Activitate parchete / 1–5 aprilie 2019
5 aprilie 2019 | JURIDICE.roI. Activitatea Direcției Naționale Anticorupție
1. DNA – Secția de combatere a corupției. Utilizare a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Delapidare. Efectuarea urmăririi penale.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față o persoană, trezorier al unui partid, pentru săvârșirea infracțiunilor de
– utilizare a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate și
– delapidare
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În calitate de trezorier al unui partid, având atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și fondurilor bănești aparținând formațiunii politice respective, suspectul și-ar fi însușit suma de 380.000 euro prin încheierea unui contract de închiriere a unui imobil, având un caracter simulat, folosind astfel suma de bani provenită din subvenții în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, respectiv pentru plata parțială în proporție de peste 2/3 a unui imobil.
Concret, suspectul îndeplinește funcția de trezorier al unui partid, exercitând, în această calitate, atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și sumelor de bani provenite din fonduri publice sau private.
În exercitarea funcției de trezorier, în cursul lunii februarie 2018, suspectul împreună cu o persoană din familie, a negociat și a convenit să achiziționeze, de la un vânzător, un imobil având o valoare de circulație de peste 500.000 euro, pe care să-l achite, în parte, cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier, și în parte, cu fonduri proprii.
Promisiunea de vânzare cumpărare dintre proprietarul imobilului și persoana din familia suspectului, dar și contractul de închiriere dintre același proprietar și formațiunea politică s-au încheiat in aceeași zi, 15.02.2018, pentru același imobil.
Contractul de închiriere fusese încheiat pentru o perioadă de 10 ani ( începând cu data de 01.03.2018 până la 01.03.2029), valoarea totală a chiriei fiind de 380.000 euro ce urma să fie achitată după cum urmează: suma de 38.000 euro în termen de 5 zile, iar restul sumei în tranșe de cel puțin 19.000 euro pe lună timp de 18 luni.
În realitate, întreaga contravaloare a contractului a fost achitată în avans, într-un interval de timp de 5 luni din sume de bani provenite din subvenția acordată formațiunii politice în baza Legii nr. 334/2006, privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
După declanșarea controlului de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la utilizarea subvențiilor de formațiunea politică în cadrul căreia suspectul îndeplinea funcția de trezorier, a fost reziliat contractul de închiriere, precum și promisiunea de vânzare-cumpărare și restituite sumele de bani încasate cu titlu de chirie și pentru achiziționarea imobilului.
:: Sursa: www.pna.ro
2. DNA – Serviciul teritorial Constanța. Luare de mită, Introducerea, în mod ilicit, într-un penitenciar de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor și alcool. Reținere.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 03 aprilie 2019, a inculpatului
I. S. I., comisar în cadrul Penitenciarului Tulcea, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– luare de mită,
– introducerea, în mod ilicit, într-un penitenciar de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor și alcool.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada februarie – martie 2019, inculpatul I. S. I., în calitatea menționată mai sus, contrar îndatoririlor de serviciu, a introdus în mod ilicit, în Penitenciarul Tulcea, mai multe telefoane mobile care, ulterior, au ajuns la o persoană încarcerată în unitatea amintită, pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor.
De menționat este faptul că persoana beneficiară a aparatelor telefonice face parte dintr-o grupare specializată în comiterea de infracțiuni prin metoda “Accidentul”.
Pentru acest „serviciu”, inculpatul a acceptat de la un prieten al celui încarcerat promisiunea de a primi suma de 7.000 lei, din care până în prezent a primit, în două tranșe, 6.500 lei.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
La data de 04 aprilie 2019, inculpatul I. S. I. este prezentat Tribunalului Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
:: Sursa: www.pna.ro
3. DNA – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. Luare de mită. Abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
P. B. C., director general al Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (C.C.P.B.P.B.), în perioada 2011 – 2013, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită
– abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
N. M., director general al Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (C.C.P.B.P.B.), în perioada 2014 – 2015, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
P.-A. R.-M., economist în cadrul C.C.P.B.P.B., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
1. În cursul lunii mai 2012, între Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (C.C.P.B.P.B.), reprezentat de inculpatul P. B. C., și o societate comercială a fost încheiat un acord cadru, pe o durată de 4 ani, având ca obiect servicii de dezinsecție, dezinfecție și tratamente fitosanitare.
Ulterior, până în anul 2015, cu încălcarea dispozițiilor legale, au fost încheiate, cu aceeași societate, cinci contracte subsecvente care au fost supraevaluate, angajându-se cheltuieli a căror necesitate și oportunitate nu a fost justificată.
Documentele mai sus menționate, precum și o parte din actele adiționale, au fost semnate, la momente diferite, de inculpații P. B. C., în calitate de director general al C.C.P.B.P.B și N. M., în calitate de director general respectiv șef serviciu administrativ în cadrul C.C.P.B.P.B.
În demersurile lor infracționale, cei doi inculpați au beneficiat de ajutorul inculpatei P.-A. R.-M. care, în perioada 2012 – 2015, atât în nume personal dar și pentru directorul general N. M., a semnat referatul privind valoarea estimată a serviciilor ce formează obiectul acordului cadru precum și mai multe contracte subsecvente și acte adiționale.
Prin această conduită a fost cauzat un prejudiciu C.C.P.B.P.B. în cuantum de 5.867.153 lei concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum de către societatea beneficiară a contractelor.
2. În cursul anului 2012, în contextul amintit mai sus, inculpatul P. B. C., cu ocazia semnării acordului cadru menționat, a pretins de la reprezentanții societății respective, cu titlu de mită, un procent de 50% din valoarea, fără TVA, a fiecărei facturi ce urma să fie emisă iar ulterior, în perioada mai 2012 – septembrie 2015, a primit suma de 2.138.242 lei (ce reprezintă 40% din valoarea, fără TVA a fiecărei facturi). Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” a comunicat faptul că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 5.867.153 lei.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, asupra unor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpatei P.-A. R.-M. și unei alte persoane. Aceeași măsură a mai fost dispusă și în cazul societății comerciale beneficiară a contractelor menționate mai sus.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
:: Sursa: www.pna.ro
II. Activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
1. DIICOT – Serviciul Teritorial Bacău. Trafic de droguri, punerea la dispoziţie a unui local pentru consumul ilicit de droguri, folosirea prostituției infantile, infracțiuni de corupție și asimilate faptelor de corupție. Percheziții.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bacău și organele de cercetare penală din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău și Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Bacău au efectuat un număr de șapte percheziții la domiciliile unor persoane fizice și la sediile unor persoane juridice, ridicând, totodată, înscrisuri aflate în evidențele unor instituții publice și persoane juridice de drept privat, într-un dosar având ca obiect infracțiuni de trafic de droguri, punerea la dispoziţie a unui local pentru consumul ilicit de droguri, folosirea prostituției infantile, infracțiuni de corupție și asimilate faptelor de corupție.
Investigația vizează activitățile unor oameni de afaceri din municipiul Bacău care, începând cu anul 2015, au amenajat un club clandestin în care organizau, cu o frecvență aproape zilnică, petreceri în timpul cărora se consumau o gamă variată de droguri, sau substanțe cu efect psihoactiv și se utilizau în mod curent serviciile unor persoane de sex feminin minore care practică prostituția.
Cercetările efectuate au relevat faptul că în jurul persoanelor care se ocupau de întreținerea clubului și de organizarea petrecerilor, s-a agregat un anturaj din care făceau parte oameni de afaceri, persoane cunoscute cu trecut infracțional, precum și funcționari din cadrul unei instituţii publice.
Pe parcursul celor două zile în care s-a desfășurat acțiunea, au fost aduse la sediul DIICOT Bacău, în vederea audierii, mai multe persoane având diferite calități procesuale. Până în acest moment au fost reținute și ulterior, arestate preventiv trei persoane, printre care și un ofițer din cadrul IPJ Bacău.
:: Sursa: www.diicot.ro
2. DIICOT – Biroul Teritorial Olt. Infracţiuni de camătă și șantaj. Percheziții.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Olt, împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Craiova și S.C.C.O. Olt, au efectuat un număr de 34 percheziții domiciliare, pe raza municipiului Caracal și comunelor Traian, Redea, Drăghiceni, Fărcaşele şi Tia Mare, din județul Olt, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de camătă și șantaj.
În cauză există suspiciunea rezonabilă că, începând cu anul 2015, un număr de 7 suspecți au constituit, pe raza municipiului Caracal, un grup infracțional organizat care a avut ca principal scop oferirea de bani cu camătă, precum și impunerea unor taxe de protecție.
În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit faptul că, suspecții au acordat împrumuturi cu dobânzi între 20 și 100% lunar, recuperarea sumelor de bani și a dobânzilor aferente realizându-se prin folosirea de violențe, acte de amenințare și șantaj, în scopul intimidării, dar și prin invocarea unor relații în rândul polițiștilor, pentru ca persoanele respective să nu depună plângeri.
La sediul DIICOT- Biroul Teritorial Olt vor fi aduse, în vederea audierii, un număr de 120 persoane.
:: Sursa: www.diicot.ro
3. DIICOT – Structura Centrală. Constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false. Trimitere în judecată.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor S. A-M., P. A-C. şi P. L. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false, fapte prev. de art. 367 alin. 1 din Codul penal, art. 47 rap. la art. 342 alin. 1 din Codul penal și art. 48 rap. la art. 404 din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin.1 din Codul penal.
Cu privire la faptele reținute în sarcina suspecților R. S. R., S. C. S. și S. J., cetățeni britanici, în vederea efectuării în continuare a urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi comunicarea de informaţii false, prev. de art. 367 alin. 1 și art. 404 din Codul penal, s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală și constituirea unui nou dosar penal.
Prin actul de sesizare s-a reţinut faptul că inculpaţii S. A-M., P. A-C. şi P. L (persoane cu dublă cetățenie, română și maghiară) și suspecții R. S. R., S. C. S. și S. J (cetățeni britanici), au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunilor de comunicare de informații false și nerespectarea regimului armelor și al munițiilor.
Faptele au fost săvârșite în cursul lunii iulie 2016, pe teritoriul României, fiind inițiate/concepute în Marea Britanie în cursul lunii aprilie 2016 de către jurnaliști și angajați ai unui post de televiziune britanic, pe fondul pregătirilor necesare realizării, pe teritoriul României, a unei ”anchete jurnalistice” referitoare la traficul ilicit de arme militare ce s-ar desfășura în mod uzual, sub protecția și cu îngăduința autorităților naționale.
Scenariul așa-zisei ”anchete jurnalistice”, regia și filmările au fost imaginate și executate cu sprijinul și participarea nemijlocită a celor trei conaționali – inculpați în prezenta cauză – a căror prezență, implicare și susținere a demersului inițiat de sus-numiții cetățeni britanici au fost esențiale pentru atingerea finalității urmărite de către aceștia în demersul lor de afectare a securității naționale a României prin actul de răspândire în mass-media internațională a unor știri/date/informații false de natură a afecta/submina eforturile autorităților și diplomației românești de poziționare a României atât în cadrul Uniunii Europene cât și la nivelul organismelor internaționale din care face parte, ca membru/partener loial și responsabil, angajat atât în lupta împotriva terorismului, cât și a celorlalte forme de criminalitate, ca parte a unui efort colectiv de asigurare a securității globale în general și a securității Uniunii Europene în special.
Astfel, începând cu data de 07.08.2016, mass-media națională și internațională a preluat și difuzat un material video (”anchetă jurnalistică”) prezentat de postul de televiziune britanic (post ce beneficiază de o largă audiență, atât în Marea Britanie, cât și pe plan internațional) și realizat de suspectul R. S. R., jurnalist, cetățean britanic, prin care se promova în mod fals știrea/informația potrivit căreia, pe teritoriul României, beneficiind de protecția autorităților, traficanții de arme și-ar desfășura în mod nestingerit activitatea, armele fiind vândute de către aceștia inclusiv către membrii unor organizații teroriste.
”Ancheta jurnalistică” evocă un așa-zis act de negociere, derulat pe parcursul mai multor luni cu membrii unei grupări de traficanți de arme, echipa postului de televiziune britanic deplasându-se într-o zonă izolată pe teritoriul României pentru a se întâlni cu persoane din cadrul respectivei grupări și a negocia achiziția unor astfel de arme.
Pentru a conferi veridicitate scenariului imaginat, în materialul înregistrat s-a precizat că jurnaliștii britanici s-au întâlnit cu traficanții de arme pe o șosea, după care, la indicațiile membrilor grupării, i-au urmat într-un loc izolat situat într-o zonă împădurită unde nu era semnal GSM. Apoi, doi traficanți ce purtau haine militare și aveau fețele acoperite cu cagule le-ar fi cerut jurnaliștilor să coboare din mașină, i-ar fi percheziționat, le-ar fi verificat echipamentele și le-ar fi închis telefoanele mobile în autovehicul.
Apoi, din portbagajului unui autoturism de teren ce nu era prevăzut cu numere de înmatriculare, respectivii indivizi au scos mai multe arme (carabine, pistol-mitralieră AKM, puști cu lunetă, pistol), pe care le-au prezentat jurnaliștilor britanici. Din discuțiile purtate cu respectiva ocazie, și cu privire la care urmărirea penală avea a stabili caracterul lor regizat, a reieșit că armele deținute și prezentate de către traficanți erau doar mostre ale tipurilor de arme pe care membrii grupării le puteau procura și comercializa, în cantități însemnate, în vestul Europei și în Orientul Mijlociu.
Așa cum s-a arătat, printre armele prezentate se afla o pușcă cu lunetă marca ”Steyr Mannlicher”, o pușcă semiautomată cu alice, respectiv o pușcă ce prezenta caracteristicile unei arme militare tip ”Kalashnikov”.
Tot pentru a conferi veridicitate informațiilor difuzate, jurnaliștii au menționat în cuprinsul ”anchetei jurnalistice” faptul că filmarea realizată pe teritoriul României a fost prezentată unor ofițeri din cadrul Agenției Naționale împotriva Crimelor din Marea Britanie (N.C.A.), care ar fi confirmat că tipurile de arme, zona unde a avut loc întâlnirea cu traficanții de arme și prețurile negociate corespund informațiilor pe care agenția le deținea cu privire la respectivul fenomen infracțional.
S-a reţinut faptul că, scopul urmărit prin realizarea așa-zisei ”anchete jurnalistie”, nu s-a dorit a se limita doar la evidențierea unui simplu act de trafic de armament ce ar fi avut loc pe teritoriul României, secvențele editate ale materialului înregistrat au fost alternate pe momente cheie cu puternică încărcătură emoțională (prezentarea armelor; confirmarea de către ”traficanți” a faptului că vând arme și teroriștilor, etc) cu imagini sugestive surprinse în timpul atentatelor teroriste ce au avut loc la Paris în datele de 7-9 ianuarie 2015 la sediul publicației ”Charlie Hebdo”, respectiv 13 noiembrie 2015 (Bataclan), atentate ce s-au soldat cu peste 145 de morți.
Astfel, în acest context, mesajul transmis de către autorii ”investigației jurnalistice” a fost acela că România este o țară nesigură și vulnerabilă, nu doar pe dimensiunea asigurării securității frontierelor de stat, ci mai ales pe cea care vizează securitatea granițelor exterioare ale Uniunii Europene în zona flancului estic unde traficanții de arme își desfășoară activitatea în mod nestingherit pe fondul incapacității/complicității autorităților naționale de a face față fenomenului, fapte ce pun sub semnul întrebării nu doar realitatea angajamentelor asumate de România în plan international, ci și determinarea statului român de a se poziționa ca membru loial și responsabil în arhitectura generală a Uniunii Europene.
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, acțiunile suspecților – cetățeni britanici, care au premeditat împreună cu inculpații cetățeni români de etnie maghiară plăsmuirea unui reportaj fals în integralitatea lui, nu în scopul informării corecte a publicului, ci al proiectării deliberate în conștiința publicului a unei stări de fapt imaginare, în care România reprezintă un teritoriu propice traficului internațional de armament și o vulnerabilitate activă pentru țările Uniunii Europene, se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii prev.de art.404 Cod penal.
Nu în ultimul rând, se impune a fi amintit principiul fundamental de drept, potrivit căruia nimeni nu poate invoca necunoașterea legii (”nemo censetur ignorare legem”), din perspectiva căruia este evident că, orice subiect de drept cu capacitate de exercițiu avea reprezentarea faptului că, inventând și prezentând într-o manieră aparent credibilă informații menite să caracterizeze o țară membră N.A.T.O. și U.E. drept implicată în traficul internțional de armament, se situează în zona ilicitului penal.
De altfel, întregul mod de operare al inculpaților și al suspecților demonstrează indubitabil intenția acestora, nu de a informa/participa la informarea publicului asupra unei chestiuni de interes general, ci de a genera scandal public și a proiecta în conștiința publicului o imagine negativă/defavorabilă, cu consecințe grave/imprevizibile la adresa României căreia, în calitate de stat membru UE și NATO, respectiv de candidată la dobândirea calității de membră în Acordul Schengen, îi incumbă obligații atât în materia asigurării securității în plan național, cât și responsabilități în planul participării la efortul comun de asigurare a securității internaționale în general și a securității UE în special.
Motivat prin raportare la considerente de ordine publică, refuzul autorităților britanice de a da curs solicitărilor autorităților române de acordare a asistenței juridice internaționale în materie penală, necesară desfășurării instrucției penale față de suspecții R.S. R., S. C. S. și S. J., plasează într-o lumină nouă demersul ziariștilor britanici de afectare a securității naționale a României.
În același sens, demersul pe care atât Ambasada României în Marea Britanie, cât și Consiliul Național al Audiovizulului (CNA) din România l-au întreprins pe lângă autoritatea de reglementare din domeniul comunicațiilor din Marea Britanie, O.F.C.O.M., referitor la conținutul reportajului ”Criminal Gang Selling Military Weapons”, în care se prezintă presupuși traficanți de arme români, s-a soldat cu constatarea că postul de televiziune nu a „falsificat” și nici nu a „înscenat” informațiile prezentate și, prin urmare, nu a încălcat reglementările britanice.
De altfel, postul de televiziune britanic s-a poziționat public în favoarea susţinerii necondiționate a documentarului privind presupuşii traficanţi de arme din România, reluând pe parcursul mai multor zile difuzarea așa-zisei ”investigații jurnalistice” realizate de către suspectul S. R., în sensul că acesta şi echipa sa au oferit un material solid privind vânzarea de arme în România, iar postul de televiziune susţine în totalitate acest material.
În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Curții de Apel Bucureşti.
:: Sursa: www.diicot.ro
4. DIICOT – Biroul Teritorial Olt. Transport a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia, în formă continuată. Percheziții.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Olt împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Craiova și S.C.C.O. Olt, au efectuat un număr de 25 percheziții la domiciliile unor persoane fizice și sediile unor persoane juridice din județele Olt și Argeș, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunii de transport a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia, în formă continuată.
În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2018 – 2019, pe raza municipiului Slatina și a localităților Bircii, Schitu și Colonești din judeţul Olt, a fost constituit un grup infracțional organizat, ai cărui membri au acționat în scopul săvârşirii de infracţiuni de contrabandă prin achiziționarea, depozitarea, transportul şi vânzarea unor cantităţi de ţigarete de proveniență extra comunitară cunoscând că acestea au fost introduse în mod ilegal pe teritoriul României, pentru obţinerea de beneficii financiare.
Cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare au fost ridicate, în vederea continuării cercetărilor, peste 521.000 de țigarete, fără timbru fiscal, 10 recipiente a câte 5 litri fiecare, ce conțin alcool, 4 autovehicule, 7 telefoane mobile, 1 DVR și înscrisuri.
La sediul DIICOT- Biroul Teritorial Olt vor fi aduse, în vederea audierii, un număr de 30 persoane.
:: Sursa: www.diicot.ro
5. DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi. Trafic de droguri de risc în formă continuată şi trafic de droguri de mare risc în formă continuată. Percheziții.
Procurorii DIICOT Serviciul Teritorial Iaşi împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași au efectuat, un număr de 8 percheziții domiciliare pe raza municipiilor București, Iași și a comunei Probota, județul Iași, într-o cauză în care se efectuează cercetări faţă de mai mulţi suspecţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de droguri de risc în formă continuată şi trafic de droguri de mare risc în formă continuată.
La data de 17.09.2018, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că mai multe persoane care domiciliază pe raza judeţului Iaşi comercializează droguri de risc – cannabis (skunk) şi droguri de mare risc – comprimate de ecstasy (MDMA) mai multor consumatori de pe pe raza municipiului Iaşi.
De asemenea, s-a reţinut faptul că, o suspectă în cauză, comercializează cannabis cu suma 60-70 lei/gram iar în perioada când în municipiul Iaşi se organizează, în incinta unor diferite cluburi, evenimente muzicale, în principal cu specific tehno, suspecta se aprovizionează şi cu cantităţi de comprimate ecstasy (MDMA) în vederea comercializării.
Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit faptul că, unul dintre suspectii care domiciliază pe raza judeţului Iaşi, s-a deplasat periodic în municipiul Bucureşti, de unde s-a aprovizionat, de la un alt suspect în cauză, cu diferite cantităţi de droguri pe care mai apoi le-a transportat în municipiul Iaşi, în vederea comercializării.
S-a reţinut faptul că suspectul care locuieşte pe raza municipiului Bucureşti a reprezentat principala sursă de aprovizionare cu droguri pentru dealer-ul din judeţul Iaşi, acesta întreprinzând totodată demersuri pentru înfiinţarea unei culturi de ilicite de cannabis de tip in-door sprijinit fiind în aceste activităţi şi de către concubina sa care cunoaştea toate detaliile legate de activităţile infracţionale derulate, sprijinindu-l şi implicându-se în mod direct prin intermedierea unora dintre tranzacţii, suport financiar, comunicarea anumitor aspecte persoanelor din legătura infracţională, aceasta fiind la rândul său consumatoare de droguri.
În urma cercetărilor, a rezultat faptul că sursa de aprovizionare cu droguri a suspectului din municipiul Bucureşti este o persoană de naţionalitate străină,respectiv cetăţenie britanică care a fost ajutată în activitatea infracţională de către concubina sa, cetăţean român.
În urma perchezițiilor domiciliare efectuate au fost identificate locații prevăzute cu dispozitive de cultivare și întreținere a plantațiilor ( lampi speciale, cort, ventilatoare, ghivece etc) precum și diferite cantităţi de cocaină, cannabis, ecstasy,rezină cannabis (hașiș), ciuperci halucinogente, cântare electronice de precizie, grindere pentru mărunțit substanța vegetală.
Mai multe persoane urmează a fi conduse la sediul DIICOT – ST Iași în vederea continuării cercetărilor și dispunerii măsurilor legale.
:: Sursa: www.diicot.ro
