ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

(Re)definirea statului de drept post-Brexit / Consecințe pentru România

16.04.2019 | Vladimir Adrian COSTEA
Newsletter
Instagram
Facebook
Vladimir-Adrian Costea

Vladimir-Adrian Costea

Divorțul incert și greoi dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit va produce puternice repercursiuni asupra procesului de negociere asupra Cadrului financiar multianual post-2020, interesele politice privind limitarea bugetului UE reprezentând o adevărată provocare într-o Uniune scindată și fragmentată. Grosso modo, subiectul eminamente polemic este reprezentat de propunerea Comisiei Europene privind instituirea de noi norme pe baza cărora Uniunea va putea „suspenda, reduce sau restricționa accesul la finanțarea din partea UE, în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor în ceea ce privește statul de drept”.

După activarea Articolului 7 din Tratatul UE în cazul Poloniei și Ungariei, dezbaterile din Parlamentul European asupra situației statului de drept din România nu ar mai trebui privite strict în logica intereselor electorale ale politicienilor români. Chiar dacă activarea Articolului 7 necesită încălcarea gravă și persistentă a valorilor care stau la baza întemeierii UE, criticile aduse funcționării statului de drept se suprapun peste calculele și negocierile privind ajustarea și gestionarea bugetului UE. (Re)definirea viitorului construcției UE implică, în mod direct, necesitatea de a diferenția capacitatea statelor membre de a contribui la procesul de integrare în UE, demers care se va concretiza prin introducerea unor condiționalități pentru fondurile europene. Punctum saliens estre reprezentat însă de ambiguitatea definirii statului de drept, criteriile stabilite lăsând, în cele din urmă, o largă marjă de interpretare și de poziționare cu privire la derapajele grave și persistente asupra funcționării statului de drept.

Pentru România, consecințele nu sunt de neglijat, având în vedere lipsa unui dialog permanent și coerent cu instituțiile europene. Menținerea MCV-ului și restricționarea accesului la finanțarea din bugetul UE reprezintă principalele consecințe ale criticării funcționării statului de drept. O nouă dezbatere privind funcționarea statului de drept în România a avut loc luni, 15 aprilie, în sesiunea plenară de la Strasbourg, aceasta încadrându-se în aceeași logică a procesului de reflecție inițiat de Comisia Europeană, a reflectat interesele partizane ale grupurilor politice implicate în campania electorală. De data aceasta, dezbaterea a fost personalizată în jurul candidaturii lui Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef european. Deputații europeni nu vor rata ocazia de a politiza încă o dezbatere despre statul de drept, chiar dacă nu le este nici lor foarte clar ce înseamnă de fapt.

Vladimir-Adrian Costea

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate