Curtea de Apel Târgu Mureș. Violență domestică. Obligația pozitivă a statului de a proteja dreptul la viață. Obligarea autorităților la plata unor daune morale de 150.000 EUR către rudele victimei decedate
8 aprilie 2019 | Andrei PAP
Andrei Pap
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. …/…/…
DECIZIA NR . 503/A
Ședința publică din 22 noiembrie 2018
Completul constituit din:
Președinte G. O.
Judecător C. R.
Grefier L. K.
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanții S____ J____, G______ E____ și S____ K________ K____, toți cu domiciliul procesual ales la _____, și a apelului incident declarat de pârâtul M_________ A_________ I______, cu sediul în București, Piața Revoluției nr. 1A, sector 1, împotriva Sentinței civile nr. 208 din 9 martie 2018, pronunțată de Tribunalul M____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.
În lipsa părților, acestea nefiind citate.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea din 8 noiembrie 2018 – încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie – pronunțarea fiind amânată p_____ astăzi, 22 noiembrie 2018.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 208 din 09 martie 2018 a Tribunalului M____, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX s-a respins acțiunea formulată de reclamanții S____ K________ K____, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului M____, S____ J____ și G______ E____ în contradictoriu cu pârâții I____________ de Poliție Județeană M____, I____________ G______ al Poliției Române, M_________ Administrației și Internelor, S_____ Român prin M_________ Finanțelor P______ și Serviciul de Telecomunicații S_______ – Direcția p_____ A___ Unic de Urgență.
P_____ a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, neexistând vreo faptă ilicită imputabilă vreunuia dintre pârâți.
Astfel, s-a ar ătat că reclamanții au imputat S tatului neluarea unor măsuri care să împiedice derularea tragicului eveniment ce s-a soldat cu decesul mamei și respectiv fiicei reclamanților, însă Tribunalul a subliniat că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se poate deduce din art . 2 al Convenției, o obligație pozitivă a S tatului de a împiedica orice violență potențială, întrucât ar fi nerealist și chiar periculos ca Statului să-i fie impusă o povară excesivă și insuportabilă, neputând fi ignorate dificultatea sarcinilor poliției ș i nici imprevizibi litatea comportamentului uman (Hotărârea din 28 octombrie 1998 – O____ contra Regatului Unit, paragraful 116).
Prima instanță a reținut că susținerile reclamanților potrivit cărora, urmare a plângerii formulate de victimă nu s-a început de îndată urmărirea penală împotriva fostului său concubin și nici nu s-a păstrat o evidență a apelurilor de urgență prin care se învedera comportamentul violent al acestuia și amenințările proferate, sunt nerezonabile, în contextul în care, deși victima era amenințată din luna noiembrie 2016, nu a formulat plângere penală împotriva acestuia decât în urma incidentului din 15 ianuarie 2017. De asemenea, s-a arătat că dacă victima s-ar fi simțit cu adevărat amenințată ar fi angajat mai devreme un avocat pentr u ob ținerea unui ordin de protecție.
S-a mai arătat că există cadrul legal p_____ ocrotirea victimelor violenței în familie, respectiv Legea nr. 217/ 2003, însă nu poate fi imputat S tatului comportamentul nediligent al victimelor care nu înțeleg să uzeze de instrumentele legale ce le au la dispoziție.
Tribunalul a mai reținut că timpul scurs de la primul a___ la numărul de urgență 112 și până la evenimentul ce s-a soldat cu decesul victimei a trecut aproximativ o săptămână, timp insuficient p_____ a se pret inde în mod rezonabil anumite ac țiuni din partea autorităților s tatului p_____ protecția unei persoane, în contextul în care victima nu s-a adresat anterior autoritățil or p_____ a semnala pericolul, S tatul având o marjă delicată de acțiune, fiind obligat să respecte și drepturile celorlalte persoane, inclusiv ale presupusului agresor.
În ceea ce privește faptul că nu s-a trimis un echipaj de intervenție în urma apelurilor din data de 18 ianuarie 2017, Tribunalul a reținut că incidentul soldat cu decesul victimei nu a avut loc la acea dată, iar deplasarea unui echipaj la fața locului la acea dată nu ar fi putut împiedica derularea evenimentelor din data de 22 ianuarie 2017. Prin urmare, nu se poate reține nici c ea mai ușoară culpă în sarcina S tatului sau autorităților acestuia.
În ceea ce privește prejudiciul suferit de reclamanți , Tribunalul a arătat că pretențiile acestora sunt justificate , însă împotriva agresorului, S tatul neputând prelua rolul acestuia în repararea prejudiciului.
În privința pârâtului Serviciul de Telecomunicații S_______ s-a arătat că nu s-a dovedit în cauză că disfuncțiile semnalate cu privire la faptele ce au avut loc la data de 18 ianuarie 2017 ar fi avut vreun impact asupra evenimentelor din data de 22 ianuarie 2017, soldate cu moarte a victimei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat a___ reclamanții, solicitând schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
În motivarea căii de atac declarate, apelanții au criticat hotărârea atacată, arătând că victima a formulat o plângere penală împotriva agresorului cu o săptămână înainte de a fi ucisă , după ce anterior a semnalat incidentul la 112 și au intervenit organele de poliție. La acel moment autorităților li s-a adus la cunoștință existența unui risc real și concret în privința drepturilor victimei, împrejurare de natură a genera o ________ obligații în sarcina autorităților de poliție. Apelanții au arătat că acestea și-au încălcat obligațiile stabilite prin HG nr. 1156/2012 și au nesocotit dispozițiile Legii nr. 217/2003 și ale art. 305 din Codul de procedură penală.
Astfel, singura măsură luată de autorități a fost înregistrarea plângerii penale a victimei, însă nu au îndrumat victima spre un centru de consiliere și sprijin al femeilor supuse violențe lor domestice, nu a u oferit protecție fiului acesteia care a asistat la incident, deși cunoșteau faptul că agresorul face parte din lumea interlopă, fiind cercetat anterior p_____ tâlhărie, au considerat că nu este periculos, nu au tratat prioritar plângerea înregistrată și nu au început urmărirea penală in personam, măsură ce ar fi putut să-l tempereze pe agresor și ar fi creat cadrul procesual p_____ luarea unei măsuri preventive de protecție a victimei.
Apelanții au mai arătat că lipsa de diligență imputată victimei de prima instanță este de natură a face ca orice formă de protecție a S tatului față de persoane vulnerabile să fie formală și iluzorie. Organele de poliție au aflat la data de 15 ianuarie 2017 despre violențele repetate la care era supusă victima și despre riscul ca ele să se repete și în viitor , însă nu au luat nicio măsură activă, atitudine ce reprezintă o formă de tolerare a unor incidente de acest gen. Infracțiunea a fost flagrantă, iar Codul de procedură penală prevede o procedură p_____ infracțiuni flagrante ce se desfășoară în 3 zile, apelanții criticând din această perspectivă cele reținute de prima instanță referitor la faptul că o săptămână este un timp insu ficient p_____ ca autoritățile s tatului să poată lua măsuri p_____ protejarea vieții unei persoane.
Apelanții au mai arătat că Tribunalul nu a oferit nici un argum ent p_____ care a constatat că S tatul și-a îndeplinit obligațiile pozitive im puse de art. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului .
În privința obligațiilor Serviciului de Telecomunicații S_______ , apelanții au arătat că la data de 18 ianuarie 2017 s-a sunat de două ori la 112 p_____ a raporta violențele asupra victimei , iar operatorii nu au transferat apelul către organele de poliție, p_____ motivul că nu s-a indicat adresa exactă a locului unde avea loc incidentul, respectiv p_____ că deja agresorul plecase, deși aveau servicii de localizare a apelului , iar victima a indicat numele barului, pe care polițiștii din zonă cu siguranță îl cunoșteau. S-a mai arătat în acest context că nu s-a invocat existența unui raport de cauzalitate între atitudinea operatorului Serviciului de Telecomunicații S_______ și decesul victimei, instanța reținând în mod greșit un atare aspect, ci s- a susținut că viața victimei nu a fost protejată, iar o protecție prin omisiune este greu de realizat.
În ceea ce privește existența și cuantumul prejudiciului , apelanții au arătat că acesta nu a fost contestat și au concluzionat că sunt îndeplinite în cauză toate condițiile răspunderii civile delictuale p_____ încălcarea obligației pozitive de protejare a vieții victimei.
În drept, apelanții și-au întemeiat calea de atac declarată pe dispozițiile art. 466 și art. 453 din Codul de procedură civilă.
Intimatul I____________ de Poliție Județean M____ a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentant convențional p_____ minorul S____ Kristian K____ și a solicitat respingerea apelului declarat de reclamanți ca nefondat, arătând că hotărârea atacată este legală și temeinică.
În acest sens, intimatul a arătat că în urma plânge rii penale formulate de victimă, la data de 17 ianuarie 2017 s-a început urmărirea penală cu privire la faptă, p_____ săvârșirea infracțiunilor de loviri sau alte violențe, distrugere și amenințare, iar la data de 18 ianuarie 2017 a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.-M____, unde i s-a alocat număr unic 500/P/20.01.2017.
S-a mai ară tat că apelul din data de 18 ianuarie 2017 nu a ajuns la organele de poliție, a stfel că nu se poate reține c ulp a acestora p_____ neluarea vreunor măsuri la acel moment.
De asemenea, s-a subliniat că timpul scurs de la înregistrarea plângerii și până la decesul victimei a fost unul foarte scurt, astfel că organele de urmărire penală nu au avut posibilitatea obiectivă de a administra probe cu respectarea drepturilor persoanei acuzate și a prezumției de nevinovăție.
Intimatul a învederat că echipajul de poliție care a răspuns apelului 112 în data de 15 ianuarie 2017 și-a îndeplinit toate obligațiile, însă susținerile apelanților referitoare la tratarea cu prioritate a plângerii victimei nesocotesc principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților p______. În plu s, incidentul din data de 15 ianuarie 2017 nu a fost o infracți une flagrant ă, organele de poliție intervenind ca urmare a apelului victimei la 112.
I____________ de Poliție Județean M____ a arătat că această instituție desfășoară campanii p_____ sensibilizarea comunității local e privind violența în familie ș i consecințele acesteia.
În ceea ce p rivește jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului invocată de apelanți, intimatul a arătat că nu este relevantă , întrucât cauza de față se deosebește de situații le avute în vedere de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în acele hotărâri.
S-a mai arătat că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, instituția pârâtă acționând conform prevederilor legale în vigoare, astfel că nu poate fi răspunzătoare de prejudiciul suferit de reclamanți. În acest sens, s-a arătat că agresorul a fost obligat la despăgubiri față de aceștia în procesul penal.
Intimatul Serviciul de Telecomunicații S_______ a formulat, de asemenea, întâmpinare la apelul reclamanților, prin care a invocat inadmisibilitatea cererii și a căii de atac declarate, raportat la autoritatea de lucru judecat, arătând că prin Sentința penală nr. 48/12.04.2018 a Tribunalului M____ , instanța penală a stabilit obligația exclusivă a inculpatului de a repara prejudiciul moștenitorilor victimei, iar po trivit art. 28 alin. 1 Cod procedură penală, instanța civilă este legată de hotărârea definitivă referitoare la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o.
Intimatul a mai invocat inadmisi bilitatea invocării unor temeiuri noi în a___, făcând referire în acest sens la dispoz ițiile art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului invocate prin memoriul de a___.
Tot pe cale de excepție s-a invocat și lipsa calității procesuale pasive a Serviciului de Telecomunicații S_______ , invocându-se prevederile art. 6 alin. 1 din OUG nr. 34/2008. În acest sens s-a arătat că operato rul msop6 aparține Primăriei Târgu -M____ și deservește Dispeceratul Integrat de Urgență 112 M____, neexistând , prin urmare, u n raport de prepușenie între Serviciul de Telecomunicații S_______ și acel operator.
Pe fond, intimatul Serviciul de Telecomunicații S_______ a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii delictuale p_____ fapta pro prie, întrucât în data de 22 ianuarie 2017 , anterior momentului împușcării victimei , nu a existat niciun a___ la numărul de urgență 112, astfel încât Serviciul de Telecomunicații S_______ nu putea anticipa producerea acestui evenimen t, iar în afară de apelul din 15 ianuarie 2017 nu s-au identificat alte apeluri care să facă referire la o posibilă violență exercitată asupra victimei.
Referi tor la apelul din data de 18 ianuarie 2017 , intimatul a arătat că operatorul a solicitat persoanei care a apelat serviciul de urgență să indice adresa barului în care s-a produs pretinsa agresiune, iar netransmiterea apelului către dispeceratul de poliție s-a datorat faptului că apelanta învederase că agresorul plecase și că va reveni cu un a___. Din această perspecti vă, s-a arătat că operatorul Serviciului de Telecomunicații S_______ și-a îndeplinit corect atribuțiile de serviciu, apelul nefiind unul care să necesite intervenția imediată a echipajelor de poliție.
S-a mai arătat că obligația pozitivă a S tatului este o obligație de diligență, nu una de rezultat , iar raționamentul primei instanțe este corect.
Prin întâmpinarea formulată, intim atul S_____ Român prin M_________ Finanțelor P______ a solici tat respingerea apelului ca nefo ndat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, arătând că dispozițiile art. 1349 din Codul civil nu permit stabilirea răspunderii civile delictuale p e ntru fapta proprie a S tatului, printr-un organ care nu are nicio culpă în cauză.
De asemenea, în cauză a formul at întâmpinare și intimatul I____________ G______ al Poliției Române , care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că pârâții nu pot fi ținuți răspunzători în privința protejării vieții victimei.
În acest sens, s-a arătat că măsurile de protecție cu caracter preventiv se iau gradual de poliție, în funcție de natura și gravitatea faptelor sesizate. S-a mai arătat că diferența semnificativă între spe ța de față și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului invocată constă în timpul și frecvența actelor de violență premergătoare faptelor de omor.
Intimatul a subliniat că nu s-a imputat Inspectoratului G______ al Poliției Române în concret nicio faptă ilicită, nefiind îndeplinite în cauză condițiile angajării r ăspunderii civile delictuale. P olițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean M____ au acționat conform prevederilor legale în vigoare și procedurilor existente , neputând împiedica materializarea unui risc asupra vieții victimei. Intimatul a mai arătat că prejudiciul pretins este exagerat și nedovedit.
M_________ A_________ I______ a arătat prin întâmpinarea formulată că prima instanță a reținut în mod legal faptul că nu există nicio culpă a pârâților în ceea ce privește protejarea vieții victimei. Astfel , s-a arătat că polițiștii au efectuat toate activitățile necesare în urma apelului din 15 ianuarie 2017. S-a mai arătat că măsurile de protecție se dispun gradual în funcție de natura și gravitatea faptelor sesizate, iar săvârșirea infracțiunilor de loviri sau alte violențe, distrugere și amenințare nu impuneau luarea vreunei măsuri preventive față de agresor, acesta nefiind cunoscut cu antecedente de violență în evidențele poliției.
S-a mai arătat că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului invocată nu este relevant ă, întrucât circumstanțele cauzei diferă, fiind o perioadă foarte scurtă de la momentul semnalării existenței unui pericol până la decesul vict imei.
În plus, aceasta nu a uzat de dispozițiile Legii nr. 217/2003, adoptând o atitudine de pasivitate.
M_________ A_________ I______ a mai arătat că în sarcina sa nu a fost reclamată vreo faptă ilicită în concret, nefiind întrunite elementele răspunderii civile delictuale și a subliniat că prejudiciul pretins de reclamanți este exagerat și nedovedit.
M_________ A_________ I______ a declarat a___ incident în cauză , criticând sentința apelată din perspectiva respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții.
În acest sens, apelantul a a rătat că între reclamanți și M_________ A_________ I______ nu s-a născut vreun raport juridic specific răspunderii civile delictuale, această instituție nesăvârșind vreo faptă ilicită de natură să producă un prejudiciu în patrimoniul reclamanților.
De asemenea, p_____ exis tența răspunderii p_____ fapta prepusului trebuie îndeplinite condiții s_______, respectiv săvârșirea faptei de către prepus în legătură cu atribuțiile sau scopul funcțiilor încre dințate, neîndeplinite în cauză, între angajații Inspectoratului de Poliție Județean M____ și M_________ A_________ I______ nee xistând un astfel de raport, I____________ de Poliție Județean M____ fii nd o unitate din subordinea Inspectoratului G______ al Poliției Române .
Reclamanții apelanți au formulat răspuns la întâmpinarea intimatului Serviciul de Telecomunicații S_______ , prin care au arătat că nu sunt întemeiate argumentele referitoare la pretinsa inadmisibilitate a acțiunii, întrucât în procesul penal nu putea fi dis cutată și angajată răspunderea s tatului și agenților săi.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive, s-a arătat că intimatul nu a declarat a___ incident, astfel încât această chestiune nu mai poate fi analizată de instanța de control judiciar, intrând în puterea de lucru judecat.
Pe fond, s-a arătat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, fapta ilicită cauzatoare de prejudicii constând în încălcarea atribuțiilor operatorilor msop06 și msop13 la data de 18 ianuarie 2017, constând în nerespectarea procesului de preluare a apelurilor la numărul de urgență 112 și încălcarea regulilor specifice de conduită și etică stabilite în Manualul de operare în cadrul Centrului u nic p_____ apeluri de urgență 112. În acest sens s-a arătat că au fost oferite informații suficiente cu privire la locul în care se desfășura conflictul, respectiv denumirea barului și zona în care era situat. De asemenea, s-a arătat că indiferent dacă operatorul se afla sau nu pe lista personalului propriu care deservește Dispeceratul Integrat de Urgență 112 M____, acesta face parte din sistemul național unic p_____ apeluri de urgență, desfășurându-și activitatea sub controlul și coordonarea pârâtului.
Prin răspunsul la întâmpinarea pârâtului S_____ Român prin M_________ Finanțelor P______ , apelanții au arătat că aspectele legate de legitimarea procesuală pasivă a acestui pârât nu mai pot fi puse în discuție , întrucât acesta nu a înțele s să atace încheierea din 12 decembrie 2017, iar în privința argumentelor referitoare la lipsa culpei acestui pârât, s-a arătat că r ăspunderea civilă delictuală a S tatului este una obiectivă, care este angajată fără vinovăția dovedită a acestuia.
Pe fond, s-a arătat că S tatul răspunde p entru încălcarea art. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului , din starea de fapt rezultând fă ră echivoc faptul că nu se află într-o situație în care împotriva victimei s-ar fi exercitat acte de violență potențiale, astfel încât în sarcina acestuia să fie impusă o povară excesivă . A p elanții au subliniat faptul că S tatul are obligația pozitivă de a interveni în condițiile în care există un risc real și previzibil p_____ o persoană, obligație pe care a eșuat să o aducă la îndeplinire în cauză.
Apelanții au formulat răspuns și la întâ mpinarea pârâtului I____________ de Poliție Județean M____, arătând, în privința excepției lipsei calității de reprezentant că reprezenta ntul legal al minorului – Direcț ia Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului M____ a confirmat mandatul dat apărătorului și și-a însușit apelul.
Pe fond, apelanți i au arătat că existau suficiente elemente p_____ începerea urmăririi penale in personam, întrucât agresorul era cunoscut, agresiunile s-au produs în prezența altor persoane, existând martori care puteau fi audiați, însă polițiștii nu au luat nicio măsură în afară de a înregistra plângerea victimei. S-a mai arătat că , deși în C odul de procedură penală nu se impun anumite termene de realizare a actelor c e trebuie efectuate, agenții Inspectoratului de Poliție Județean M____ au încălcat prin inacțiunea lor dreptul la viață al victimei.
Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de I____________ G______ al Poliției Române, apelanții au arătat că simpla operațiune de a redacta o fișă de eveniment, respectiv d e a înregistra o plângere penală reprezintă proceduri birocratice care nu sunt în măsură să protejeze în concret persoanele care sunt victimele violenței conjugale. Apelanții au arătat că sunt neîntemeiate argumentele intimatului potrivit cărora luarea unor măsuri de protecție cu caracter preventiv nu se impunea, întrucât inculpatul nu era cunoscut cu antecedente de violență în evidențele poliției, fiind contrazisă d e informațiile furnizate de I____________ de Poliție Județean M____, care confirmă predispoziția acestuia către activități infracționale dintre cele mai variate.
