o analiză a propriilor interese. În situațiile în care au avut prea puțin de câștigat din întreruperea comerțului neutru, cutuma a fost respectată. În cazurile în care statele au dorit să oprească transportul de mărfuri aparținând statelor inamice aflate la bordul navelor neutre și nu erau supuse amenințărilor credibile cu represalii, cutuma nu a avut niciun efect [4].

A doua parte a cărții face tranziția de la izvoarele cutumiare la tratatele din dreptul internațional. Neajunsurile cutumelor internaționale, precum și creșterea numărului de state au generat nevoia unor izvoare mai clare care să cuprindă înțelegerile multilaterale dintre state. Încercările celor doi autori de a explica logica tratatelor fără a recurge la noțiuni de drept precum „legalitate” sau principiul “pacta sunt servanda” sunt concluzionate de observarea faptului că statele se abțin de la nerespectarea tratatelor din frica de represalii din partea altor state sau pentru a-și păstra reputația în mediul internațional. În măsura în care statele respectă (sau nu) acordurile internaționale pe baza propriilor interese, întrebarea relevantă este de ce aleg acestea să semneze tratate în detrimentul acordurilor fără forță juridică obligatorie (soft law)? Pentru a răspunde la această întrebare, autorii pun în discuție implicarea parlamentelor naționale în procesul de aderare la un tratat, avantajul unor reguli de interpretare oferite de Convenția de la Viena din 1969 și seriozitatea intențiilor unui stat prin asumarea semnării tratatului. Capitolele ce urmează ating  problemele drepturilor omului și ale comerțului internațional. Aplicând spețe concrete pe modelele derivate din teoria jocurilor (amintite mai sus), rezultatele confirmă faptul că statele, în general, condamnă sau ignoră abuzuri privind drepturile omului din celelalte state, în funcție de context (propriile interese) [5]. Cu atât mai mult, realitatea pune în lumină diferența dintre statele puternice care își impun interesele și state mai slabe care fac concesii atunci când asupra lor se aplică o presiune suficient de mare.

Pe final, cartea analizează problema obligației morale în dreptul internațional. Opinia pragmatică a autorilor este că statele nu au o obligație morală de a respecta tratatele internaționale. Această opinie nu prezintă o noutate având în vedere că este consecința logică a accentului pus de națiuni pe propriile interese. Cu toate acestea, Goldsmith și Posner susțin și argumentează principiul respectării obligațiilor legale internaționale.

Autorii prezintă, printr-o succesiune de argumente logice, faptul că statele își justifică acțiunile din punct de vedere legal și moral, în strânsă legătură cu propriile interese și intenții. Rezultatul este că atunci când interesele se schimbă, se schimbă și justificările. Astfel, în afirmațiile lor publice, statele se pot ascunde după prevederi de drept internațional și etică politică pentru a-și masca adevăratele intenții.

Deși cartea pusă în discuție poate părea puternic ancorată în concepte de relații internaționale, utilitatea ei practică se află în domeniul dreptului. Practicienii dreptului trebuie să fie conștienți de motivațiile și tehnicile juridice ale actorilor internaționali, cu atât mai mult cu cât mediul global nu prezintă o suprastructură abilitată cu supravegherea respectării tratatelor și cutumelor. În absența unei astfel de structuri, normele legale internaționale cedează locul intereselor naționale, interese care de multe ori depind de o analiză cost-beneficiu raportată la puterea celorlalte state și la efectele produse asupra reputației în mediul global. Cu toate că argumentele morale sau legale nu prezintă eficiența mult sperată, importanța acestora pentru viitor este justificată de aspirațiile popoarelor către un viitor în care valorile amintite să primeze. Nevrându-se a fi o opera exhaustivă în analiza subramurilor de drept internațional, cartea The Limits of International Law încearcă să redea decalajele dintre teorie și practică menționând totodată faptul că un răspuns concret necesită o cercetare mai detaliată.


[1] Goldsmith, J. L., & Posner, E. A. (2005), The limits of international law, Oxford University Press. Disponibilă https://global.oup.com/academic/product/the-limits-of-international-law-9780195314175?cc=ro&lang=en&.
[2] Ibidem, p. 16.
[3] “Free Ships, Free Goods”.
[4] Goldsmith, J. L., & Posner, E. A. (2005). The limits of international law. Oxford University Press., p. 52.
[5] Goldsmith, J. L., & Posner, E. A. (2005). The limits of international law. Oxford University Press., p. 134.


Bogdan Oprea

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate