Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Executarea smart contracts nu poate fi întreruptă din cauza caracterului imuabil al blockchain
09.04.2019 | Andrei HÂNCU

Andrei Hancu

Andrei Hâncu

I. Blockchain | GDPR

1. Introducere: Caracteristici blockchain public vs privat

– Public: acces permission-less, citire si scriere libera, descentralizat, distribuit, imuabil (blocurile noi contin, inter alia, hash-ul blocurilor precedente si timestamp); Exemple: Ethereum, Bitcoin.

– Privat: acces pe baza de permisiune, tranzactii mai rapide, mecanism de consens mai eficient, poate fi modificat, insa imuabilitatea este esentiala pentru securitate; Exemplu: Hyperledger.

2. Dreptul de a fi uitat vs imuabilitatea blockchain

Avand in vedere caracterul imuabil al unei retele blockchain (ceea ce presupune ca datele nu pot fi sterse), cum se impaca acesta cu obligatia impusa de GDPR de a sterge datele?

– Solutie propusa: Datele personale sa fie tinute in afara blockchain (preferabil in UE) iar referinta sa se realizeze prin hyperlink si hash;

– Sunt retelele blockchain private cu acces pe baza de permisiune (permissioned blockchain) unica solutie pentru a fi compliant cu GDPR (intrucat exista posibilitatea de stergere a datelor intr-o retea privata)?

– Nu neparat, exista o propunere de solutie alternativa:

Exista doua tipuri de „protocoale” referitor la retele: CRUD (Create-Read-Update-Delete) si CRAB (Cerate-Read-Append-Burn): Burn inseamna „aruncarea” cheilor private pentru accesarea blockchain, astfel incat informatia sa nu mai poate fi accesata si alterata; Ar fi aplicarea unui protocol CRAB suficient prin raportare la notiunea de stergere a datelor astfel cum este enuntata de GDPR? In opinia personala, atat timp cat datele nu mai pot fi accesate, efectul scontat a fost atins.

3. Cine este operatorul de date personale intr-o retea blockchain publica? Developerul protocolului/nodurile validante/utilizatorul retelei? – Catre cine se emite consimtamantul si cum se exercita dreptul de acces la datele personale? Este dificil de determinat si trebuie analizat de la caz la caz.

II. Smart Contracts: Aplicabilitate practica: ICOs, IoT, asigurari, inchirieri, plata de redevente;

1. Introducere:

– Smart contracts nu sunt neaparat contracte; reprezinta cod auto-executabil utilizat pentru automatizarea anumitor procese;

2. Problemele principale de drept:

– Jurisdictia/Legea aplicabila: Care este legea aplicabila in caz de frauda, mai ales ca intr-o retea blockchain exista mai multe noduri care pot fi situate in mai multe jurisdictii?

– Identificarea partilor contractante: Nu este intotdeauna posibila, mai ales intr-o retea blockchain publica in cadrul careia utilizatorii se bucura de anonimitate;

– Validitatea consimtamantului: Avand in vedere ca smart contracts reprezinta cod auto-executabil, ce se intampla in cazul in care apare un bug care sa afecteze rularea programului? Cum se poate demonstra intentia reala a partilor la incheierea contractului?

– Executarea contractului: nu toate obligatiile contractuale uzuale se preteaza la executare automata in baza unui cod; ce se intampla in cazul in care o astfel de obligatie nu este executata sau este executata necorespunzator?

– Incetare: Executarea smart contracts nu poate fi intrerupta din cauza caracterului imuabil al blockchain; o data introdus codul in retea, acesta ruleaza pana la final conform indicatiilor initiale; Totodata, nu se poate implementa un mecanism care sa aiba in vedere situatii de impreviziune, decat in mod foarte limitat si anterior executarii contractului;

– Raspundere: Este dificil de identificat partea raspunzatoare, in special intr-o retea blockchain publica anonima; Exemplu: in situatia in care un tert sufera daune urmare a executarii un smart contract, poate fi dificila identificarea persoanei raspunzatoare;

– Exemple din piata: Share&Charge – statii de incarcare electrica; Fizzy by AXA: acordarea de daune pentru zboruri intarziate;

3. Solutia:

– Este esentiala incheierea unui contract in mod „clasic”, cu un instrumentum clar care sa cuprinda toate clauzele contractuale necesare executarii corespunzatoare (inclusiv legea aplicabila, instanta competenta, clauze privind raspunderea partilor, etc.), iar prin smart contracts sa se automatizeze numai anumite procese aferente contractului „clasic” (ex. In momentul in care se realizeaza plata chiriei, se elibereaza chiriasului codul necesar accesului in imobil).

– Practic, putem spune ca un smart contract se aseamana mai degraba cu un agent escrow.

Av. Andrei Hancu
Senior Associate, BOTEZATU ȘI ASOCIAȚII

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii „Legal Blockchain Problemsediția 263, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.