BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
3 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

CCR pendinte: dreptul magistraților la atribuirea unei locuințe de serviciu (art. 22 din O.U.G. nr. 27/2006)

22.03.2019 | Mihaela MAZILU-BABEL, Andrei Alexandru MARCU
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Andrei Alexandru Marcu

Andrei Alexandru Marcu

În data de 20.03.2019 s-a constituit un nou dosar (609D/2019) pe rolul Curţii Constituţionale, urmând a fi analizate dispoziţiile art. 22 din O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei (cauza Caravelea Ștefan Dorin).

Conform motorului de căutare de pe pagina Curții Constituționale, acesta este primul dosar în care această dispoziție formează obiectul unui control de constituționalitate.

Instanţa de trimitere este Tribunalul Alba, care odată cu sesizarea Curții Constituționale, a respins acțiunea formulată de reclamant.

Nici pe portalul instanţei de trimitere, şi nici pe portalul Curţii Constituţionale nu se precizează în raport de ce dispoziţii din Constituţie se va realiza controlul de constituţionalitate.

Dispoziţiile criticate au următorul conţinut normativ:

Art. 22
Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora, precum şi magistraţii-asistenţi au dreptul la atribuirea unei locuinţe de serviciu dacă, în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, aceştia, soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinerea lor nu beneficiază de locuinţă proprietate personală ori nu li s-a atribuit locuinţă de către autorităţile administraţiei publice locale.

Andrei Alexandru Marcu (text și selecție)
Student, Facultatea de Drept, Constanța

dr. Mihaela Mazilu-Babel (coordonator)


Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “CCR pendinte: dreptul magistraților la atribuirea unei locuințe de serviciu (art. 22 din O.U.G. nr. 27/2006)”

  1. Ioan BUCSA spune:

    Extras dintr-un ziar bănăţean: „La un control al Curții de Conturi Timișoara, efectuat la Tribunalul Timiș, o surpriză bizară avea să-i impresioneze pe angajații statului, care căutau slăbiciuni ale… altor angajați ai statului. Desigur, șocant este când cei din urmă sunt din categoria celor ce apără legea, o aplică, ne judecă pe noi, muritorii de rând, adică sunt… judecători! Tema este în jurul domnului judecător ****, președintele Secției de Contencios Administrativ și Fiscal și membru al Colegiului de Conducere al Tribunalului Timiș, proprietar a două apartamente (bravo lui, nu se reproșează calitatea de proprietar!), dar care, din păcate, a încasat de la Statul Român, pentru mai bine de trei ani, bani de… chirie pentru un alt apartament, în condițiile în care legea este clară: se decontează chiria doar dacă magistratul NU are proprietate privată!”
    Ce nu spune ziarul, raport la dispoziţia legală invocată a fi neconstituţională, dacă cele două apartamente erau în localitatea unde îşi desfăşura activitatea; dacă da, chiar şi doar cote părţi urmare a unei moşteniri să presupunem, atunci e bun de plată!

    • Și pe mine mă miră cum de se consideră că astfel de magistrați ar fi capabili vreodată să facă dreptate dacă se pretează (în cazul în care este adevărat) la astfel de fapte.

      La fel cum mă miră că în România se consideră că un magistrat ce lucrează la judecătorie, poate să dețină grad de tribunal, ba chiar de curte de apel … și astfel să încaseze bani cu ani de zile, lucrând la judecătorie, ca și când ar lucra la tribunal sau la curte de apel (cel puțin dacă e Președinte al respectivei judecătorii) – am ascultat despre o astfel de situație într-un interviu video pe JURIDICE.

      dar cine să schimbe când obișnuința e atât de mare încât hainele Împăratului gol chiar sunt văzute, deși ele lipsesc cu desăvârșire? Sau când majoritatea lasă impresia – după cum se comportă – că oricând și-ar dori să fie Împăratul, fie el gol.

      Justiția e făcută tocmai pentru a permite în continuare să se constate că împăratul e chiar gol. Dar … cine să mai constate asta … într-o societate în care ai impresia că judecătorii chiar doresc să fie împărați goi – atât timp cât nimeni nu are dreptul să strige că ei sunt goi.

      Mi se pare atât de trist. Plus că am impresia că poți chiar răci tot fiind Împărat gol.

      În alte cuvinte, domnule avocat Bucsa, mie nu mi se pare just nici să primești apartament de serviciu dacă proprietățile (apartamente) le ai într-o altă localitate. De ce nu mi se pare just? Pentru că dacă ai bani încât să ai două proprietăți – de la care ai putea să iei chirie (e indiferent dacă iei sau nu, ci faptul că ai avea această posibilitate tocmai pentru că tu locuiești în altă parte) – atunci ai bani și ca să-și plătești propria ta locuință acolo unde lucrezi. Adică acesta ar trebui să fie spiritul legii. Dacă legea ar fi fost făcută nu de goi împărați …

      • Ioan BUCSA spune:

        Sunt de acord cu d-voastră atât cu privire la plata gradelor superioare, deşi nu exerciţi atribuţii pe măsură şi preferi să stai liniştit la vreo instanţă mică şi relaxantă, precum şi cu beneficiul chiriei, în timp ce alţii poate plătesc rate la locuinţe.
        Dar astfel de beneficii sunt răspândite la mulţi bugetari, mai ales cele privind plata gradelor/funcţiilor superioare obţinute.
        Cu privire la plata chiriei, aceasta ar trebui suportată doar o anumită perioadă de la numirea în funcţie, eventual parţial, o astfel de măsură fiind de natură a încuraja ocuparea unor posturi situate în localităţi neatractive, precum şi pentru unele situaţii tranzitorii, când nu vrei să stai prea mult intr-un anumit loc; dar ca să stai de ani buni intr-un oraş unde munceşti şi să ai mai multe locuinţe situate în alte oraşe(unde eventual le inchiriezi, dar să beneficiezi de decontarea chiriei până la pensie dacă se poate, este maxim de injust, chiar şi faţă de alţi colegi de breaslă care au ales să nu-şi stabilească domicilii fictive prin alte părţi şi să stea în propriile apt/case cumpărate in rate.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Newsletter
Publicitate
Corporate
Membership