Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
Print Friendly, PDF & Email

Curtea de Apel Bacău. Mandatul fără reprezentare reprezintă o formă atipică de simulație prin interpunere
01.04.2019 | Alina GAJA


Alina Gaja

Curtea de Apel Bacău a constatat că în cazul simulației prin interpunere de persoane, persoanele care încheie actul aparent prevăd, într-o înțelegere secretă, faptul ca una dintre ele nu are calitatea de parte contractantă și stabilesc cine este adevăratul contractant. Așadar, părțile actului aparent urmăresc, în mod conștient, ca efectele să se producă față de o altă persoana căreia i se asigură anonimatul. Prin urmare, interpunerea de persoane presupune cu necesitate ca la acordul simulației să participe toți cei trei actori ai săi, astfel încât terțul contractant din actul public să cunoască faptul ca a încheiat actul cu o persoană interpusă și că adevăratul său cocontractant este personajul rămas ascuns privirilor indiscrete ale publicului. Nu este necesar dat fiind specificul acestei forme de simulație ca și actul secret să fie încheiat în aceeași formă ca actul public, dimpotrivă forma scrisă a celui dintâi poate fi destinată să asigure aparența, iar lipsa de consemnare a acelui din urmă poate fi menită să asigure secretul propriu simulației. Totuși, Curtea a reținut că mandatul fără reprezentare reprezintă, în fapt, o formă atipică de simulație prin interpunere de persoane, adică o manifestare aparte a simulației subiective. Particularismul acestei operațiuni constă în faptul că acordul simulatoriu este încheiat doar între interponent și interpus față de simulația tipică unde la acest acord participă și terțul. (Decizia nr. 1131 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Secția I civilă a Curtea de Apel Bacău)

*Legea aplicabilă speței este Codul Civil din 1864

Alina Gaja
Masterand Facultatea de Drept, Universitatea din București

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate