ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Dezinformarea în epoca post adevăr. Reglementări și măsuri în alte state
05.04.2019 | Monica CERCELESCU


Monica Cercelescu

Monica Cercelescu

» Dezinformarea în epoca post-adevăr. Poate fi reglementată lupta împotriva dezinformării?
» Dezinformarea în epoca post-adevăr. Avem, în România, legislație sau alte măsuri pentru combaterea dezinformării?
» Dezinformarea în epoca post adevăr. Poate fi combătută propaganda?
» Dezinformarea în epoca post adevăr. Poate fi combătută dezinformarea în contextul alegerilor europarlamentare?
» Dezinformarea în epoca post adevăr. Pericolul dezinformării în situații de urgență
» Dezinformarea în epoca post adevăr. Alte măsuri și tentative de reglementare a dezinformării, în România

The Poynter Institute, una dintre cele mai influente școli de jurnalism din lume, a elaborat un ghid privind acțiunile anti-dezinformare întreprinse în întreaga lume [1] (A guide to anti-misinformation actions around the world), care este updatat în permanență, având în vedere că noi măsuri apar continuu, la nivel global. Practic, acest ghid cuprinde informații cu privire la reglementările și măsurile întreprinse de statele lumii împotriva dezinformării. România lipsește, deocamdată.

În scopul combaterii dezinformării, statele din întreaga lume acționează sub diverse forme, fie prin lege, fie prin autoreglementarea canalelor media pe care se propagă dezinformarea, fie prin planuri de măsuri concrete ale guvernelor.

Dispozițiile legale cu privire la combaterea dezinformării sunt incluse în diverse legi, de la cele privind reglementarea mass media, până la cele privind combaterea discursului urii, legile de drept comun, cum ar fi Codul penal, legi împotriva manipulării alegerilor, până la legi speciale privind combaterea dezinformării.

În ce privește Europa, în lipsa unei directive europene, statele au abordat foarte diferit aspectele legate de reglementarea luptei împotriva dezinformării. În unele țări s-au adoptat legi sau există proiecte de legi împotriva manipulării și dezinformării, în altele acțiunile împotriva dezinformării fac parte din strategiile și planurile de măsuri concrete ale guvernelor.

În continuare, voi da câteva exemple de acțiuni împotriva dezinformării, în special în statele europene. Voi începe cu exemplul francez, pentru că dreptul francez constituie de multă vreme sursa de inspirație a dreptului român.

Franța – lege împotriva manipulării infrmației

La 22 decembrie 2018 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Franței. (JORF n°0297 du 23 décembre 2018 texte n° 2 – LOI n° 2018-1202 du 22 décembre 2018 relative à la lutte contre la manipulation de l’information. [2]

Legea vizează modificarea codului electoral și va fi aplicabilă numai în perioadele electorale și preelectorale (3 luni înaintea datei alegerilor). Aceasta este aplicabilă alegerilor legislative, senatoriale și europene, operațiuni de referendum. Pentru alegerile prezidențiale este aplicabilă o lege organică separată, referitoare la manipularea informațiilor, în alegerea Președintelui Republicii, care prevede aceleași măsuri. LOI organique n° 2018-1201 du 22 décembre 2018 [3] relative à la lutte contre la manipulation de l’information )

Concret, prin primul articol, legea impune operatorilor platformelor on-line, în timpul celor trei luni înainte de alegeri, obligații de transparență în legătură cu promovarea „conținutului informativ referitor la o dezbatere de interes general”, mai precis să facă publice sursele finanțărilor, dar și modul în care au colectat date personale.

Un alt element de noutate constă în introducerea unei proceduri sumare în fața instanței, prin care judecătorul va putea să se pronunțe, în termen de 48 de ore, cu privire la măsuri de oprire a diseminării informațiilor false de către terți (cum ar fi gazdele web, platformele și furnizorii de acces la internet).

Un alt capitol al legii permite Consiliului Superior al Audiovizualului (CSA) să prevină, să suspende sau să pună capăt radiodifuzării serviciilor de televiziune controlate de un stat străin și care subminează interesele fundamentale ale națiunii sau participă la destabilizarea instituțiilor sale.

Și, în sfârșit, legea impune o obligație de cooperare a platformelor online: dincolo de obligația de a retrage cu promptitudine orice conținut ilegal care le este adus la cunoștință, furnizorii de servicii sunt supuși obligației de a institui un dispozitiv ușor accesibil și vizibil care să permită oricărei persoane să îi aducă la cunoștință conținutul informațiilor false și să transmită prompt autorităților publice competente rapoartele referitoare la acest conținut transmise de utilizatorii de internet. Ei trebuie să facă publice mijloacele pe care le dedică pentru a combate diseminarea informațiilor false. Legea impune operatorilor platformelor online să furnizeze utilizatorului informații corecte, clare și transparente pe anumite elemente. Aceste informații trebuie să se refere, pe de o parte, la identitatea persoanelor fizice sau juridice care plătesc în schimbul promovării informațiilor referitoare la o dezbatere de interes general, dar și cu privire la folosirea datelor personale ale utilizatorilor. Aceste informații sunt agregate într-un registru pus la dispoziția publicului, în mod regulat, în perioadele electorale. Deci, este vorba de publicitatea surselor de finanțare.

Cum era de așteptat, această lege a fost întâmpinată cu multă opoziție și a fost atacată la Consiliul Constituțional al Franței, pentru motive precum încălcarea libertății de exprimare, a libertății de a exercita activități comerciale și încălcarea drepturilor la apărare și la un proces echitabil.

La 20 decembrie 2018, Consiliul Constituțional al Franței s-a pronunțat în sensul respingerii obiecțiilor de neconstituționalitate, însă cu anumite rezerve de interpretare în ceea ce privește noțiunea de informații false. (Decision n° 2018-773 DC du 20 décembre 2018 Loi relative à la lutte contre la manipulation de l’information Conformité – réserve) [4]

Printre altele, autorii obiecțiilor de neconstituționalitate au ”acuzat” legea pentru nerespectarea principiului legalității infracțiunilor și a sancțiunilor, prin lipsa unei precizii suficiente a conceptului de „conținut informativ referitor la o dezbatere de interes general” .

În ceea ce privește obiecțiile privind încălcarea libertății de exprimare și de comunicare, Consiliul Constituțional a reamintit că exercițiul său este o condiție a democrației și una dintre garanțiile respectării altor drepturi și libertăți, având în vedere stadiul actual al mijloacelor de comunicare, prin intermediul platformelor online, având în vedere dezvoltarea pe scară largă a acestor servicii, precum și importanța acestora pentru participarea la viața democratică și la exprimarea ideilor și a opiniilor. Cu toate acestea, a conchis că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale deoarece legiuitorul este în măsură să introducă reglementări care vizează eliminarea abuzurilor privind libertatea de exprimare și de comunicare, care subminează ordinea publică și drepturile terților.

Totuși, Consiliul Constituțional a avut anumite rezerve cu privire la definirea noțiunii de informații false, constatând că legiuitorul ar trebui să definească cu strictețe informațiile care i-ar putea fi supuse, considerând că această procedură nu poate viza decât acuzațiile sau imputațiile inexacte sau înșelătoare, care ar putea afecta sinceritatea votului viitor. Judecătorii constituționali au precizat că aceste afirmații nu acoperă opinii, parodii, inexactități parțiale sau simple exagerări. Ele sunt cele ale căror ”falsități obiective” pot fi dovedite. Pe de altă parte, poate fi pusă sub semnul întrebării numai diseminarea unor astfel de acuzații sau imputații care întrunesc trei condiții cumulative: trebuie să fie prin mijloace automate, masivă și deliberată.

Consiliul a considerat că, având în vedere consecințele unei proceduri care ar putea avea drept efect stoparea difuzării anumitor informații, acuzațiile sau imputațiile în cauză nu ar putea, fără a aduce atingere libertății de exprimare și de comunicare, să justifice o astfel de măsură, decât dacă inexactitatea sau înșelăciunea pot fi dovedite în mod obiectiv. Același lucru este valabil și pentru riscul modificării sincerității votului, care trebuie să fie, de asemenea, evident.

În ceea ce privește încălcarea libertății de exercitare a activităților comerciale, Consilul a arătat că scopul legii este de a oferi cetățenilor mijloacele de a aprecia valoarea sau domeniul de aplicare al informațiilor promovate, contribuind astfel la claritatea dezbaterilor electorale. Dat fiind obiectivul de interes general urmărit și natura limitată a obligației impuse operatorilor de platforme on-line, dispozițiile contestate nu afectează în mod disproporționat libertatea de exercitare a activității comerciale, fiind în conformitate cu Constituția.

În ce privește dreptul la apărare și la un process echitabil, autorii obiecției de neconstituționalitate au susținut că intervalul de 48 de ore rămase judecătorului pentru proceduri sumare ar fi prea scurt pentru judecător pentru a evalua caracterul fals al informației și riscul de a afecta sinceritatea votului. Din acest motiv, ar fi contrar scopului constituțional al binelui privind administrarea justiției și garantarea drepturilor. Consiliul a respins această obiecție, arătând că dreptul comun prevede mijloacele de contestare a unei asemenea decizii.

Regatul Unit

La 18 februarie 2019, Parlamentul britanic a publicat raportul ”Disinformation and ‘fake news. Final Report” [5], care argumentează că e nevoie de reglementări urgente pentru stoparea fenomenului dezinformării. ”Companiile precum Facebook nu ar trebui să aibă voie să se comporte precum „gangsterii digitali” în lumea online, considerându-se a fi înainte și în afara legii”, scrie în raport.

În principal, prin acest raport se solicită:
– Adoptarea unui Cod de etică obligatoriu pentru platformele sociale, supravegheat de o autoritate de reglementare independentă
– Autoritățile de reglementare să aibă calitatea de a iniția acțiuni în justiție împotriva companiilor care încalcă codul
– Guvernul să poată reforma legile actuale ale comunicării electorale și regulile privind implicarea altor state în alegerile din Marea Britanie
– Social media să fie obligată să blocheze surse cunoscute de conținut dăunător, inclusiv surse dovedite de dezinformare.

Primul capitol din raport se referă la ”Reglementarea, rolul, definiția și răspunderea juridică a companiilor tech”. În ce privește definițiile, noțiunea de ”fake news” este considerată ambiguă, astfel încât pentru viitoarele reglementări se propune folosirea termenilor ”disinformation” și ”misinformation”. Primul termen, „disinformation”, se referă la răspândirea cu intenție a informațiilor false sau manipulante în scopul de a înșela și a induce în eroare audiența, fie în scopul de a provoca vătămări, sau pentru câștiguri politice, personale sau financiare

„Misinformation” se referă la distribuirea necorespunzătoare a informațiilor false.

Conform punctului 14 din Raport, ”Companiile de social media nu se pot ascunde în spatele pretenției de a fi o „platformă” și să susțină că nu au nici o responsabilitate în reglementarea conținutului publicat pe aceste platforme. Această abordare are în vedere companiile din domeniul tehnologiei care trebuie să își asume răspunderea legală pentru conținutul identificat ca fiind nociv, chiar dacă acesta a fost postat de utilizatori. ”Cerem Guvernului să ia în considerare această nouă categorie a companiilor din domeniul tehnologiei în viitoarea sa Carte Albă”.

Britanicii s-au simțit jigniți de fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, care nu a răspuns personal la niciuna dintre invitațiile comisiei speciale a Camerei comunelor, ”dând dovadă de dispreț atât față de Parlamentul Regatului Unit, cât și față de „International Grand Committee”, care implică membri din nouă legislaturi din întreaga lume.

Raportul recomandă stabilirea unor obligații juridice clare pentru platformele social media, care să le oblige să acționeze împotriva conținutului dăunător sau ilegal al acestor platforme, crearea unui organism independent de supraveghere, cu puteri statutare, care să stabilească ce anume constituie conținut dăunător și să monitorizeze acest conținut la fel ca și pentru platformele offline. Codul de etică ar trebui să fie similar cu Codul de difuzare emis de Ofcom.

Se recomandă guvernului să studieze modul în care protecția dreptului la viața privată poate fi extinsă pentru a include metodele care sunt folosite pentru a face deducții despre indivizi, în special în timpul campaniilor politice.

De asemenea, se recomandă modificarea legislației electorale, astfel încât să poată fi stopat amestecul terților la alegerile din Marea Britanie și să corespundă noilor realități privind tehnicile de campanie, cum ar fi trecerea de la pliante, panouri stradale la publicitatea online.

Trebuie să existe: transparență absolută a serviciilor online în timpul campaniilor politice, cu privire la toate serviciile plătite, anunțuri și videoclipuri, indicând sursa și agentul de publicitate. Nu în ultimul rând, se cere taxarea platformelor online, la fel ca orice alte publicații.

Irlanda: Parlamentarii irlandezi au propus, la începutul lunii decembrie 2017, un proiect de lege care vizează incriminarea folosirii roboților pentru a crea mai multe conturi false în campaniile politice. Conform proiectului de lege, folosirea unui web robot pentru a crea 25 sau mai multe personaje pe social media ar fi pedepsită cu până la cinci ani de închisoare sau cu amendă de până la 10.000 de euro. Partidul de guvernământ, care se opune proiectului de lege, a pierdut votul în parlament la mijlocul lunii decembrie și a trecut pe scena comisiei, unde este puțin probabil să progreseze mai departe. [6]

În Germania, legea “Netzwerkdurchsetzungsgesetz” [7] (sic!) în vigoare de la 1 ianuarie 2018, vizează discursul urii în rețelele sociale și obligă platformele online să șteargă orice conținut ilegal. Un proiect de lege similar este în proceduri legislative în Croația.

În Rusia, Agenția Tass informa la 12 decembrie 2018 că pe masa Dumei de stat din Rusia există un pachet de legi care prevede amenzi de până la un milion de ruble pentru încălcarea interdicției de răspândire a unor afirmații false „semnificative din punct de vedere social”, mascate ca rapoarte autentice prin intermediul mass-mediei și pe Internet. Proiectul de lege propune interzicerea publicării în mass-media și pe Internet a unor informații false din punct de vedere social, deghizate ca rapoarte autentice, care reprezintă o amenințare la adresa vieții și sănătății oamenilor și conțin încălcări în masă ale ordinii și securității publice, perturbarea operațiunii a infrastructurilor cruciale de susținere a vieții, a infrastructurilor de transport și a infrastructurii sociale sau a altor consecințe grave.” (Russian Parliament to vote on online fake news bill [8])

Recent, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a declarat că Rusia ar trebui să rămână membru al organizației, astfel încât aceasta să poată fi supusă unor norme viitoare care să excludă răspândirea dezinformării. El a mai spus că alianța celor 47 de state membre este în curs de a conveni un nou cadru legal pentru a împiedica utilizarea inteligenței artificiale pentru a răspândi știri false și informații false. „Din moment ce am fost întrebați despre prezența Rusiei, desigur, nu ar ajuta dacă țara respectivă nu va face parte din această convenție cadru”, a declarat Jagland reporterilor la o conferință privind inteligența artificială de la Helsinki. [9]

Concluzie:

Anul acesta, în perspectiva alegerilor auroparlamentare, Europa este în mare fierbere pentru a găsi măsuri de combatere a fenomenului fake news și a dezinformării, aceste aspecte aflându-se atât pe agenda instituțiilor europene, cât și a statelor membre.

Practic, este o perioadă decisivă pentru a lua măsuri eficiente, de care depinde chiar viitorul Europei, al democrației și al statului de drept. Să sperăm că și în România se va mișca ceva la nivel statal!


[1] Disponibil aici.
[2] Disponibil aici.
[3] Disponibil aici.
[4] Disponibil aici.
[5] Disponibil aici.
[6] Disponibil aici.
[7] Disponibil aici.
[8] Disponibil aici.
[9] Disponibil aici.


Avocat Monica Cercelescu

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate