Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Restricționarea accesului la dosar în cursul urmăririi penale
10.04.2019 | Andreea COMAN

Andreea Coman

Andreea Coman

Cred că este mai benefică reglementarea actuală cu privire la consultarea dosarului de urmărire penală în cursul urmăririi penale, așa cum a gândit-o legiuitorul, în mod progresiv, comparativ cu cea anterioară ce prevedea prezentarea materialului de urmărire penală abia la finalul acesteia, pentru că această din urmă etapă se reducea de cele mai multe ori la o cameră cu sute de volume de urmărire penală în cadrul căreia aveai timp limitat de studiu, stabilit mai mult sau mai puțin echitabil. Era mai mult o formalitate.

Problema referitoare la consultarea dosarului este că procurorul poate să restricționeze accesul la dosar, acces, care într-o urmărire penală efectuată mai sumar, poate chiar să și lipsească. Restricționarea accesului la dosar este reglementată foarte larg de Codul de procedură penală. Conform art. 94 alin. 4 teza I poate să fie dispusă după începerea urmăririi penale in rem, după începerea urmăririi penale in personam, iar după punerea în mișcare a acțiunii penale, poate să fie dispusă pentru o perioadă de maxim 10 zile. Există varianta ca în acest interval de timp, procurorul să dispună trimiterea în judecată. De exemplu, în ipoteza în care, după efectuarea pe o perioadă îndelungată de timp a urmăririi penale in rem, procurorul dispune în aceeași zi continuarea efectuării urmăririi penale față de suspect și punerea în mișcare a acțiunii penale, restricționează dreptul de acces al inculpatului la dosarul de urmărire penală pe o durată de 10 zile, iar înainte de expirarea acestei perioade emite rechizitoriul, dispunând trimiterea în judecată a inculpatului. Suntem în mod evident în prezența unei proceduri neloiale, în cadrul căreia dreptul la apărare este suprimat.

O altă problemă este maniera în care se apelează la această posibilitate legală, în sensul că deși procurorul trebuie să motiveze în concret acea situație excepțională care impune o astfel de restricție, aceste motivări sunt în fapt simple redări ale textelor de lege, în condițiile în care ar trebui să aibă loc izolat, prin raportare la buna desfășurarea a procesului penal și a principiilor necesității și proporționalității.

În realitate, probabil că în general o astfel de restricție nu este necesară, doar că de cele mai multe ori, atunci când nu există bună-credință și obiectivitate, procurorul tinde să minimizeze pe cât posibil contactul cu avocații subiecților procesuali.

Avocat Andreea Coman
Managing Associate SĂVESCU & ASOCIAŢII

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Egalitatea de arme procuror-avocat în faza de urmărire penalăediția 264, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.