BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Întrebare preliminară cu privire la funcționarii publici, pensii și originea unei eficacități scăzute a administrației

01.04.2019 | Mihaela MAZILU-BABEL
Abonare newsletter
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Judecătorul italian din Lazio (forza, Lazio!) se întreabă cu privire la încurajarea unei anumite angajări de funcționari publici (C-789/18 Corte dei Conti și alții).

Situația de fapt:
1. materii UE:
– Principiile, obiectivele și misiunile tratatelor
– Libera circulație a lucrătorilor
– Loc de muncă
– Politica socială
2. avem o dispoziție națională care încurajează autoritățile administrației publice italiene să privilegieze la angajarea sau la atribuirea funcțiilor doar lucrătorii deja titulari ai unei pensii acordate de organismele publice italiene de securitate socială
3. apoi, aceeași dispoziție permite autorităților administrației publice italiene angajate în activități economice, să angajeze persoane care au consimțit să renunțe, în totalitate sau în parte, la remunerația corespunzătoare, permițând astfel o economie de costuri de natură să avantajeze aceste autorități în concurența cu alți operatori economici
4.aceeași dispoziție de drept italian admite, în condițiile pe care le definește:
4.1.. ca un lucrător să poată să renunțe în mod valabil, în totalitate sau în parte, la remunerația sa,
4.2.iar această renunțare nu vizează decât să evite pierderea locului său de muncă.
7. dea asemenea, tot această dispoziție permite, în condițiile pe care le definește, unui lucrător să exercite o activitate profesională în serviciul unei autorități a administrației publice italiene renunțând în totalitate sau în parte la remunerația corespunzătoare,iar această renunțare nu este însoțită de nicio modificare a organizării muncii, nici în privința timpului de lucru, nici în privința cantității sau a calității muncii cerute și a responsabilităților care decurg din aceasta, și deci chiar dacă renunțarea la o parte din remunerație antrenează o alterare semnificativă a caracterului sinalagmatic al raportului de muncă, atât din punctul de vedere al proporționalității între remunerație, pe de o parte, și calitatea și cantitatea muncii efectuate, pe de altă parte, iar astfel lucrătorul ajunge să fie constrâns să își exercite activitatea în condiții de muncă inadecvate, ceea ce îl incită la a depune mai puține eforturi în munca sa și se află la originea unei eficacități scăzute a administrației
8. în plus, mai avem și alte norme italiane care permit sau impun unei autorități a administrației publice italiene, inclusiv pe durata raportului de muncă sau de colaborare, să reducă remunerația datorată lucrătorului în funcție de plafonul de remunerație la care se referă articolul 23ter alineatul 1 din Decretul lege nr. 201/2011, convertit în Legea nr. 214/2011, deci în consecința unui eveniment imprevizibil și, în orice caz, în aplicarea unui mecanism neimediat comprehensibil și în pofida informațiilor furnizate lucrătorului la începutul raportului de muncă
9. apoi, această legislație impune, în condițiile pe care le definește, autorităților administrației publice italiene să reducă remunerațiile datorate salariaților și colaboratorilor săi care sunt titulari ai unei pensii acordate de un organism public de securitate socială, penalizând acești lucrători întrucât dispun de alte resurse economice, ceea ce descurajează prelungirea vieții active, inițiativa economică privată și crearea și creșterea activelor private, care constituie totuși o bogăție și o resursă pentru națiune.
10. necesitatea de a afla dacă nenumărate dispoziții de drept UE s-ar opune unor astfel de norme.

Dispoziții invocate a fi incidente:
1. Articolul 3 alineatele (2) și (3) TUE, articolele 9, 45, 126, 145, 146 și 147 și articolul 151 primul paragraf TFUE, articolul 15 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolele 3 și 5 din Pilonul european al drepturilor sociale
versus
articolul 1 alineatul 489 din Legea nr. 147/2013
2. Articolul 106 alineatul (1) și articolul 107 TFUE
versus
articolul 1 alineatul 489 din Legea nr. 147/2013
3. articolele 2, 3 și 6 TUE, articolul 126 și articolul 151 primul paragraf TFUE, articolul 15 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 3 și articolul 7 litera (a) din Pilonul european al drepturilor sociale
versus
articolul 1 alineatul 489 din Legea nr. 147/2013,
4. articolele 2, 3 și 6 TUE, articolul 14, articolul 15 alineatul (1), articolul 126 și articolul 151 primul paragraf TFUE, articolul 31 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolele 5, 6 și 10 din Pilonul european al drepturilor sociale
versus
articolul 1 alineatul 489 din Legea nr. 147/2013
5. articolele 2, 3 și 6 TUE, articolul 126 și articolul 151 primul paragraf TFUE, articolul 15 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 6 din Pilonul european al drepturilor sociale
versus
dispozițiilor coroborate ale articolului 1 alineatul 489 din Legea nr. 147/2013 și articolului 23ter alineatul 1 din Decretul lege nr. 201/2011, convertit în Legea nr. 214/2011,
6. articolele 2, 3 și 6 TUE, articolele 8 și 126 TFUE, articolele 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolele 10 și 15 din Pilonul european al drepturilor sociale
versus
articolul 1 alineatul 489 din Legea nr. 147/2013.

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Abonare newsletter

JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Întrebare preliminară cu privire la funcționarii publici, pensii și originea unei eficacități scăzute a administrației”

  1. ADOR cum autoritățile publice invocă dreptul Uniunii – nenumărate dispoziții – atunci când se poate presupune că au un interes direct și individual în speță.

    În astfel de situații, ca prin minune, știu dreptul Uniunii mai ceva ca CJUE. În restul situațiilor, dreptul Uniunii e ceva ce se respinge cu formulări-șablon.

    Trist pentru spectatorii din contribuțiile cărora aceste autorități publice sunt totuși plătite pentru că deși am putea înțelege lipsa de carte (nu e timp, domnule, pentru citit!!!!! … și oricum viața bate cartea!!!), reaua-credință e de neînțeles. Să trăiești o viață în rea-credință și deci părtinire: idealul unora.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week