BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
 
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

România la CEDO: cauza pendinte WELLANE LIMITED. Sechestru instituit de parchet pentru o perioadă de 4 ani pentru suma de 1.001.000 euro, lipsă posibilitate contestare pe rolul unei instanțe, posibil RIL contrar CEDO, Curtea de Apel Cluj și dreptul de proprietate

22.03.2019 | Mihaela MAZILU-BABEL
Abonare newsletter
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 9616/14
WELLANE LIMITED împotriva României
introdusă în data de 23 ianuarie 2014 și comunicată la 7 februarie 2019

I. Obiectul cererii (precum este redat de CEDO și tradus de mine repede cu ajutorul lui Google Translate)

Cererea se referă la sechestrarea sumei de 1.001.000 EUR din conturile bancare ale companiei-reclamante în vederea confiscării speciale.

Această măsură a fost decisă de parchet în data de 17 februarie 2010, ca parte a unei anchete penale referitoare la manipularea piețelor financiare și de spălare a banilor care vizează singurul acționar al societății reclamante. Plângerea acestuia se referă la imposibilitatea contestării deciziei procurorului în instanță până la finalizarea anchetei penale.

În conformitate cu articolul 168 din Codul de procedură penală, în vigoare la data faptelor, o astfel de măsură ar putea fi contestată fie în fața procurorului, fie în fața instanțelor judecătorești. Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat această dispoziție prin Decizia nr. 71/2007, emisă în urma unui recurs în interesul legii prin care s-a declarat că plângerea împotriva măsurii ar trebui să fie decisă de către procuror în cursul procesului de investigare, iar de către instanțele de judecată numaidupă finalizarea investigației și trimiterea cauzei pe rolul acestora.

Într-o hotărâre judecătorească definitivă din 4 septembrie 2013, Curtea de Apel Cluj a aplicat această jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a respins contestația societății reclamante ca fiind inadmisibilă fără a lua în considerare argumentele invocate pe fond.

Sechestul a fost ridicat prin decizia parchetului din 24 iulie 2014.

Compania reclamantă se plânge de lipsa accesului la instanțele judecătorești pentru a contesta sechestrul instituit de parchet (articolul 6 § 1). În această privință, aceasta susține și absența unei căi de atac efective prevăzute de dreptul intern (articolul 13).

Apoi, ea susține o încălcare a dreptului la respectarea proprietății sale ca urmare a deciziei parchetului de a proceda la sechestrarea sumei de 1 001 000 de euro. Ea se plânge că, în realitate, o sumă mai mare, de 1.006.449,31 EUR, a fost indisponibilizată (articolul 1 din Protocolul nr. 1).

II. Întrebările comunicate părților

1. Respingerea, ca inadmisibilă, a contestației societății reclamante cu privire la instituirea sechestrului, de către Curtea de Apel Cluj din data de 4 septembrie 2013, constituie o încălcare a dreptului companiei de a avea acces la o instanță, în sensul articolului 6 § 1 din Convenție?

2. Compania reclamantă a avut o cale de atac efectivă, în sensul articolului 13 din Convenție, pentru a se plânge instanțelor naționale de decizia de a sechestra suma de 1.001.000 EUR și de pretinsa sechestrare a unei sume mai mari, și anume 1,006,449.31 €?

3. A fost adusă o atingere dreptului societății reclamante de a se bucura de proprietatea sa, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, ca urmare a sechestrării timp de patru ani a sumei de 1 001 000 de euro, eventual suma de 1 006 449,31 euro?

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “România la CEDO: cauza pendinte WELLANE LIMITED. Sechestru instituit de parchet pentru o perioadă de 4 ani pentru suma de 1.001.000 euro, lipsă posibilitate contestare pe rolul unei instanțe, posibil RIL contrar CEDO, Curtea de Apel Cluj și dreptul de proprietate”

  1. Acel moment când Curtea de Apel Cluj nu știe că dacă a ta Constituție te autorizează expres să lași inaplicabilă o dispoziție de drept național pe care o consideri contrară CEDO (și jurisprudenței aferente), cu atât mai mult ești autorizat să lași inaplicabil un RIL ce poate fi contrar CEDO (și jurisprudenței aferente).

    Asta este când trebuie doar să memorezi niște dispoziții de drept național (de multe ori ilogice sau care conduc la rezultate aberante) pentru a fi suficient să poți să treci cu brio orice examen. Când nu se evaluează cum știi să te raportezi la jurisprudența CEDO, și cum știi să motivezi acea raportare, ci doar dacă știi – pe bază de grile – ce ar cere jurisprudența CEDO la un anumit moment T în timp (și asta în cel mai bun scenariu de evaluarea – adică în acel scenariu când te întreabă cineva de CEDO).

    În rest, ce bine că dreptul CEDO se aplică cu prioritate în România, și chiar direct! 🙂 … astfel încât e suficient ca Guvernul României să zică Comitetului de Miniștri că a tradus hotărârea de condamnare, a diseminat-o, și ca atare nici nu mai e nevoie de vreo modificare legislativă, pentru că instanțele din .ro chiar aplică CEDO cu prioritate când judecă spețe spre a face dreptate: https://citate.juridice.ro/7573/efectul-direct-al-conventiei-in-romania-traducerea-hotararii-cedo-si-lipsa-necesitatii-de-a-adopta-alte-masuri-generale-pentru-a-asigura-motivarea-corespunzatoare-a-hotararilor-judecatoresti/

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate