Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. C-464/18 Ryanair. Stabilirea instanței competente pentru soluționarea unei cereri de despăgubire pentru un zbor întârziat. Prof. univ. dr. Camelia Toader, judecător raportor
11.04.2019 | JURIDICE.ro


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

Trimitere preliminară – Cooperare judiciară în materie civilă – Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 – Stabilirea instanței competente pentru soluționarea unei cereri de despăgubire pentru un zbor întârziat – Articolul 7 punctul 5 – Activitatea unei sucursale – Articolul 26 – Prorogare implicită – Necesitatea înfățișării pârâtului

Din completul de judecată a făcut parte prof. dr. Camelia Toader, judecătorul român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între ZX, un pasager, pe de o parte, și compania aeriană Ryanair DAC, pe de altă parte, în legătură cu o acțiune în despăgubire introdusă de ZX ca urmare a unui zbor întârziat.

Pasagerul a cumpărat online un bilet de avion pentru un zbor operat de Ryanair între Porto (Portugalia) și Barcelona (Spania). Din decizia de trimitere reiese că reclamantul din litigiul principal nu este domiciliat și nu are reședința în Spania, că societatea pârâtă din litigiul principal are sediul social în Irlanda și că aceasta deține o sucursală la Gerona (Spania).

Reclamantul a introdus acțiunea în despăgubire în fața Tribunalului Comercial nr. 1 din Gerona. Această instanță ridică problema competenței din punct de vedere internațional în baza dreptului european, având în vedere că, pe de o parte, sucursala Ryanair din Gerona nu a participat la încheierea contractului de transport între pasager și compania aeriană, și că, pe de altă parte, aceasta din urmă nu a introdus observații în fața instanței.

Astfel, această instanță a adresat Curții următoarele întrebări preliminare:

1) Prorogarea implicită de competență prevăzută și reglementată la articolul 26 din [Regulamentul nr. 1215/2012] impune, în toate aspectele sale, o interpretare autonomă și comună pentru toate statele membre, care, prin urmare, nu poate fi condiționată de limitările prevăzute de normele de competență judiciară interne ale statelor membre?

2) Prorogarea implicită de competență prevăzută și reglementată la articolul 26 din [Regulamentul nr. 1215/2012] constituie o normă „pură” de competență judiciară internațională, care desemnează exclusiv instanțele dintr-un stat membru, dar lasă dreptului procesual al acestuia din urmă sarcina de a stabili instanța competentă din punct de vedere teritorial sau, dimpotrivă, constituie o normă de competență judiciară internațională și teritorială deopotrivă?

3) Având în vedere circumstanțele prezentei cauze, un litigiu referitor la un zbor operat de o companie [aeriană] stabilită într-un alt stat membru, care își are plecarea sau destinația într un stat membru în care există o sucursală a companiei [aeriene] menționate, care prestează servicii auxiliare acesteia din urmă și ale cărei bilete nu au fost achiziționate prin intermediul respectivei sucursale constituie un litigiu privind activitatea unei sucursale, a unei agenții sau a unei alte unități, care stabilește criteriul de legătură prevăzut de norma de competență vizată la articolul 7 punctul 5 din [Regulamentul nr. 1215/2012]?

Cu titlu preliminar, Curtea a constatat că Regulamentul nr. 261/2004 privitor la drepturile pasagerilor nu cuprinde norme referitoare la competența internațională a instanțelor statelor membre, astfel încât chestiunea competenței internaționale a unei instanțe a unui stat membru trebuie să fie examinată din perspectiva Regulamentului nr. 1215/2012. De asemenea, deși dispozițiile secțiunii 4 din capitolul II din Regulamentul nr. 1215/2012, referitoare la „competența în materia contractelor încheiate de consumator”, stabilesc și o normă de competență specială în favoarea consumatorilor și deși un pasager aerian poate fi considerat un consumator, trebuie arătat că articolul 17 alineatul (3) din respectivul regulament prevede că această secțiune „nu se aplică în cazul contractelor de transport altele decât cele care, pentru un preț forfetar, oferă o combinație între călătorie și cazare”.

Prin urmare, Curtea a analizat competența internațională în baza competenței instanțelor de la locul unei sucursale precum și prorogării tacite de competență și a statuat:

– Articolul 7 punctul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială trebuie interpretat în sensul că o instanță a unui stat membru nu este competentă să soluționeze un litigiu referitor la o acțiune în despăgubire formulată în temeiul articolului 7 din Regulamentul nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 și îndreptată împotriva unei companii aeriene stabilite pe teritoriul unui alt stat membru, pentru motivul că această companie deține în circumscripția instanței sesizate o sucursală, fără ca această sucursală să fi fost parte la relația juridică dintre companie și pasagerul în discuție.

– Articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1215/2012 trebuie interpretat în sensul că acesta nu se aplică într‑un caz, cum este cel în discuție în litigiul principal, în care pârâtul nu a prezentat observații sau nu s‑a înfățișat în instanță.

:: Hotărârea 

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate