ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Cesiunea părṭilor sociale: aspecte TVA
02.04.2019 | Marco POSOCCO


Marco Posocco

Marco Posocco

Înstrăinarea participaṭiilor unei societăṭi de drept român pune în discuṭie tratamentul fiscal din perspectiva TVA:

– atât sub aspectul laturii active a operaṭiunii: obṭinerea de venituri în urma încheierii deal-ului aferente preṭului de vânzare.

– cât ṣi a laturii pasive: susṭinerea de costuri ṣi cheltuieli în strictă legătură cu venitul obṭinut (de exemplu, onorariul ce trebuie plătit intermediarului care a mijlocit vânzarea).

Latura activă

Trebuie avută în vedere situaṭia holdingului, al cărui obiect principal de activitate este codul CAEN 6420 ṣi care, prevalând asupra activităṭilor industriale ṣi comerciale, deṭine imobilizări financiare reprezentând participaṭii într-o societate de drept român sau procedează la înstrăinarea lor către terṭi.

Cesiunea titlurilor de participare (părṭi sociale sau acṭiuni) de către un subiect pasiv din punct de vedere al TVA, precum cel de mai sus, reprezintă o operaṭiune care nu dă drept de deducere conform art. 292 alin. (2) lit. a) punctul 5) din Codul fiscal[1].

Referinṭele legale de la care trebuie pornit raṭionamentul sunt articolele 131 ṣi 137 ale Directivei 2006/112/CE.

Prima concluzie care se impune este aceea că serviciile prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1 – 5 din de mai sus nu fac nici o referire la calitatea prestatorului serviciilor, dacă trebuie efectuate de entităţi autorizate sau speciale, sau la alte condiţii de formă. În consecinţă, orice persoană ce prestează aceste servicii aplică scutirea de TVA (cu toate condiţiile, majoritatea legate mai ales de dreptul de deducere al TVA-ului).

A doua concluzie se referă la obligaţia de facturare: normativa comunitară (chiar și cea internă) nu a catalogat vânzarea de acţiuni sau de părţi sociale printre tranzacţiile “din afara sferei TVA”, aşa cum se prevede, de altfel, în mod expres, pentru cesiunea de creanţe, cesiunea societăţilor sau cesiunea ramurilor de activitate; fiind astfel tranzacţii relevante în scopul reglementării TVA, participă pe deplin la întregul cadru de reglementare fiscală, inclusiv facturarea. Începând cu data de 1 ianuarie 2013, art. 319 din Codul Fiscal, fostul art. 155, – “Facturarea” – la alin. (7) prevede: Prin excepţie de la alin. 6 lit. a) şi d), persoana impozabilă nu are obligaţia emiterii de facturi pentru operaţiunile scutite fără drept de deducere a taxei conform art. 292 alin. 1) şi 2).

Latura pasivă

Cu excepția cazului particular de cesiune de părţi sociale sau de acțiuni către cumpărători stabiliți în afara UE, art. 297 alin. 4 lit. d) din Codul Fiscal arată faptul că, pentru livrările scutite fără drept de deducere, deci, pentru care nu se colectează TVA, deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii de servicii conexe operațiunii de livrare fără drept de deducere nu este permisă.

Acest lucru ne obligă să analizăm prevederile art. 300 din Codul Fiscal, care impune o distincție între:

Alin. 1: bunurile sau serviciile achiziţionate pentru caracterul general al activităţii economice, şi, prin urmare, cu regim “mixt” atât în ceea ce priveṣte tranzacţiile impozabile (sau scutite de drept de deducere), cât şi în ceea ce priveṣte cele scutite fără drept de deducere: în aces caz, deducerea TVA plătită pentru aceste bunuri/servicii “mixte” va urma mecanismul pro-rata;

Alin. 4: bunuri sau servicii destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere: taxa aferentă acestor achiziṭii nu se deduce.

Prin urmare, cum este tratat TVA-ul plătit pentru serviciile de asistență/intermediere menționat la începutul articolului?

Pentru a răspunde la această întrebare vine în ajutor principiul “ocazional” al operaţiunilor active desfăşurate şi cel al “accesoriului” acestora la activitatea principală.

Pentru o bancă sau o altă instituţie financiară, cesiunea de acţiuni şi părţi sociale, precum şi a altor instrumente financiare sau acordarea împrumuturilor şi, în general, toate tranzacţiile menționate la art. 292 alin. (2) nr. 5), reprezintă obiectul activităţii sale principale; trebuie avut în vedere faptul că întreaga sa structură este organizată pentru a desfășura aceste activități şi implicit costurile sale (bunuri, servicii, inclusiv intermedierile recunoscute terţilor) sunt dificil de distins şi de atribuit fiecăreia dintre miile de tranzacţii efectuate. În această situație, dreptul de deducere al TVA-ului se face conform art. 300 alin. (1) , respectiv prin aplicarea mecanismului pro-rata.

În schimb, este diferită situaţia societăţii holding descrisă mai sus: aceasta, desfăşurând o activitate industrială sau comercială diferită de activitatea financiară sau bancară, deţinerea de părţile sociale are o strategie de piaţă concretă ṣi imediată: obţinerea de venituri financiare în cazul deţinerii pe o perioadă îndelungată sau obţinerea de profit din înstrăinarea acestora. În concluzie: cesiunea părţilor sociale ale societăţii controlate de către holding reprezintă o activitate ocazională (în timp) ṣi accesorie activităṭii sale principale. Prin urmare, în această situaţie, costul asistenţei sau intermedierii poate fi urmărit cu certitudine pentru acea tranzacție de înstrăinare specifică, astfel încât TVA indicată pe factura emisă de intermediar trebuie tratată ca nedeductibilă.

Am discutat despre bănci versus societăţi care desfășoară o activitate diferită față de primele: pare nefirească o asemenea distincţie “subiectivă”? Nu există o contradicție cu privire la conceptul care a fost întotdeauna confirmat de sentințele instanţelor și de comentariile fiscale ale Ministerului de Finanțe (“Ghiduri de TVA”)?

La o privire mai atentă, există o logică și nu avem nicio contradicție:

1) Indiferent de calitatea părții (bănci/instituții financiare nebancare versus societăţi) care efectuează vânzarea de acțiuni sau părți sociale se referă la partea activă (operațiuni scutite). Legiuitorul comunitar a dorit să evite denaturarea pieței datorită faptului că aceleași bunuri (părți sociale, acṭiuni) ar putea fi vândute cu sau fără TVA, în funcție de subiectul vânzării;

2) Distincţia dintre desfăşurarea obişnuită a acestor operaţiuni şi desfăşurarea ocazională o găsim în partea pasivă: aplicarea mecanismului pro-rata (pentru bănci/instituții financiare nebancare) sau lipsa dreptului de deducere a TVA plătită pentru achiziţiile de servicii (în cazul societăţilor) manifestată în desfăşurarea operaţiunilor de înstrăinare a participaṭiilor.


[1] CAPITOLUL IX: Operaţiuni scutite de taxă
Art. 292: Scutiri pentru anumite activităţi de interes general şi scutiri pentru alte activităţi:
(…)
(2) Următoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă:
(…)
a)prestările următoarelor servicii de natură financiar-bancară:
1. acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditelor de către persoana care le acordă;
2. negocierea garanţiilor de credit ori a altor garanţii sau orice operaţiuni cu astfel de garanţii, precum şi administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acordă creditul;
3 .tranzacţii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăţi, viramente, creanţe, cecuri şi alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanţelor;
4. tranzacţii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele şi monedele utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepţia obiectelor de colecţie, şi anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic;
5. tranzacţii, inclusiv negocierea, dar exceptând administrarea sau păstrarea în siguranţă, cu acţiuni, părţi sociale în societăţi comerciale sau asociaţii, obligaţiuni garantate şi alte instrumente financiare, cu excepţia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;
6. administrarea de fonduri speciale de investiţii;


Marco Posocco
Crowe România

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate