Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
6 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

CSM a apreciat că jud. dr. Cristi Danileț a încălcat Codul Deontologic al Judecătorilor și Procurorilor

16.04.2019 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

Marți, 16 aprilie 2019, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat încălcarea de către judecătorul Cristi Danileț din cadrul Tribunalului Cluj a normelor de conduită reglementate de art. 9 alin. (2) din Codul Deontologic al Judecătorilor și Procurorilor.

:: Ordinea de zi soluționată (pct. 2)

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “CSM a apreciat că jud. dr. Cristi Danileț a încălcat Codul Deontologic al Judecătorilor și Procurorilor”

  1. Florin-Iulian HRIB spune:

    Culmea ridicolului este că dl Danileţ ocupă şi postul de formator la INM pentru disciplina „deontologie judiciara”!? Într-o ţară normală, simbria pentru aşa ceva era imediat sistată (cel puţin, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii secţiei de juzi a CSM)…

    • Mie îmi place și mai tare când procurorii predau despre ne bis in idem la INM 😀

      • Ioan BUCSA spune:

        Există un mare procuror cu grad de ÎCCJ, ****, are şi cărţi scrise, care de fff. mult timp este numai formator la INM pe dreptul ****; nu cred că în activitatea lui (aia de execuţie de bază – procuror) a aplicat ce predă el, dar sigur se pricepe la grile şi participă mereu în diferite comisii de concursuri ****.
        Aşa că, de ce nu ar preda tot un procuror despre principiul enunţat de d-voastră, procuror care s-ar putea să se şi fi lovit de această chestiune în practică!

        • Pentru că nu are cum să privească obiectiv o construcție care îi dă în cap întreaga anchetă din cauză de ne bis in idem. Și pentru că am privit un seminar ținut de astfel de procurori la INM și atunci când discutau despre o hotărâre CEDO pe ne bis in idem în care un stat fusese condamnat, ziceau că domnule!!!! Ce e acolo e ceva unic, în acea hotărâre, nu se aplică și în alte spețe, și gata!, cu ea la coșul de gunoi al hotărârilor CEDO irelevante. Și acesta era întregul argument juridic.

          Cam de aceea. V-am răspuns atât teoretic, cât și empiric.

  2. Se perpetuează această egalitate şi confuzie între două profesii extrem de diferite, prin reglementare comună: profesia de procuror şi judecător.
    Avem legiferări comune, de parcă nu ar fi nicio diferenţă între procuror şi judecător:
    1. Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Nicio menţiune despre avocaţi.
    2. Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Din nou, fără menţionarea avocaţilor.
    Cod deontologic comun; statut comun – nume comun – magistraţi.
    Concluzia ar fi că aceste două profesii sunt doar nominal diferite, în esenţă fiind identice.
    Sunt considerate profesii inteşanjabile: un procuror poate deveni judecător şi vice-versa, fără mai probleme.
    Ori judecător, ori procuror, tot aia.
    CSM conţine şi judecători şi procurori.
    INM este o instituţie comună.
    Totul este comun în cazul procurorilor şi judecătorilor în România.
    Procurorul este în esenţă un judecător.
    Judecătorul este procuror.
    Avocaţii nu au loc în această ecuaţie.

    E o problemă. Nerezolvată. Un conflict constituţional profund. O confuzie între ramura judiciară şi ramura executivă a sistemului de guvernământ al statului.

    Avem CSM-ul în care procurori disciplinează judecători.
    Avem procurori care sunt absolut convinşi că fac parte din Autoritatea judecătorească.
    Adică se cred judecători.

    Este dificil să ai încredere într-un sistem al justiţiei atât de defect, atât de distorsionat, care nu-şi cunoaşte atribuţiile, nu îşi cunoaşte responsabilităţile.

    Un sistem măcinat de o ignoranţă a principiilor de organizare fundamentală a statului.

    În ce îl priveşte pe Dănileţ, deşi îl simpatizez, activităţile sale politice sunt de notorietate, de ani de zile, nu de ieri de azi. Luările de poziţie, activismul sunt vechi.
    Bineînţeles, aceste activităţi sunt incompatibile cu însăşi profesia de judecător.

    Judecătorul nu este un demnitar ALES, ci este NUMIT iar cerinţele de REZERVĂ sunt extrem de stricte.

    Un judecător activist în politică reprezintă un risc pentru profesia de judecător, deoarece nu poate fi nici imparţial şi încalcă însăşi aparenţa de imparţialitate.

    Din păcate nu este singurul. Aceste ieşiri nesancţionate au creat o mişcare în rândul judecătorilor, un activism, un fel de partid.

    Texas are 27 milioane populaţie, cu suprafaţă de 3 ori mai mare decât România, o economie de 20 ori mai puternică (PIB). Număr de judecători: 3000.

    România, populaţie 19 milioane, suprafaţă de 3 ori mai mică decât Texas, economie de 20 ori mai slabă. Număr de judecători de 2 ori mai mare: 6000.

    • S-au luat după Italia și Franța, dar doar parțial, deoarece nu au observat cum acolo există judecătorul de instrucție și cum astfel procurorul în Franța face – în principiu – ceea ce face polițistul judiciar în .ro – fiind astfel coordonat de judecătorul de instrucție. Iar în Italia avem judecătorul de cameră preliminară ce iar controlează procurorul MULT MAI MULT decât o face judecătorul de cameră preliminară din România (iar au distorsionat).

      Apoi, și în ceea ce privește CSM-ul, iar s-au luat după acest model european cerut de Comisia Europeană și Consiliul Europei pre-aderare, dar au uitat să vadă cum și câți membri (diferit ca număr între procurori și judecători) există în CSMurile formate și din procurori și judecători, și nu doar din judecători. Și mai interesant este cum au regula în alte țări de la vest ca vicepreședintele CSM să fie un membru CSM din societatea civilă (deloc procuror), dar la noi cutuma (și nici măcar vreo dispoziție de drept care să fi stabilit asta) e ca vicepreședintele să fie un procuror.

      The devil is in the detail.

      Platon ar fi fericit, Aristotel deloc.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate