Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

De ce au admis magistrații ÎCCJ Protocolul de constituire a Alianței 2020 USR PLUS?

30.03.2019 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a redactat Decizia nr. 1263, pronunțată în data de 8 martie 2019, prin care a dispus: i) admiterea Contestației formulate de Uniunea Salvați Romania (USR), Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) și Alianța 2020 USR PLUS; și ii) anularea Deciziei nr. 3D din 7 martie 2019 a Biroului Electoral Central (BEC), cu consecința admiterii Protocolului de constituire a Alianței electorale „Alianța 2020 USR PLUS”.

Considerentele ÎCCJ, care au fundamentat soluția de anulare a Deciziei BEC, au avut în vedere faptul că nu a fost identificată încălcarea niciuneia dintre cerințele de fond sau de forma impuse de lege pentru admiterea Protocolului. De asemenea, judecătorii au ajuns la concluzia, consacrată deja în jurisprudența ÎCCJ, că nu se poate cenzura, pe motive formale, voința politică a unui partid de a participa la alegeri într-o alianță electorală.

În acest context, un prim aspect al analizei ÎCCJ l-a reprezentat circumstanțierea obligațiilor legale ale BEC în legatură cu analiza unui protocol de constituire a unei aliante electorale în scopul participarii la alegerile pentru Parlamentul European. Judecatorii ICCJ au arătat că BEC ar fi trebuit să verifice numai îndeplinirea urmatoarelor condiții legale: (i) Alianța este formată la nivel național din partide politice înscrise în Registrul partidelor politice, (ii) Partidele semnatare ale protocolului nu fac parte dintr-o altă alianță politică deja înregistrată, (iii) sunt respectate condițiile legale referitoare la denumirea alianței electorale și (iv) Protocolul a fost depus în termen de 48 de ore de la înființarea BEC.

În raport de argumentele și de înscrisurile administrate în cauză, ÎCCJ a apreciat că toate aceste condiții legale au fost îndeplinite, iar decizia BEC pentru respingerea candidaturii a fost una nelegală. ÎCCJ a mai arătat că din întreg curpinsul Legii nr. 33/2007 (privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European) nu rezultă condiția ca semnatarii protocolului de constituire a unei aliante să figureze ca președinți de partid în Registrul partidelor politice. Dimpotrivă, s-a reținut că este esențial ca semnatarii Protocolului să fie împuterniciți de Partide, prin organele lor de conducere, condiție îndeplinită în ce priveste Protocolul în discuție.

ÎCCJ a mai reținut și faptul că Protocolul a fost ratificat de conducerile executive ale celor două Partide, înainte de data pronunțării Deciziei BEC, dar și în interiorul termenului limită prevăzut de lege și de calendarul electoral, ceea ce a impus concluzia că nu putea fi aplicată sancțiunea nulității Protocolului.

De asemenea, judecătorii ÎCCJ au considerat că rațiunea legiuitorului a fost aceea de a nu împiedica accesul competitorilor la alegerile pentru Parlamentul European, în acest fel fiind asigurat „imperativul respectării dreptului la asociere și a dreptului de a participa la alegeri”, drepturi fundamentale consacrate de Constituția României, de CEDO și Protocolul adițional la acesta.

În concluzie, constatând că nu a fost încalcată nicio dispoziție legală la încheierea Protocolului de constituire a Alianței electorale „Alianța 2020 USR PLUS” și că BEC a dat dovadă de un formalism excesiv, ÎCCJ a primit argumentele invocate de contestatorii USR, PLUS și Alianta 2020 USR PLUS și a admis Protocolul de constituire a acestei Alianțe electorale.

Avocatul Ion Dragne, coordonator DRAGNE & ASOCIAȚII și Decan al Baroului București, a pledat la ÎCCJ, alături de alți avocați, cauza PLUS privind admiterea Protocolului de constituire a alianței electorale „Alianța 2020 USR PLUS”. Ion Dragne a declarat că decizia sa de a se implica în speță a fost determinată de faptul că, în opinia sa, avocatura înseamnă susținerea drepturilor și libertăților omului, a căror exercitare trebuie să fie garantată în condițiile legii în toate domeniile de activitate.

Din echipa DRAGNE & ASOCIAȚII care a acordat asistență juridică în această cauză au mai facut parte Andreia Dumitrescu, avocat asociat și Raluca Gune, avocat colaborator.

DRAGNE & ASOCIAȚII este o societate cu peste 35 de avocati, care este recunoscuta de publicatiile internationale ca lider pe piata in domeniul litigiilor si arbitrajului.

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week