Apelanții au formulat și întâmpinare la apelul incident declarat de pârâtul M_________ A_________ I______ , prin care au solicitat respingerea acestuia , în principal ca fiind lipsit d e interes, pe considerentul că apelantul a atacat decizia Tribunalului M____ , iar nu Î ncheierea din data de 12 decembrie 2017, prin care prima instanță a soluționat excepția lipsei calității procesuale pasive. În subsidiar, reclamanții au solici tat respingerea a___ ului ca nefo ndat, arătând că temeiul legal invocat prin acțiune este art. 1349 din Codul civil, iar nu art. 1373 , cum eronat apreciază apelantul.
De asemenea, s-a arătat că deși delegarea a tribuțiilor între instituțiile s tatului este o măsură necesară și firească, atât timp cât organul superior păstrează prerogativa de organizare a celor din subordine și de verificare a condițiilor de funcționare a acestora , M_________ A_________ I______ justifică legitimare procesuală pasivă în cauză.
Apelantul M_________ A_________ I______ a formulat răspuns la întâmpinarea reclamanților, prin care a arătat că încheierile premergătoare se atacă odată cu fondul , potrivi t art. 466 alin. 4 din Codul de procedură civilă, iar atacând decizia , implicit a fost atacată și Î ncheier ea din data de 12 decembrie 2017.
S-a mai arăt at că I____________ de Poliție Județean M____ nu face parte di n structura organizatorică a Ministerului A_________ I______ , ci este o unitate subordonată Inspectoratului G______ al Poliției Române. S-a mai arătat că M_________ A_________ I______ nu răspunde p_____ obligațiile Statului și nu reprezintă S_____ Român în rapo rturile civile. De asemenea, M_________ A_________ I______ nu răspunde p_____ neexecutarea obligațiilor de către o persoană juridică aflată în subordinea sa.
În dovedire, la dosarul cauzei s-au depus următoarele înscrisuri : adresa nr. xxxxx/18.07.2018 a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, prin care directorul g______ al respectivei instituții și-a însușit apelul declarat în numele minorului S____ K________ K____ (fila 113); adresa nr. xxxxxx/14.08.2018 a Inspectoratului de Poliție Județean M____, vizând nr. persoanelor reținute în cursul anilor 2016 și 2017 (fila 177); adresa nr. 500/P/2017/10.10.2018, prin care Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-M____ a comunicat faptul că dosarul nr. 500/P/2017, aferent plângerii formulate de victima S____ G______ E____ la data de 15 ianuarie 2017 a fost înaintat, împreună cu rechizitoriul din 27 august 2018, Judecătoriei Târgu-M____, unde a fost înregistrat sub nr. xxxxx/320/2018 (fila 197); copia plângerii penale formulate de aceeași victimă la data de 19 ianuarie 2017 (fila 199); adresa nr. xxxxxx/15.10.2018 a Poliției mun. Târgu-M____ (fila 202) și adresa nr. xxxxxx/18.10.2018 a Inspectoratului G______ al Poliției Române (fila 204), prin care se comunică aceleași împrejurări în legătură cu plângerea penală înregistrată la 19 ianuarie 2017 și copia acelei plângeri penale (fila 205); Hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza O____ contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (filele 208- 233).
De ase menea, s-a atașat dosarul penal nr. xxxxx/320/2018 al Judecătoriei Tg.-M____.
Excepția lipsei calității de reprezentant a minorului și excepția lipsei de interes în promovarea apelului incident au fost respinse în ședința publică din data de 08.11.2018, p_____ considerentele arătate în încheierea de la acea dată.
Analizând sentința atacată din perspectiva motivelor invocate și prin raportare la efectul devolutiv al apelului reglement at de art. 476-478 din Codul de procedură civilă , instanța de control judiciar constată următoarele:
În fapt, între victima S____ G______ E____ și agresorul S____ I___ Marton au existat relații de concubinaj, din care a rezultat minorul reclamant S____ K________ K____, născut la data de 12 iunie 2014. La scurt timp după nașterea acestuia, victima, care la acel moment locuia împreună cu tatăl copilului, determinată de comportamentul violent al acestuia s-a mutat împreună cu minorul în casa părintească, fără a rupe definitiv relațiile cu fostul concubin. Începând cu luna noiembrie 2016 acesta a amenințat-o pe victimă că o va împușca.
La data de 15 ianuarie 2017, victima a apelat numărul de urgență 112, reclamând exercitarea unor acte de violență asupra sa de către fostul concubin, la fața locului deplasându-se echipajele de intervenție, respectiv doi polițiști, însă agresorul părăsise locul faptei. Polițiștii au încheiat un proces-verbal (fila 19 în dosarul penal).
În urma acestui incident, victima a formulat o plângere penală (fila 18, în dosarul penal), ce a fos t înregistrată în data de 16 ianuarie 2017 și s-a prezentat la Institutul de Medicină Legală Tâ rgu-M____ , unde i s-a eliberat un certificat medico-legal.
L a data de 17 ianuarie 2017 s-a început urmărirea penală cu privire la infracțiunile de loviri sau alte violențe, distrugere și amenințare (fila 13, dosar penal).
La data de 18 ianuarie 2017, fostul concubin al victimei s-a deplasat împreună cu mai multe persoane la barul unde aceasta lucra și a provocat scandal, a împins-o peste câteva mese din bar, a spart sticle și pahare și i-a adresat injurii și amenințări, reclamanta G______ E____, mama victimei, apelân d numărul de urgență 112, însă operatorul i-a comunicat faptul că nu poate trimite un echipaj de intervenție , nefiind cunoscută adresa barului. Reclamanta a revenit după câteva minute cu informații privitoare la locație , comunicându-i-se că nu se va deplasa un echipaj de intervenție , operatorul apreciin d că pericolul dispăruse.
După acest incident, victima a formulat o nouă plângere penală împotriva fostului său concubin, arătând că acesta a amenințat-o cu moartea, plângere ce a fos t înregistrată la data de 19 ianuarie 2017, în aceeași zi dispunându-se începerea urmăririi penale p_____ amenințare (fila 14, dosar penal) și a apelat la un avocat p_____ a solicita emiterea unui ordin de protecție.
La data de 2 2 ianuarie 2017, în jurul orei 20,00, numitul S____ I___ Marton, folosind o armă de vânătoare, a împușcat-o pe victimă, care a fost rănită grav și a decedat la scurt timp după transportarea la spital.
La data de 04 septembrie 2017 s-a emis Ordonanța de atribuire a calității de suspect în privința numitului S____ I___ Marton și la data de 19 ianuarie 2018 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva acestuia p_____ săvârșirea infracțiun ii de loviri sau alte violențe și amenințare, fiind trimis în judecată prin R ech izitoriul emis la data de 27 august 2018 de Parche tul de pe lângă Judecătoria Târgu- M____.
Reclamanții au solicitat obligarea pârâților în solidar, în temeiul art. 1357 din Codul civil, la repararea prejudiciului cauzat ca urmare a înc ălcării art. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului , potrivit căruia dreptul la viață al oricărei persoane este protejat prin lege.
În vederea garantării acestui drept, înt r-adevăr, S tatul are printre altele și obligații pozitive, constând în luarea unor măsuri de ordin legislativ și administrativ, în vederea protejării efective a vieții persoanelor aflate sub jurisdicția sa.
Cu privire la fapta ilicită, în concret, reclama nții au imputat Inspectoratului de Poliție Județean M____, Inspectoratului G______ al Poliției Române și Ministerului A_________ I______ neluarea vreunei măsuri p_____ protejarea victimei, în afară de înregistrarea plângerilor acesteia.
Astfel cum am arătat anterior, în urma incidentului din data de 15 ianuarie 2017 victima depus o plângere penală, în care a arătat că a fost lovită și amenințată cu alte acte de violență, creându-i-se o stare de temere. Singurele măsuri care s-au luat de îndată a fost înregistrarea plângerii și începerea urmăririi penale cu privire la faptă. Nu s-a luat nicio declarație victimei și, cu toate că agresorul fusese identificat , cu indicarea numelui și adresei acestuia , nu s-au făcut niciun fel de verificări în vederea atribuirii calității de suspect și continuării urmăririi penale.
Totuși, având în vedere că era prima plângere depusă de victimă și în contextul în care nu făcuse referire la amenințarea cu moartea, considerăm că raportat la aceasta nu poate fi imputat pârâților faptul că nu au luat măsuri urgente, imediate, p_____ protejarea victimei. În acest context reținem că nu sunt reale susținerile apelanților referitoare la caracterul flagrant al infracțiunilor săvârșite de agresor în seara zilei de 15 ianuarie 2017. Astfel, instanța rețin e că potrivit art. 293 Cod procedură penală, este flagrantă infracțiunea descoperită în momentul săvârșirii sau imediat după săvârșire. Contrar susținerilor pârâților, sintagma „descoperită” include și ipoteza în care organele de poliție află despre comiterea faptei în urma apelului victimei la 112, fapta fiind descoperită imediat după săvârșire, cu condiția însă ca făptuitorul să fie prins la acel moment. În speță, echipajul de poliție s-a deplasat în câteva minute la locul incidentului, însă agresorul plecase, astfel că, nefiind prins imediat după săvârșirea faptei, infracțiunile nu dobândiseră caracter flagrant, prin urmare nu se poate imputa neurmarea procedurii s_______ specifice infracțiunilor flagrante, care se desfășoară într-adevăr în 3 zile.
În ceea ce privește incidentul din data de 18 ianuarie 2017, instanța constată, din probele administrate, că în seara respectivă s-au efectuat 3 apeluri la 112.
Astfel, reclamanta G______ E____, mama victimei a apelat numărul de urgență 112 la ora 21:57 (fila 127, în dosarul Tribunalulu i) și a arătat că fiica sa este agresată de fostul concubin în bar ul Loren ‘ s din cartierul Unirii, unde face scandal. Operatorul i-a solicitat adresa exactă a barului, motiv p_____ care reclamanta a revenit cu un a___ la ora 21:59, prin care a indicat adresa localului, informând operatorul că agresorul plecase. Întrebată fiind de operator dacă este necesară intervenția poliției, aceasta a arătat că va reveni cu un telefon.
La ora 22:05 victima a apelat Serviciul de urgență 112 și a comunicat operatorului că se afla acasă, că fusese agresată la locul de muncă, într-un bar, de fostul concubin, că nu știe dacă acesta se mai afla acolo, că mai fusese agresată de aceeași persoană cu câteva zile înainte, când a mai depus o plângere la poliție și a solicitat deplasarea unui echipaj de poliție la domiciliul acesteia p_____ a depune o nouă plângere. Operatorul i-a comunicat că plângerea penală se depune la poliție, iar un echipaj nu poate fi trimis la domiciliul acesteia în acest scop, îndrumând-o să revină cu un telefon în cazul în care agresorul revine. Operatorul Serviciului de Telecomunicații S_______ nu a transmis, prin urmare, apelul către p oliție.
Potrivit Manualului de operare p_____ Centrul Unic p_____ apeluri de urgență, una dintre obligațiile operatorului este să stabilească locația exactă a evenimentului. În cauză, astfel cum rezultă din înregistrările audio depuse, reclamanta G______ E____, mama victimei, în primul a___ a indicat numele bar ului și zona unde este situat (Barul Loren’ s , cartierul Unirii) iar în al doilea a___, a indicat adresa exactă a acestuia (_______________________). Sunt reale susținerile apelanților potrivit cărora operatorul avea suficiente date p entru a transmite apelul către p oliție, în contextul în care se indicase faptul că avea loc un incident violent produs de mai multe persoane într-un loc public, indicându-se denumirea barului și zona unde se afla, nefiind dificil de identificat adresa acestuia în contextul în care operatorul Serviciului de Telecomunicații S_______ are servicii de localizare a apelului și polițiștii din zona respectivă cunosc barurile din sectorul lor de activitate.
Potrivit aceluiași manual de operare, nu apelantul decide dacă este necesară intervenția vreunui echipaj, decizia în acest sens aparținând operatorului pe baza datelor furnizate de apelant. În cauză, operatorul a întrebat apelantul (G______ E____) dacă este nevoie de intervenția poliției și în contextul în care aceasta i-a spus că agresorul părăsise localul, a deci s să nu transfere apelul către p oliție, considerând că pericolul semnalat trecuse.
Instanța apreciază că după primul a___, operatorul Serviciului de Telecomunicații S_______ trebuia să reacționeze, fiind informat cu privire la existența unor acte de violență comise într-un loc public, ce se puteau solda cu mai multe victime, tulburarea ordinii și liniștii p______ și agresiunile fizice făcând parte din lis ta cu apelurile posibile către p oliție.
Apelul nu era unul care să nu aibă caracter serios, de urgență, neavând relevanță faptul că agresorul plecase după câteva minute. O intervenție rapidă a unui echipaj de poliție din zonă putea surprinde agresorul în apropierea locului săvârșirii faptelor, permitea administrarea unor probe cu privire la faptă în vederea identificării făptuitorului și stabilirii faptei săvârșite. Lipsa de reacție a autorităților atunci când sunt înștiințate de săvârșirea unei infracțiuni violente în public, chiar în momentul desfășurării incidentului, este de natură a crea cetățenilor o stare de insecuritate și de a justifica o lipsă de încre dere a acestora în capacitatea S tatului , prin instituțiile sale , de a-i proteja împotriva unor astfel de fapte.
Din acest motiv, pârâtul Serviciul de Telecomunicații S_______ răspunde p_____ neluarea măsurilor necesare protejării vieții victimei. Argumentele reținute de prima instanță, în sensul că nu există o legătură de cauzalitate dire ctă între fapta operatorului Serviciului de Telecomunicații S_______ de a nu transmite apelul către poliție și decesul victimei sunt nerelevante, devreme ce reclamanții nu au susținut că victima a decedat din acest motiv.
În ceea ce privește responsabilitatea poliției, instanța reține că în ziua următoare evenimentului din data de 18 ianuarie 2017, victima a depus o nouă plângere la Poliț ia Târgu- M____ (fila 17, în dosarul penal), prin care a arătat că în data de 15 ianuarie 2017 fusese agresată de fostul concubin și depusese o plângere la poliție împotriva acestuia și că în data de 18 ianuarie a fost agresată din nou în timp ce se afla la locul de muncă, într-un bar, fostul concubin amenințând-o cu moartea.
Organele de poliție au înregistrat plângerea și au început în aceeași zi urmărirea penală p_____ f apta de amenințare (fila 14, dosarul penal). Cu toate acestea, o ordonanță de atribuire a calității de suspect a fost emisă abia la data de 04 septembrie 2017.
De la data depunerii ultimei plângeri penale, 19 ianuari e 2017 și până la data de 22 ianuarie 2017, când victima a fost ucisă prin împușcare de către agresor, organele de poliție nu au luat nicio altă măsură, deși într-u n interval foarte scurt, de câteva zile , victima formulase două plângeri în care reclama săvârșirea unor violențe și amenințări la viața acesteia. Astfel cum am arătat, dacă după prima plângere nu se poate imputa o lipsă de reacție a autorităților, după cea de-a doua, pericolul la care era expusă victima era evident și concret.
Organele de poliție ar fi trebuit să administreze de urgență dovezi în vederea stabilirii calității de suspect a agresorului p_____ continuarea urmăririi penale, cadru legal ce permitea poliției să ia anumite măsuri , cum ar fi luarea unei declarații, reținerea p_____ 24 de ore. Cu toate acestea, organele de poliție nu au luat o declarație nici măcar victimei, în calitate de parte vătămată ce formulase două plângeri, neluând nicio măsură p_____ stabilirea făptuitorului, deși acesta fusese indicat cu toate datele necesare în plângerile depuse, iar la faptele săvârșite în public au fost martori prezenți. Or, infracțiuni de genul celor reclamate de victimă justificau luarea unor măsuri urgente p_____ protejarea acesteia, neavând relevanță faptul că agresorul nu era cunoscut în evidențele poliției cu antecedente penale constând în infracțiuni săvârșite cu violență, ci numai furturi din locuințe.
Prin urmare, autoritățile aveau cunoștință de săvârșirea unor acte de violență și de amenințare a vieții victimei, dar nu au luat nicio măsură p_____ a o proteja. Nu se poate aprecia că o săptămână este un timp prea scurt p_____ ca autoritățile să poată interveni, să poată lua vreo măsură concretă de protejare a victimei, în contextul în care , în afară de a înregistra plângerile și a începe urmărirea penală cu privire la fapte, autoritățile nu au luat în concret nicio măsură de natură a preîntâmpina reapariția actelor de violență ale agresorului, de a proteja victima.
Argumentele referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, invocate de intimații I____________ de Poliție Județean M____ și I____________ G______ al Poliției Române nu sunt relevante. Administrarea dovezilor necesare în vederea stabilirii calității de suspect, luarea unor măsuri preventive sunt măsuri legale, care nu presupun încălcarea drepturilor persoanei acuzate de săvârșirea unor infracțiuni. Nu s-a pretins autorităților luarea vreunor măsuri cu încălcarea legii or a drepturilor agresorului, însă infracțiunile de natura celor reclamate de victimă necesită prin natura lor măsuri rapide din partea autorităților, iar aceste măsuri puteau fi luate.
Omițând să ia măsuri prompte cu privire la plângerile formulate de victimă, autoritățile au făcut ca acestea să fie lipsite de orice efect, prin situația creată favorizând recurența faptelor de violență ce au culminat cu uciderea acesteia.
Față de cele reținute anterior, Curtea constată că este îndeplinită în cauză condiția săvârșirii unei fapte ilicite p_____ angajarea răspunderii civile delictuale a pârâților. Faptele ilicite ce se rețin în sarcina acestora const au în încălcarea art. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului .
Astfel, p_____ a fi garantată respectarea dreptu lui la viață al unei persoane, S tatului îi revine sarcina de a îndeplini anumite obligații pozitive de a proteja efectiv și eficace viața persoa nelor aflate sub jurisdicția sa (prin măsuri de ordin legislativ și administrativ) și negative (constând în interdicția de a provoca în mod intenționat moartea unei persoane prin agenții săi).
Instanța reține în acest context faptul că legislația în vigoare la momentul producerii tragicului eveniment, respectiv Legea nr. 217/2003 p_____ prevenirea și combaterea violenței domestice , nu conținea dispoziții de natură a facilita o intervenție rapidă a organelor de poliție, prevederile referitoare la ordinul de protecție provizoriu ce poate fi emis de către polițiști fiind introduse abia în anul 2018.
De asemenea, reținem că România a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice de la Istanbul, prin Legea nr. 30/2016, obligându-se să ia toate măsurile legislative și alte măsuri necesare în vederea protejării victimelor de orice acte de violență ulterioare, precum și să acorde despăgubiri ad ecvate împotriva autorităților S tatului care nu și-au îndeplinit datoria de a lua măsurile preventive sau de protecție necesare în cadrul sferei de aplicare a puterilor lor.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în cauza O____ c. Regatului Unit că autoritățile au îndatorirea de a preveni și reprima infracțiunile, în condițiile în care acestea din urmă știau sau ar fi trebuit să știe despre existența unui risc real și imediat p_____ viața unei persoane fizice identificate din partea actelor criminale ale unei terțe părți și totuși nu au reușit să ia măsuri prin care să evite producerea acestui risc.
De asemenea, în cauza Opuz c. Turciei , Curtea a arătat că p_____ a se putea reține încălcarea art. 2 din Convenție este necesar a se stabili dacă autoritățile știau sau ar fi trebuit să știe că viața uneia sau mai multor persoane era în pericol în mod real și imediat ca urmare a actelor infracționale ale unui terț și că nu au luat în cadrul atribuțiilor ce le revin măsurile care în mod rezonabil ar fi atenuat acest risc. Prin urmare, în raport de circumstanțele specifice ale fiecărei cauze trebuie a se analiza previzibilitatea riscului, rezonabilitatea actelor demarate de organele de urmărire penală și caracterul efectiv al anchetei.
În cauză, instanța constată că riscul era previzibil, în contextul în care la interval de câteva zile victima a solicitat intervenția poliției ca urmare a agresiunilor și amenințărilor exercitate de agresor, a formulat două plângeri penale în care a arătat că era amenințată cu moartea.
În ceea ce privește actele demarate de organele de urmărire penală, instanța constată că simpla înregistrare a plângerilor și emiterea unor ordonanțe de începere a urmăririi penale cu privire la fapte nu sunt de natură a fi considerate rezonabile, atunci când viața unei persoane este în pericol. Autoritățile știau de existența pericolului real și imediat în care se afla victima ca urmare a faptelor infracționale ale fostului său concubin, însă actele efectuate de organele de cercetare penală nu erau sub nicio formă de natură a atenua în vreun fel riscul la care era expusă victima.
Referitor la raportul de cauzalitate, instanța reține că acesta lipsește atunci când prejudiciul se datorează exclusiv forței majore, cazului fortuit, faptei unui terț sau faptei victimei. În cauză s-a invocat fapta victimei, imputându-i-se acesteia din urmă atitudinea pasivă manifestată din luna noiembrie 2016, când, așa cum rezultă din probele administrate, a început să fie amenințată cu moartea de fostul concubin , până în luna ianuarie 2017, când a decis să depună prima plângere penală, respectiv faptul că nu a recurs la angajarea unui avocat p_____ obținerea unui ordin de protecție.
Situația victimelor violențelor domestice este una particulară și nu se poate face abstracție de vulnerabilitatea acestora, știut fiind că multe victime aleg să nu acționeze împotriva agresorului fie datorită lipsei mijloacelor materiale, de teamă sau de rușinea de stigmatizare din partea comunității, datorită necunoașterii legislației și a serviciilor sociale disponibile de care ar putea benefica.
Instanța reține că trebuie analizată situația particulară a victimei din prezenta cauză, context în care trebuie să ținem seama de vârsta acesteia, nivelul de pregătire, de faptul că avea un copil minor cu agresorul, de faptul că nu fusese informată sau îndrumată spre a apela la mijloacele legale ce ar fi fost de natură a o proteja , de mijloacele materiale pe care le avea la dispoziție . Cu toate acestea, victima a informat autoritățile, astfel cum am arătat anterior, cu privire la pericolul real, concret în care se afla, însă reacția acestora nu a fost în măsură să o protejeze. Din această perspectivă, nu pot fi primite nici argumentele pârâților potrivit cărora decesul victimei s-a produs pe fondul caracterului imprevizibil al comportamentului agresorului.
Pe de altă parte, fapta acestuia, care a dus la decesul victimei, nu exclude responsabilitatea pârâților din prezenta cauză, întrucât în cadrul raportului de cauzalitate, fenomenul cauză nu a acționat singur și izolat , ci în anumite condiții externe, care, fără a produce efectul păgubitor, au favorizat totuși producerea acestuia, favorizând dezvoltarea procesului cauzal, asigurându-i rezultatele negative. Astfel, faptele pârâților, deși reprezintă condiții exterioare , au contribuit la realizarea efectului păgubitor, alcătuind , împreună cu împrejurarea cauzală, o unitate indivizibilă, în cadrul căreia aceste condiții dobândesc, și ele, prin interacțiune cu cauza, caracter cauzal. Unitatea acestor împrejurări este dată de faptul că ele concură ca un tot la producerea prejudiciului, astfel încât trebuie recunoscută eficiența cauzală a fiecăruia dintre elementele complexului cauzal. Prin urmare, între cauza principală și condiții este o unitate indivizibilă, raportul de cauzalitate cuprinzând nu numai faptele care constituie cauza necesară și directă, ci și condițiile cauzale, fapte care au făcut posibilă acțiunea cauză sau i-au asigurat , înlesnit efectele. În acest sens, instanța reține că lipsa de reacție a autorităților, neluarea niciunei măsuri în vederea protejării vieții victimei au favorizat repetarea faptelor de violență ce au culminat cu uciderea victimei.
În ceea ce privește prejudiciul, instanța reține că prejudiciul nepatrimonial, constând în suferințele psihice generate de pierderea mamei, respectiv a fiicei reclamanților este cert.
Potrivit prevederilor art. 1391 din Codul civil, instanța poate acorda despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților, surorilor și soțului, p_____ durerea încercată prin moartea victimei.
La stabilirea cuantumului compensațiilor bănești p_____ acest prejudiciu, instanța trebuie să aibă în vedere anumite criterii, respectiv importanta si gravitatea prejudiciului nepatrimonial sufe rit, precum si criteriul echităț ii, întrucât aceste despăgubiri nu trebuie să reprezinte o îmbogățire nejustificată a reclamanților și nici o exploatare neîntemeiată a patrimoniului pârâților.
Instanța are în vedere consecințele negative suferite de reclamanți din punct de vedere psihic, afectiv, importanța valorilor morale lezate, precum și măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele faptelor, măsura în care le este afectată situația familială și socială. Totodată, instanța va ține seama și de măsura în care faptele imputate pârâților , respectiv inacțiunea acestora, au concurat la producerea prejudiciului.
Având în vedere circumstanțele cauzei, instanța va ține seama de vârsta minorului, care la 2 ani și 7 luni a rămas orfan, de impactul pe termen lung asupra acestuia a faptului că nu a avut ocazia să-și cunoască mama, să beneficieze de legătura specială ce există între mamă și copil, de felul în care această situație îi va afecta copilăria și mai departe viața ca adult.
De asemenea, în privința părinților victimei, pierderea unui copil în vârstă de 29 de ani, lăsând orfan un băiețel la o vârstă fragedă, faptul că mama victimei a fost prezentă la momentul când aceasta a fost împușcată, sunt circumstanțe traumatizante care generază suferințe profunde de natură emoțională, afectivă și care justifică acordarea de despăgubiri p_____ prejuridiul moral suferit.
Pe de altă parte, raportarea la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia daunelor morale, presupune aplicarea prinicipiului echității în raport de circumstanțele particulare ale fiecărui caz în parte, precum și a principiului proporționalității.
Raportat la criteriile anterior menționate, Curtea constată că suma de 100.000 euro p_____ minorul S____ K________ K____ și câte 25.000 p_____ reclamanții S____ J____ și G______ E____, reprezintă o reparație echitabilă a suferințelor psihice îndurate ca urmare a traumei suferite, în urma pierderii mamei, respectiv fiicei acestora, neputând fi ignorate sau minimalizate consecințele majore asupra vieții familiale a reclamanților, care au determinat schimbări profunde și în calitatea vieții acestora.
