ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Dezinformarea în epoca post adevăr. Pericolul dezinformării în situații de urgență

22.03.2019 | Monica CERCELESCU
Monica Cercelescu

Monica Cercelescu

» Dezinformarea în epoca post-adevăr. Poate fi reglementată lupta împotriva dezinformării?
» Dezinformarea în epoca post-adevăr. Avem, în România, legislație sau alte măsuri pentru combaterea dezinformării?
» Dezinformarea în epoca post adevăr. Poate fi combătută propaganda?
» Dezinformarea în epoca post adevăr. Poate fi combătută dezinformarea în contextul alegerilor europarlamentare?

Situațiile de urgență sunt cele în care viața și sănătatea oamenilor sunt puse în pericol. În acest context este vitală o comunicare coordonată din partea autorităților, întrucât panica este un teren propice pentru apariția zvonurilor și a dezinformării. Consecințele pot fi extrem de grave, întrucât apar reacții de masă necontrolate, care se pot solda cu pierderi de vieți omenești sau cu prejudicii grave în plan economic și social. Pe de altă parte, apar tot felul de persoane sau organizații care încearcă să profite de șocul public pentru a-și impune propriile interese, care, la noi cel puțin, s-ar traduce prin contracte cu statul, legi clientelare, preluarea controlului asupra unor instituții.

Este deosebit de elocventă, în acest sens, cartea jurnalistei americane, Naomi Klein, ”Doctrina șocului. Nașterea capitalismului dezastrelor” [1]. Ea susține că dezastrele naturale sau turbulențele politice permit guvernelor și multinaționalelor să profite de șocul în care se află populația și să implementeze politici avantajoase pentru marile corporații.

Se spune, pe bună dreptate, că atacurile teroriste de la 11 septembrie au schimbat nu numai Statele Unite ale Americii, ci întreaga lume, care, înfricoșată, a acceptat să renunțe la drepturi fundamentale, în special dreptul la viață privată, în favoarea dreptului la securitate. Altfel spus, populația globului a acceptat legislația care, prin diverse portițe, permite supravegherea electronică în masă, dar și instaurarea autoritarismului, preluarea controlului asupra instituțiilor de către cei ce dețin informația prin aceste mijloace de supraveghere.

În 2008, Guvernul a emis STRATEGIA Națională de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă, din 21 mai 2008 [2]. În zilele noastre, această strategie pare destul de învechită pentru că are în vedere tot mass media, ca principal factor de proliferare a dezinformării. Or, cum am văzut, riscurile provin în special din mediul online, din surse neidentificate, care propagă informații false sau denaturate, în scopul dezinformării. Conform punctului 3 din această Strategie, ”Pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea comunicării între instituţiile care gestionează situaţiile de urgenţă, mass-media şi public, în special în primele ore ale situaţiei de urgenţă, considerate critice, prezenta strategie propune un ghid. Practicile bune de comunicare în timpul unei situaţii de urgenţă sau al unui dezastru ajută atât autorităţile implicate, cât şi populaţia afectată şi contribuie la evitarea dezinformării şi a răspândirii zvonurilor. Respectarea regulilor stabilite va preveni totodată apariţia confuziei, inevitabilă atunci când instituţiile publice difuzează dezorganizat informaţii despre acelaşi eveniment…”

Acest ghid stabilește cui revine responsabilitatea comunicării în situații de urgență, măsuri de coordonare a comunicării între instituțiile responsabile, colaborarea cu instituțiile mass media.

Strategia națională de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă este completată cu un Plan de implementare a Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă din 07/10/2008 [3] și cu un ORDIN al Ministerului internelor și reformei administrative nr. 632 07/10/2008 privind implementarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă [4].

Mai nou, avem Sistemul Ro-alert [5] , care permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență. Practic, primim un sms pe telefonul mobil, prin care suntem avertizați în legătură cu anumite situații de urgență, în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile. De exemplu, am primit recent un sms despre un incendiu la depozitul Remat, din comuna Afumați, Ilfov, însoțit de măsurile necesare pe care cetățenii ar trebui să le ia.

Într-un plan mai specific, în contextul dezinformărilor cu privire la gripa aviară din 2009, care au dat naștere la tot felul de zvonuri conspiraționiste, potrivit cărora ar fi mâna unor agenți străini care vor să pună la pământ industria creșterii păsărilor, dar și multe alerte nejustificate de natură să alarmeze populația și să creeze haos, Guvernul României a elaborat Planul cadru intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1 2.6.2., din 22/07/2009. [6] Conform acestuia, autorităţile publice, ca furnizori de informaţii, urmăresc ca prin comunicare să atenueze temerile şi neliniştea în rândul populaţiei, precum şi evitarea riscului dezinformării sau tulburărilor sociale, care pot duce la destabilizare. Așa cum se arată în acest plan, în afară de impactul major asupra sănătăţii, o pandemie poate provoca pe termen lung:
– bulversarea sistemului sanitar din cauza suprasolicitării rapide a serviciilor de sănătate;
– afectarea vieţii economice şi sociale din cauza absenteismului şi a impactului psihologic, cu eventuale implicaţii asupra ordinii de drept;
– paralizia parţială a serviciilor esenţiale bunei funcţionări a societăţii şi a statului.

Deci, dacă mai adăugăm o dezinformare, aceasta ar pune capac la toate.


[1] Naomi Klein, ”Doctrina șocului. Nașterea capitalismului dezastrelor”, Ed. Vellant 2008.
[2] disponibil aici.
[3] disponibil aici.
[4] disponibil aici.
[5] disponibil aici.
[6] disponibil aici.


Avocat Monica Cercelescu


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Newsletter
Publicitate
Corporate
Membership