ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Obligaţia de indignare

21.03.2019 | Ciprian TIȚA
Abonare newsletter
Ciprian Tița

Ciprian Tița

În anul 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicităţii Declaraţia privind etica judiciarăadoptată de Adunarea Generală a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, desfăşurată la Londra în perioada 2-4 iunie 2010.

Adunarea Generală a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, în cadrul întâlnirii sus-menţionate, a aprobat raportul intitulat „Etică judiciară – Principii, valori şi calităţi”, ca un corp de îndrumări pentru judecătorii europeni, a solicitat Comitetului de Pilotaj şi Comitetului Executiv să asigure distribuirea raportului către membrii şi observatorii Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, precum şi către membrii autorităţilor judiciare din Europa la un nivel cât mai larg posibil şi a propus membrilor şi observatorilor RECJ să promoveze în mod activ conţinutul raportului la nivel naţional şi european şi să raporteze Adunării Generale cu privire la activităţile întreprinse în acest domeniu cu eventuale comentarii – dacă se primesc astfel de comentarii.”

Astfel cum s-a reţinut în cuprinsul Declaraţiei, rolul tradiţional al judecătorului de a aplica legea sau a soluţiona conflicte aplicând legea a evoluat, nu mai este limitat la a fi „vocea legii” ci este, de asemenea, într-o oarecare măsură, creatorul legii, fapt ce implică responsabilităţi şi norme de conduită consecvente cu această evoluţie.

Independenţa îi permite judecătorului să aplice legea în problemele supuse atenţiei sale într-un anume caz, fără a se teme de faptul că va mulţumi sau nemulţumi orice formă de putere, executivă, legislativă, politică, ierarhică, economică, mass-media sau opinia publică.

De asemenea, judecătorul trebuie să aibă grijă să rămână independent de colegii săi şi de grupurile de presiune.

Judecătorul îşi îndeplineşte rolul cu integritate, în interesul justiţiei şi al societăţii. Are aceeaşi obligaţie de integritate, atât în viaţa sa publică, cât şi în cea privată.

În cadrul acestui principiu de etică, s-a reţinut că probitatea intelectuală și curtoazia guvernează relaţiile judecătorului cu ceilalţi profesionişti din cadrul sistemului de justiţie, secretariatul/registratura, grefierii, avocaţii, magistraţii, părţile implicate şi presa.

Onoarea implică faptul că judecătorul trebuie să se asigure că, prin practica profesională şi persoana sa, nu pune în pericol imaginea publică a judecătorului, instanţei sau a sistemului de justiţie.

S-a reţinut cu titlul de principiu că imparţialitatea nu împiedică judecătorul să participe la viaţa socială în scopul de a-şi îndeplini activităţile profesionale, acesta fiind îndreptăţit la libertate de exprimare deplină, dar trebuie să fie cumpătat în exprimarea opiniilor sale, chiar şi în acele state în care judecătorilor li se permite să fie membri ai unor organizaţii politice.

Adunarea Generală a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare a concluzionat că obligaţia de manifestare a rezervei şi discreţiei de către judecător presupune o balanţă între drepturile judecătorului ca cetăţean şi obligaţiile legate de exercitarea funcţiei sale.

În ceea ce priveşte viaţa publică, s-a reţinut că obligaţia de rezervă nu poate da naştere unei scuze de inactivitate din partea judecătorului. Deşi nu poate vorbi despre dosarele pe care el le soluţionează, judecătorul este totuşi plasat ideal pentru a explica normele legale şi modul de aplicare a acestora. Judecătorul trebuie să aibă un rol educaţional pentru a promova legea, împreună cu alte instituţii cu aceeaşi misiune.

În contextul deselor schimbări legislative din domeniul justiţiei, magistraţii care au ales să adopte diferite forme de protest atrag atenţia, în esenţă, asupra lipsei de loialitate în cooperarea instituţională şi a delegării excesive a Guvernului în a emite ordonanţe în domeniul justiţiei, manifestându-şi în mod evident nemulţumirea în acord cu art. 115 din Constituţia României, care abilitează Guvernul pentru a emite ordonanţe doar în domenii care nu fac obiectul legilor organice şi fără a afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului (în cazul ordonanţelor de urgenţă) şi la art. 73 alin. (3) din Constituţie, care circumstanţiază domeniile unde se pot emite legi organice. De asemenea, provoacă nemulţumiri şi conţinutul reglementărilor care afectează, în opinia acestora, independenţa justiţiei văzută într-un sens larg.

Prin acest articol, nu doresc să analizez fondul nemulţumirilor protestatarilor din justiţie şi să îmi exprim acordul sau dezacordul cu privire la criticile formulate de aceştia raportat la conduita Statului Român în această problemă, şi nici să formulez argumente pro şi contra referitoare la conduita instituţională şi politica legislativă în domeniul justiţiei Statului Român.

Ceea ce este foarte important de reţinut în acest context este că, atunci când democraţia şi libertăţile fundamentale sunt în pericol, obligaţia de rezervă a judecătorului devine subsidiară obligaţiei de indignare, aceasta fiind şi concluzia Adunării Generale a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare în cadrul Declaraţiei de la Londra.

Scrisoarea deschisă a celor 30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi de tribunale, pe fondul duratei în timp a protestelor din justiţie, a exprimat o îngrijorare, generată în primul rând de raţiuni de administrare a actului de justiţie, de etică şi deontologie profesională şi de lămurire a unor condiţii de reprezentativitate în ceea ce priveşte aducerea în faţa autorităţilor europene a unor critici la adresa legislaţiei şi a sistemului judiciar din România, însă a provocat, în mod surprinzător şi nedorit, indignare din partea celor care au ales să îşi exprime nemulţumirile prin proteste.

Or, astfel cum s-a reţinut şi în cuprinsul Declaraţiei de la Londra, operativitatea procedurii judiciare este influenţată nu numai de dispoziţiile din actele normative şi resursele puse la dispoziţia sistemului judiciar, ci şi de atitudinea şi activitatea judecătorilor.

De asemenea, s-a dorit a fi un apel de trezire şi de reaşezare a Consiliului Superior al Magistraturii în matca sa constituţională, pentru a se stabili nişte limite, a se reafirma nişte principii care decurg din peisajul legislativ care reglementează sistemul judiciar în ansamblul său.

Această indignare a fost preluată de o parte a publicului, care nu s-a sfiit a aduce jigniri din cele mai grozave semnatarilor care, în opinia lor, condamnau protestul magistraţilor, îngenuncheau justiţia, vindeau ţara ruşilor, etc., fără a citi cu atenţia cuvenită apelul preşedinţilor şi vicepreşedinţilor, bineînţeles. Rezultă, din toată această atitudine, că în justiţia din România, nu poţi fi îngrijorat, nu poţi reflecta, nu poţi invita la dialog, ci trebuie doar să fii de acord cu o anumită opinie şi să te indignezi. Această atitudine nu foloseşte nimănui, în opinia mea, din contră.

În concluzie, adresez invitaţia magistraţilor să aibă relaţii corecte şi pline de respect faţă de autonomia şi independenţa celorlalţi, asemenea şi membrilor societăţii . Le reamintesc că, astfel cum ne-am asumat, ca parte a unui sistem judiciar european, prin acceptarea valorilor şi principiilor de etică judiciară, Judecătorul, în mod individual, colectiv sau în exercitarea atribuţiilor de conducere, veghează ca valorile privind respectul şi ascultarea să fie împărtăşite şi respectate de toţi.

P.S. În realitate, dragi colegi, am primit cu toţii trei talanţi: înţelepciunea de a distinge adevărul de minciună, curajul de a răspunde acelora care caută dreptatea şi prudenţa care ne ajută să păstrăm încrederea publicului în noi. Haideţi să nu îi îngropăm!

Judecător Ciprian Tiţa
Preşedintele Tribunalului Specializat Argeş

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Obligaţia de indignare”

  1. Gabriel LEFTER spune:

    https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1014601-fel-tara-tara-care-traim-horia-roman-patapievici.htm

    Texte ca ale dvs. ma fac se re(re re re…) citesc articolul indicat…

    Dacă şi dvs. l-aţi lectura acum, concluziile v-ar fi acelaşi?

    Mulţumesc!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week