Nu pot fi primite argumentele apelanților potrivit cărora pârâții nu au formulat niciun fel de apărări cu privire la cuantumul despăgubirilor solicitate și din acest motiv instanța nu ar putea să acorde o sumă mai mică, intimații I____________ de Poliție Județean M____ și I____________ G______ al Poliției Române arătând că sumele solicitate de reclamanți sunt exagerate. În plus, apelul fiind devolutiv, analiza cuantumului despăgubirilor se încadrează în limitele reglementate de art. 476-478 din Codul de procedură civilă, iar circumstanțele relevate anterior justifică admiterea în parte a acțiunii, sub aspectul cuantumului despăgubirilor.
În același context, instanța reține că sunt nefondate argumentele intimaților potrivit cărora acțiunea reclamanților este inadmisibilă, întrucât în cauza penală în care agresorul a fost condamnat p_____ săvârșirea infracțiunii de omor calificat (dosar nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului M____), acesta a fost obligat la plata despăgubirilor către moștenitorii victimei, existând o autoritate de lucru judecat sub acest aspect și fiind inadmisibilă obținerea unei duble reparații.
În acest sens, instanța reține că nu se poate pune problema de autoritate de lucru judecat în contextul în care pârâții din prezenta cauză nu au avut calitatea de parte în dosarul penal anterior menționat.
Pe de altă parte, atunci când la producerea prejudiciului au concurat mai multe persoane, prin comiterea unor fapte ilicite distincte, fiecare este chemată să răspundă p_____ fapta proprie. Or, în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX s-a analizat exclusiv răspunderea agresorului, cadrul legal specific procesului penal nepermițând angajarea răspunderii civile a altor personae decât a celor acuzate de săvârșirea unor infracțiuni.
În ceea ce privește vinovăția, potrivit art. 1357 alin. 2 din Codul civil, autorul prejudiciului răspunde p_____ cea mai ușoară culpă.
Răspunderea pârâților este una de natură obiectivă, întemeiată pe obligația de garanție ce le revine acestora, în privința organizării și funcționării corespunzătoare a instituțiilor.
Nu pot fi primite în acest context argumentele intimaților M_________ Finanțelor P______, Serviciul de Telecomunicații S_______ și I____________ G______ al Poliției Române referitoare la lipsa calității procesuale pasive a acestora, în contextul în care aceste excepții au fost respinse de către prima instanță, iar pârâții nu au declarat a___ incident. De altfel, argumentele acestora sub aspectul lipsei legitimării procesuale pasive invocate prin întâmpinări sunt neîntemeiate, fiind în mod corect înlăturate de prima instanță.
În ceea ce privește apelul declarat de pârâtul M_________ A_________ I______ , acesta urmează a fi analizat în acest context, instanța reținând în acest sen s că în mod legal Tribunalul a stabilit că are legitimare procesuală pasivă în cauză, în contextul în care reclamanții au solicitat angajarea răspunderii acestui pârât, în calitate de autoritate în subordinea căreia se află Poliția Română , potrivit art. 3 din HG n r. 416/2007 . Nu prezintă relevanță din această perspectivă împrejurarea că I____________ de Poliție Județean M____ și I____________ G______ al Poliției Române au personalitate juridică, întrucât angajații Inspectoratului de Poliție Județean M____ își desfășoară activitatea sub controlul și coordonarea instituțiilor cărora le sunt subordonați. Având în vedere raportul de subordona re a Poliției Române față de M_________ A_________ I______ , ac e sta din urmă justifică legitimarea procesuală pasivă în cauză, având atribuții sub aspectul dimensionării personalului, organizării activității instituțiilor subordonate (un exemplu în acest sens fiind Ordinul nr. 12/C/2014 p_____ aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale și coordonarea administrativă a activităților dispuse organelor de poliție de către procuror). În acest context, instanța reține că o rganizarea și coordonarea activităților specifice trebuie făcută în așa fel încât instituțiile subordonate să-și atingă menirea – de a proteja în concret viața persoanelor, nu într-o manieră formală, teoretică.
Prin urmare, față de considerentele expuse, apelul incident declarat de pârâtul M_________ A_________ I______ urmează a fi respins, în temeiul prevederilo r art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Apelul reclamanților urmează a fi admis, în temeiul dispozițiilo r art. 480 alin. 2 din Codul de procedură civilă, cu consecința schimbării hotărârii pronunțate de Tribunalul M____ și admiterii în parte a acțiunii, în sensul obligării în solidar a pârâților la plata de despăgubiri în favoarea reclamanților, în cuantumul menționat anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanții S____ J____, G______ E____ și S____ K________ K____, toți cu domiciliul procesual ales la _____, împotriva Sentinței civile nr. 208/9 martie 2018, pronunțate de Tribunalul M____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.
Schimbă integral hotărârea atacată și, în consecință:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții S____ J____, G______ E____ și S____ K________ K____, în contradictoriu cu pârâții S_____ Român – prin M_________ Finanțelor P______, I____________ de Poliție Județean M____, I____________ G______ al Poliției Române, M_________ A_________ I______ și Serviciul de Telecomunicații S_______ – Direcția p_____ A___ Unic de Urgență.
Obligă pârâții, în solidar, la plata de despăgubiri în favoarea reclamanților, cu titlu de daune morale, după cum urmează:
– suma de 100.000 euro în favoarea reclamantului S____ K________ K____, la cursul B.N.R. din ziua plății, p_____ prejudiciul moral suferit ca urmare a decesului mamei sale, survenit la data de 22.01.2017;
– suma de câte 25.000 euro în favoarea reclamanților S____ J____ și G______ E____, la cursul B.N.R. din ziua plății, p_____ prejudiciul moral suferit ca urmare a decesului fiicei acestora, survenit la data de 22.01.2017.
Respinge restul pretențiilor.
Respinge ca nefondat apelul incident declarat de pârâtul M_________ A_________ I______, cu sediul în București, Piața Revoluției nr. 1A, sector 1.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de A___ Târgu M____.
Pronunțată azi, 22 noiembrie 2018, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
NOTĂ:
Precizăm că Tribunalul Mureș, ca primă instanță, a respins în totalitate acțiunea, cu o motivare de-a dreptul rușinoasă și lipsită de orice bun-simț juridic[1], dovedind nu doar faptul că instanța a tolerat lipsa de reacție a autorităților unui stat care se pretinde a fi unul de drept, dar și faptul că nu a existat nici un dram de compasiune față de rudele victimei care probabil ar fi trăit și astăzi dacă organele competente ar fi intervenit la timp.
În același context, ne propunem să revenim cu un material în care vom arăta cum în urma unui apel la ”Serviciul unic de urgență 112” prin care era sesizată intenția unei persoane de a ucide, victimei i s-a transmis ”sec” să ”meargă la culcare” că nu se va întâmpla nimic, iar în jumătate de oră a sfârșit decapitată cu o drujbă chiar sub ochii copiilor, fiind cea mai oribilă crimă din vestul țării în ultimii 30 de ani.
[1] A se vedea, sentința civilă nr. 208/2018 a Tribunalului Mureș – Secţia civilă (rolii.ro).
Avocat Andrei Pap
PAP | law office
