Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Piața locală a platformelor digitale de mobilitate urbană este de aprox. 1,6 mld. lei și generează beneficii economice de peste 1 mld. lei, fiind complementară serviciilor de taximetrie, arată un studiu PwC România

18.04.2019 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

– Dezvoltarea platformelor de ride-sharing nu a dus la scaderea industriei de taximetrie, dimpotriva, aceasta a avut o usoara crestere;
– Dezvoltarea serviciilor digitale de mobilitate urbana reduce numarul de masini proprietate personala de pe strazi, decongestionand astfel traficul si ajutand la diminuarea poluarii din marile orase
– Majoritatea tarilor din UE si-au modernizat legislatia de transport pentru a incadra si serviciile de ride-sharing.
– Adoptarea de catre Romania a unui model de licentiere pentru platformele digitale de mobilitate urbana ar duce la dezvoltarea sustenabila a acestui sector, in beneficiul consumatorilor

Potrivit unui studiu efectuat de PwC România pentru Asociatia ”Coalitia pentru Economia Digitala”, piata locala a platformelor de mobilitate urbana (de tip Uber sau Clever) este estimata la 1.587 milioane de lei, din care piata de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicatiile de mobilitate urbana) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei.

Astfel, piata locala de ride-sharing reprezinta 21% din piata totala de transport urban privat, iar piata totala a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicatiile de mobilitate urbana) reprezinta 44% din total, facilitand accesul romanilor la servicii de transport urban privat si suplinind o nevoie de mobilitate urbana neadresata de modalitatile traditionale de transport urban.

In plus, studiul arata ca activitatea platformelor de mobilitate urbana genereaza beneficii economice directe si indirecte de peste 1 miliard de lei anual, fiind complementara serviciilor de taximetrie si avand un impact sistemic pozitiv. Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele si impozitele platite de catre operatorii de transport ce utilizeaza aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual, in vreme ce beneficiile indirecte, care reprezinta gradul de multiplicare in economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbana, sunt de 781 milioane de lei.

Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanta pentru Management, coordonatorul studiului: ”Densitatea auto din Romania cunoaste o crestere semnificativa – numarul de autovehicule raportat la mia de locuitori. Spre exemplu, in Bucuresti aceasta este cu 22% mai mare decat media UE, iar infrastructura rutiera nu a reusit sa tina pasul cu aceasta crestere a parcului auto. Acest lucru face ca Bucurestiul sa fie intre cele 5 cele mai congestionate orase din lume din punct de vedere al traficului, calatoriile cu masina durand in medie cu 50% mai mult decat in conditii normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de calatorie suplimentar datorat traficului congestionat per sofer zilnic, sau 218 ore anual suplimentare petrecute in masini. Dincolo de timpul pierdut in masini, acest fapt pune si serioase probleme de mediu, nivelul particulelor in suspensie din aer din Bucuresti fiind dublu fata de cel maxim recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii. In aceste conditii, platformele de mobilitate urbana au gasit teren propice pentru dezvoltare, acestea venind sa acopere un necesar neacoperit al pietei de mobilitate urbana.”

Bogdan Belciu: ”Daca ne uitam la ultimii patru ani, in Bucuresti si Ilfov, numarul de licente de taxi a crescut usor (aprox. 4%), iar venitul operational al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% in acelasi interval. Prin urmare, cresterea platformelor digitale de mobilitate urbana nu s-a reflectat in scaderea activitatii firmelor de taximetrie, ci a venit in completarea serviciilor oferite de acestea.”

Ulterior intrarii pe piata locala a platformelor de mobilitate urbana, s-a observat o crestere accelerata a numarului companiilor cu activitate de transport persoane. Astfel, in timp ce in perioada 2004-2014, numarul firmelor transportatoare a crescut cu o medie de 3% pe an, in perioada 2014- 2018 numarul acestora a crescut in medie cu 17% pe an, cea mai mare crestere inregistrandu-se in 2017 (42% fata de 2016), in anticiparea introducerii obligativitatii soferilor de a colabora cu platformele de mobilitate urbana prin intermediul unei firme.

Bogdan Belciu: ”Aceasta crestere a numarului de micro-intreprinderi si PFA-uri care au activitate de transport se traduce si intr-o mai mare transparenta si fiscalizare a acestei activitati, fapt care este in beneficiul consumatorilor, dar si al autoritatilor, care au venituri bugetare mai mari ca urmare a dezvoltarii platformelor digitale de mobilitate urbană.”

Potrivit studiului, numarul de soferi de ride-sharing reprezinta 21% (aprox. 20 mii) din totalul numarului de soferi de transport urban privat, in vreme ce soferii de taxi care folosesc aplicatii de mobilitate urbana (e.g. Clever, Star Taxi) reprezinta 23% din total (aprox. 22 mii). In continuare, numarul de soferi de taxi care nu folosesc nicio aplicatie de mobilitate urbana este semnificativ (aprox. 54 mii).  Fiind forma primara de activitate economica, serviciile de taximetrie reprezinta 84% din piata totala de servicii de transport urban privat. In medie, romanii fac aprox. 17 calatorii pe an cu taxiul si 3 calatorii pe an prin intermediul platformelor de ride sharing.

La nivel global, piata de e-hailing este estimata in prezent la 61 de miliarde de dolari si este de asteptat ca aceasta sa creasca pana la 218 miliarde de dolari la orizontul anului 2025, pe fondul accelerarii urbanizarii, al dezvoltarii tehnologiei digitale si conexiunilor 5G, dar si al presiunilor puse de schimbarile climatice, care va face ca o parte tot mai mare a populatiei sa abandoneze sistemul detinerii individuale a autovehiculelor, indreptandu-se catre sisteme de car-sharing si servicii de e-hailing pentru a-si satisface necesarul de transport. Astfel, se estimeaza ca in Europa va avea loc o schimbare structurala in distributia sistemelor de mobilitate pana in 2030, stocul de masini fiind prognozat sa se reduca de la 280 de milioane la 200 de milioane, crescand totodata adoptia masinilor electrice si autonome.

Viitorul mobilitatii urbane va fi caracterizat de:
– Electricitate – Cresterea ponderii autovehiculelor electrice;
– Autonomie – Aparitia autovehiculelor autonome;
– Partajare – Cresterea ponderii sistemelor de car-sharing;
– Conectivitate – cresterea numarului de autovehicule conectate cu multipli senzori si dispozitive de comunicatie
– Actualizare anuala – Modelul de proprietate al autovehiculelor se va schimba, nefiind necesar ca acestea sa fie achizitionate la valoarea intreaga, ci platite in sume mici per folosire/inchiriate sub planuri financiare de tip PCP (personal contract purchase)

Bogdan Belciu: ”Intr-o lume intr-o schimbare tot mai accelerata generata in principal de evolutia tehnologiei digitale, viitorul mobilitatii urbane se leaga si de dezvoltarea platformelor digitale de car-sharing si e-hailing. Romania ar trebui sa profite de pe urma tehnologiei digitale si sa adopte prevederi legislative care sa incurajeze dezvoltarea acestui domeniu, atenuand totodata problemele legate de poluare si congestia traficului. Studiul nostru arata ca adoptarea unui astfel de cadru legislativ deschis pentru aceste platforme, asa cum aplica majoritatea statelor europene, ar genera beneficii aditionale pentru economie in perioada 2020-2023 in valoare de peste 1,1 miliarde de lei.”

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate