Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare
10 comentarii

Propuneri pentru îmbunătăţirea proiectului de regulament privind concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii
05.04.2019 | Florin-Iulian HRIB

Secţiuni: Lege 9, Opinii, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Florin Iulian Hrib

Florin Iulian Hrib

Pentru că a fost pus în dezbatere publică proiectul de regulament privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii (în continuare: INM) în anul 2019, am făcut şi eu o listă cu mai multe amendamente/sugestii/critici la acest proiect, cu precizarea că am trimis deja propunerile mele [1] către Consiliul Superior al Magistraturii (în continuare: CSM), deşi nu cred că va ţine cont de ele, avînd în vedere că, pînă în prezent, toată aşa-zisa consultare publică despre propunerile de modificare a regulilor de admitere la INM a fost praf în ochi! CSM şi INM nu au ţinut cont de nimeni şi nimic! Cum a propus directoarea INM, exact aşa s-a adoptat proiectul în CSM (în paranteză fie spus, aşa se petrece la mai toate „consultările publice”. De pildă, Ministerul Justiţiei a propus o variantă de statut pentru grefieri, plină de erori. Toate sindicatele şi asociaţiile grefierilor, plus diverşi grefieri, în mod individual, au trimis amendamente cu nemiluita la draftul Ministerului Justiţiei. Credeţi că dl. Tudorel Toader a ţinut cont de ele?! Ei, aş! A trimis draftul iniţial la CSM cu tot cu erorile aferente…)! [2]

Iată lista:

1. La art. 3 din regulament, sintagma „calitatea de auditori de justiţie” ar trebui înlocuită cu sintagma „funcţia de auditori pentru justiţie” sau „funcţia de auditori de lege”. Din moment ce unii candidaţi, respinşi la INM, pot obţine direct funcţii asimilate magistraţilor, cu atît mai mult cei admişi la INM trebuie încadraţi într-o funcţie publică, avînd cel puţin aceleaşi drepturi ca personalul asimilat magistraţilor, conform argumentului „cine poate mai mult poate şi mai puţin”. Şi e lesne de înţeles că la INM se audiază legea/Dreptul, nu justiţia.

2. Am mai spus-o şi o repet: la înscriere, este suficient să se depună diploma de licenţă (sau adeverinţa provizorie) în copie certificată pentru conformitate de candidat, întocmai cum se prevede expres pentru certificatul de naştere şi buletin – a se vedea art. 4 alin. (8) lit. a) şi b) din regulament. Dacă vreun candidat chiar vrea să-şi falsifice diploma de licenţă, în mod cert va fi dispus să-şi falsifice toate actele depuse la dosar, aşa încît legalizarea licenţei nu are niciun rost, generînd costuri suplimentare inutile.

3. De asemenea, nu obosesc să repet că este necesară introducerea în regulament a unei prevederi de genul: „Candidaţii cu venituri mici sau fără venituri pot solicita scutirea, reducerea, amînarea sau eşalonarea plăţii taxei de înscriere la concurs, conform OUG nr. 51/2008.” Consider că taxarea oricărui concurs public încalcă art. 16 alin. (1) şi art. 32 alin. (4) din Constituţie, dar, pînă la declararea neconstituţionalităţii unei astfel de taxări, ar fi bine să se acorde facilităţi celor care nu-şi permit să dea sute de lei pentru participarea la concurs, mai ales că probele suplimentare scrise vor impune cheltuieli mai mari de cazare, hrană şi transport în capitală.

4. Examinarea dublă la aceeaşi materie de Drept, o dată sub formă de test grilă şi încă o dată sub formă de sinteză reprezintă, per se, o prostie şi este vădit inutilă.

Mai mult, dacă sinteza se va susţine pe parcursul a două zile, va cauza cheltuieli mai mari atît pentru candidaţi, cît şi pentru organizatori şi, evident, va genera mai mult stres pentru cei examinaţi.

În plus, revenirea la vechea formă scrisă de examinare constituie un regres cu atît mai inexplicabil, cu cît renunţarea la această formă a fost justificată tocmai pe considerentele că generează prea multe erori de corectare şi poate fi suspectată de un subiectivism exacerbat.

Subliniez că testul de logică are două mari avantaje: elimină (sau, cel puţin, sperie) mulţi tocilari incapabili să gîndească logic şi păstrează un nivel crescut de obiectivitate, transparenţă şi eficienţă. Prin urmare, la toate articolele din regulament, în loc de „proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice” ar trebui să fie reintrodus testul de logică!

5. La art. 15 din regulament ar trebui introdus un nou alineat, alin. (7), cu următorul conţinut: „Media minimă de admitere la concurs este 7 şi se calculează prin adunarea notelor obţinute la toate probele de concurs şi împărţirea sumei astfel rezultate la numărul acestor probe.”

Am constatat că nu se prevede expres în regulament media minimă de admitere la concurs, aşa cum impune art. 16 din OUG nr. 7/2019, dar se poate deduce că e 6, avînd în vedere că la ambele probe de Drept trebuie să ai nota minimă 6, iar art. 15 alin. (4) din regulament stipulează că: „Nota obţinută la prima etapă este media aritmetică a notelor obţinute la probele” de Drept.

Ţinînd cont că în trecut a fost impusă nota 8 (80 de puncte) la testul grilă de Drept, consider că media 6 e ruşinos de mică pentru un viitor magistrat…

6. Opinez că art. 16 alin. (4) din regulament ar trebui modificat în sensul că: „Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 70 de puncte, echivalentul notei 7,00 […].”

Deşi a fost scăzut pragul la testul grilă de la 70 la 60, presimt că dificultatea subiectelor va creşte, pentru că altminteri vor promova foarte mulţi candidaţi şi vor trebui corectate maldăre consistente de teze scrise la proba a doua de Drept, ceea ce va lungi foarte mult perioada de corectare a tezelor şi a inevitabilelor contestaţii. De aceea, pentru a nu diminua importanţa acestui test şi pentru a nu prelungi nejustificat durata concursului, apreciez că, în cazul renunţării la testul de logică, nota minimă de promovare la testul de Drept ar trebui menţinută la 7.

7. Textul art. 17 alin. (4) din regulament ar trebui modificat subtil, dar esenţial în sensul următor: „Colţul tezei de concurs va fi lipit şi ştampilat pînă la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.”

Dacă vrem să fim corecţi, atunci lucrarea ar trebui să fie deja sigilată la momentul predării, pentru că, altminteri, TOŢI cei din comisie vor şti cui aparţine lucrarea, deci se anulează tocmai scopul secretizării lucrărilor.

8. La art. 19 alin. (1) din regulament ar trebui reglementată explicit modalitatea în care se depun contestaţiile la barem, astfel: „În termen de 24 de ore de la afişarea baremului la centrele de concurs, candidaţii pot face contestaţii la acesta, care se depun, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii.”

Aşa cum e menţionat expres la art. 21 alin. (1) din regulament pentru contestarea punctajului, tot aşa trebuie prevăzut aici. În plus, duminica nu prea găseşti fax disponibil, aşa că e bine să se prevadă alternativa e-mailului. De menţionat că şi la art. 21 alin. (1) din regulament ar fi util să se introducă alternativa trimiterii contestaţiilor la punctaj prin e-mail.

9. La art. 19 alin. (6) din regulament se spune că membrii comisiilor care greşesc subiectele pot fi sancţionaţi „în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora”, adică NICIODATĂ…

Ar fi mai corect să fie sancţionaţi automat cei responsabili de întocmirea greşită a baremelor, fără a fi nevoie de rea-credinţă sau gravă neglijenţă, pentru că aici nu e vorba (sper!) de abateri disciplinare sau, mai rău, de infracţiuni! Totuşi, în civil, cel responsabil trebuie să răspundă pentru culpa cea mai simplă. Or, simpla anulare/modificare a baremului trebuie să conducă la diminuarea indemnizaţiei celui care a greşit baremul.

De asemenea, ar trebui menţionat expres că în cazul admiterii vreunei contestaţii la barem, toţi candidaţii primesc din oficiu punctajul la acel subiect, nu doar cei care au bifat, voit sau întîmplător, varianta considerată corectă în urma admiterii contestaţiei la barem, deoarece trebuie sancţionat cel care a greşit baremul, nu candidaţii care au fost induşi în eroare.

10. Dacă se elimină testul de logică, atunci art. 22 alin. (4) din regulament ar fi bine să prevadă un termen mai mare pentru depunerea contestaţiilor la baremul pentru sinteză, deoarece termenul de 24 de ore de la afişarea baremului pentru proba a doua este mult prea scurt pentru o motivare temeinică a contestaţiilor, mai ales pentru cei care nu locuiesc în Bucureşti. Dacă la testele grilă mai era cum era, avînd în vedere baremul schematic, la o sinteză, unde baremul e mult mai stufos, ai nevoie de mai mult timp pentru a cerceta jurisprudenţa şi doctrina, care pot fi diferite de baremul iniţial.

11. Propun ca art. 23 alin. (10) teza a doua din regulament să aibă următorul conţinut: „Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obţinut nota minimă 5.”

Avînd în vedere că media minimă de concurs ar trebui să fie cel puţin 7, e treaba candidatului cum o va obţine, dar nu cred că o probă eminamente subiectivă, cum este interviul, ar trebui să aibă un prag minim mai dificil de trecut decît proba de Drept, fie ea sub formă de grilă sau sinteză, ci, dimpotrivă, ar trebui să conteze mai mult Dreptul decît evaluarea personală a unor indivizi pur subiectivi.

12. Consider că art. 24 alin. (4) din regulament trebuie modificat în sensul că: „Înregistrările se păstrează timp de 3 ani, după care se distrug.”

Eliminarea interviului din ecuaţie (medie sau notă finală) demonstrează şi mai abitir dorinţa organizatorilor de a elimina candidaţii neplăcuţi, din varii motive, toate pur subiective. Or, dacă vreun candidat vrea să conteste în instanţă evaluarea, atunci cum mai obţine înregistrarea, ştiut fiind că procesele durează ani pînă se obţine o hotărîre definitivă? Tocmai de aceea se impune ca înregistrările interviurilor să se păstreze minimum 3 ani, după care se distrug.

13. La art. 25 din regulament este scris, citez: „După primele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a concursului”.

Deci, teoretic, interviul va fi doar la mişto, un fel de a spune: hai să vedem dacă eşti de-al nostru sau dacă ne place de tine… Practic, va fi un instrument de presiune, eventual şantaj/corupere asupra candidaţilor, întrucît clasamentul se va face în ordinea mediilor de la prima etapă. Consider că aici e buba cea mai mare, deoarece media minimă de admitere la concurs, aşa cum prevede OUG nr. 7/2019, presupune calcularea unei medii din toate notele obţinute la probele de concurs. Dacă interviul constituie probă de concurs, atunci, firesc, nota de la interviu trebuie să fie inclusă în media minimă de concurs – a se vedea şi comentariul de la paragraful 5 de mai sus.

De aceea, propun ca art. 25 din regulament să aibă următorul conţinut: „După primele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a mediilor stabilite conform art. 15 alin. (7), în limita numărului de locuri scoase la concurs.”

14. Păstrarea celor 3 verificări adiacente concursului, recte verificarea reputaţiei, examenul medical şi testul psihologic, după admiterea la concursul propriu-zis nu are absolut nicio justificare. Toată tevatura cu OUG nr. 7/2019 a fost pentru durata excesivă a cursurilor în cadrul INM, dar CSM se eschivează de 15 ani să aplice corect legea în privinţa celor 3 verificări pur administrative, ce ar trebui efectuate anterior concursului!

15. Deşi struţo-cămila admitere la INM + angajare personal asimilat magistraţilor (în continuare: PAM) în CSM, INM etc. a fost inclusă în Legea nr. 303/2004 prin Legea nr. 242/2018, totuşi îmi menţin opinia că aşa ceva este neconstituţional, nesocotind grav dispoziţiile art. 16 din Constituţie.

Cu atît mai mult, dacă prin admitere la INM se pot angaja direct funcţionari asimilaţi magistraţilor (adică obţin instantaneu toate drepturile aferente unui judecător) în cadrul unor autorităţi publice, de ce se mai păstrează „calitatea de auditor de justiţie” timp de 2 ani (sau chiar 4 ani începînd din 2020)?!

În plus, nu este prevăzută explicit posibilitatea candidaţilor admişi la INM, în limita locurilor scoase la concurs, de a valorifica rezultatul pentru angajarea într-un post PAM (poate nu vreau să stau ca boul timp de 4 ani în INM şi apoi încă 10 ani în sistem sub permanenta ameninţare cu restituirea bursei şi a cheltuielilor de şcolarizare).

În consecinţă, propun ca art. 30 alin. (1) din regulament să sune aşa: „Candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (4) şi art. 22 alin. (10) şi care au obţinut calificativul admis la interviu, indiferent dacă au fost sau nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor scoase la concurs, pot ocupa, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 15 alin. (4), posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor […]”.

În încheiere, concluzionez că Consiliul (ne)Superior al Magistraturii (cacofonie intenţionată!) se va umple singur şi sigur de ridicol dacă va adopta acest regulament păcălici în forma propusă pentru dezbateri publice… Însă, luînd în considerare poziţia preşedintei actuale a CSM-ului faţă de scandalul iscat de OUG nr. 7/2019 şi avînd în vedere luptele interne ce macină justiţia în prezent şi, mai ales, tentativele repetate şi tot mai iresponsabile ale politicienilor de a subjuga puterea judecătorească şi de a transforma din nou procuratura într-un instrument de intimidare şi represiune împotriva celor pizmuiţi de potentaţii zilei, e foarte probabil ca regulamentul admiterii la INM în 2019 să fi fost deja aprobat în culisele CSM-ului…


[1] Subliniez că îmi menţin opiniile exprimate în articolul Admiterea la INM – Radiografia unui concurs inechitabil, disponibil
aici, doar că propunerile acelea par prea utopice pentru actuala configuraţie a sistemului juridic din România, aşa că m-am limitat doar la ajustarea proiectului actual propus de INM şi CSM în 2019. Poate că un viitor CSM – mai înţelept, mai inteligent şi mai drept – va aplica propunerile subsemnatului din 2011, deşi, vorba unui fost coleg grefier, de cîte ori am zis că mai rău de atît nu se poate, de fiecare dată a venit un guvern (sau un CSM, adaug eu acum) mai prost/slab decît cel anterior…
[2] A se vedea şi precedenta modificare radicală a regulamentului de concurs pentru admiterea la INM, propusă de CSM în 2012, disponibil aici.


Florin-Iulian Hrib

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

10 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti