ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Capitalul românesc și capitalul străin

23.04.2019 | Doru BĂJAN
Abonare newsletter
Doru Băjan

Doru Băjan

1. Tratate bilaterale de investiții încheiate de România

1. În anul 1974, la 6 septembrie, România a semnat Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, depozitul ratificării avînd loc la data de 12 septembrie 1975, intrarea în vigoare a Convenției privind România avînd loc la data de 12 octombrie 1975.

Prin Convenție este înființat Centrul internațional pentru reglementarea diferendelor cu privire la investiții (CIRD), care are printre alte competențe depozitarea tratatelor bilaterale privind promovarea și protejarea investițiilor.

2. Conform evidențelor CIRDI, România este înregistrată cu un număr de 103 tratate bilaterale de investiții (TBI).

În documentarea privind dreptul internațional al investițiilor am găsit un număr mai mic de tratate, față de înregistrarea de la CIRDI.

Diferența poate rezulta din faptul că unele acorduri și-au încetat aplicabilitatea, dar nu au fost operate modificările corespunzătoare la CIRDI, ori că au fost încheiate mai multe TBI successive cu același stat, fiecare acord succesiv fiind  înregistrat distinct.

România are TBI încheiate cu state din Europa, Asia și Oceania, America de Sud, Africa, America Centrală și de Nord.

3. În Europa, România are TBI încheiate cu: Albania, Austria, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Iugoslavia, Letonia, Lituania, Macedonia, Marea Britanie, Moldova, Norvegia, Polonia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Olanda, Ucraina, Ungaria, Uniunea Economică Belgo-Luxemburgheză.

4. În Asia și Oceania, România are încheiate tratate cu: Armenia, Australia, Baskortostan, China, Coreea de Sud, Coreea de Nord, Emiratele Arabe Unite, Filipine, Georgia, India, Indonezia, Iordania, Israel, Kazahstan, Kuweit, Liban, Pakistan, Qatar, Thailanda, Turcia, Turkmenistan, Uzbekistain, Vietnam.

5. În America de Sud, România are TBI încheiate cu: Argentina, Bolivia, Chile, Ecuador, Paraguay, Peru, Uruguay.

6. În Africa, România are TBI încheiate cu: Algeria, Egipt, Gabon, Maroc, Mauritius, Nigeria, Senegal, Sudan, Tunisia.

7. În America Centrală și de Nord, România are încheiate TBI cu: Canada, Cuba, SUA. 

2. Investițiile străine efectuate de România anterior anului 1989 

8. România a adoptat două acte normative: Decretul nr. 424/1972 ce reglementa participarea unităților economice române la constituirea de societăți mixte în străinătate și Decretul nr. 425/1972, ce reglementa constituirea, organizarea și funcționarea societăților mixte în Republica Socialistă România.

Cele două decrete au creat premisele ca România să devină stat importator și, în același timp, exportator de capital.

9. Prin HCM nr. 112/1974 a fost înființată Societatea mixtă româno-centraficană ”SOMCAROM”, societate mixtă pe acțiuni.

Prin HCM nr. 430/1974 a fost înființată Societatea mixtă româno-centraficană ”LOROMBOIS”, societate de economie mixtă pe acțiuni.

Prin HCM nr. 191/1975 a fost înființată Societatea mixtă româno-congoleză ”Societé Cotonniere Congolaise”, cu participarea intreprinderii de comerț exterior ”ROMAGRIMEX”.

Prin Decretul nr. 252/1973 a fost înființată Societatea mixtă româno-italiană ”RIFIL”.

Prin Decretul nr. 529/1973 a fost înființată societatea mixtă româno-japoneză ”RONIPROT”.

Prin HCM nr. 1432/1973 a fost înființată Societatea mixtă româno-nigeriană ”RONITEY COMPANY LIMITED”, societate cu răspundere limitată pe acțiuni.

Prin HCM nr. 1557/1973 a fost înființată societatea mixtă româno-peruană ”Intreprinderea minieră specială Antamina”, societate cu răspundere limitată.

Prin HCM nr. 125/1976 a fost înființată Societatea mixtă româno-zaireză ”Societé d`Exploatation Agro-Industrielles ”ZAIROM”.

Prin HCM nr. 202/1975 a fost prevăzută înfințarea de societăți mixte arabolibiene-române, cu participarea Intreprinderii române de comerț exterior ROMAGRIMEX.

Prin HCM nr. 903/1975 a fost înființată Societatea pe acțiuni  ”LIBERIAN RUBBER PROCESING CORPORATION”, cu participarea Centralei industriale de prelucrare cauciuc și mase plastice.

Prin HCM nr. 457/1975 a fost înființată Societatea comercială mixtă cu răspundere limitată ”România Fructimport”, cu participarea ”Fructexport”.

Prin HCM nr. 1484/1974 a fost înființată Societatea de economie mixtă  ”MIFERGUINIMBA”, cu participarea Mineralimport-Export.

Prin HCM nr. 129/1970 a fost înființată Societatea feroviară internațională de transporturi frigorifice ”INTERFRIGO” Bruxelles, cu participarea căilor ferate române.

Prin Decretul nr. 370/1976 a fost înființată Societatea minelor de fier ”MEKAMBO-SOMIFER” din Republica Gaboneză.

Prin Decretul nr. 18/1975 a fost înființată Societatea mixtă cu răspundere limitată ”ELECTRONICA APLICATA ROMINA-ELAROM”.

Prin Decretul nr. 428/1973 a fost înființată Societatea mixtă cu răspundere limitată ”ROM CONTROL DATA”.

Prin Decretul nr. 542/1973 a fost înființată Societatea mixtă ”Fabrica de reductoare REȘIȚA-RENK”, societate pe acțiuni.

Prin HCM nr. 1070/1975 a fost înființată Societatea mixtă ”InterContinental Leathers Limited” în statul Tamila Nadu, India.

Prin Decretul nr. 424/1976 a fost înființată Societatea mixtă ”OLTCIT” S.A.

Prin Decretul nr. 354/1976 a fost înființată Societatea mixtă româno-libiană pe acțiuni pentru transporturi maritime ”ROLISHIP”.

Prin Decretul nr. 103/1975 a fost înființată Societatea mixtă pe acțiuni ”ROMELITE” S.A. Sibiu.

Prin HCM nr. 429/1974 a fost înființată Societatea mixtă romîno centraficană ”CAROMBOIS”, societate de economie mixtă pe acțiuni.

Prin Decretul prezidențial nr. 220/1971 a fost înființată Banca Egipteano-Română.

Prin Decretul nr. 358/1976 a fost înființată Banca mixtă vest-germano-română ”FRANKFURT-BUCAREST BANK A.G.”

Prin Decretul nr. 288/1981 a fost înființată Societatea ”ROMFARMA” S.A., cu participarea Centralei industrale de medicamente, cosmetice, coloranți și lacuri București.

Prin Decretul nr. 53/1979 a fost înființată Societatea mixtă ”CAROCHEM” S.A., cu participarea ISCE ”Chimimportexport” și  a ISCE ”Danubiana”.

Prin Decretul nr. 55/1982 a fost înființată Societatea mixtă ”SERMAN CORPORATION”, cu participarea ICE Navlomar.

Prin Decretul nr. 299/1981 a fost înființată Societatea mixtă ”CROSSWORLD MARITIMA”, cu participarea ICE Navlomar.

Prin Decretul nr. 192/1980 a fost înființată Societatea mixtă de pescuit romîno-mauritană ”SIMAR”.

Prin Decretul nr. 11/1980 a fost înființată Societatea anonimă mixtă cu capital variabil ”Productora Mexicana de Farmacos”.

Prin Decretul nr. 50/1980 a fost înființată Societatea mixtă pentru construcții ”ARCOM” (Nigeria) Ltd.

Prin Decretul nr. 203/1980 a fost înființată Societatea mixtă româno-bulgară de cooperare economică și comercializare ”Dunărea” S.A.  

3. Transformarea României din exportatoare în importatoare de capital 

10. Trăitor în două milenii, privind retrospectiv la acest moment, perioada scursă după 1989, nu pot să nu constat o politică inadecvată din partea celor aflați la conducerea statului român, partide politice, parlament, guvern.

Economia României, anterior lui 1989, a funcționat în sistem planificat pe plan intern, în sistemul integrat al CAER, intreprinderile de stat nebeneficiind de capitaluri proprii.

La începutul anilor `90, în loc să capitalizeze intreprinderile de stat transformate în societăți comerciale, statul, populist, a preferat să inunde piața cu lichidități prin restituirea către salariați a unor contribuții, crescînd astfel consumul, cu predilecție de import.

La momentul începerii aplicării TVA, pentru a obține sume mai mari, ”lăcomia” guvernului văcăroiu a liberalizat adaosul comercial, pînă la acel moment controlat de stat fiind limitat pe circuitul producător-consumator final, evident în detrimentul populației.

Presiunea făcută de salariați asupra noilor conduceri ale societăților comerciale de stat de mărire a salariilor, în absența unui echivalent în creșterea productivității, a condus la creșterea prețurilor de producție și la scăderea competitivității.

Spirala inflaționistă a funcționat cu motoarele turate, la începutul anilor 1990 înregistrîndu-se cei mai ridicați indici ai inflației.

12. Am citit, anterior anului 1989, că pentru ca o schimbare să își producă efectele, ea nu trebuie să fie mai mare de 30%, ori guvernanții noștri au forțat, prin actele legislative emise, o schimbare de 100%, schimbare eșuată.

Este ca și în cazul sistemului bancar, dacă vrei să muncești toată viața pentru bancă și să rămîi tot timpul dator, ia un credit mai mare de 30% față de ceea ce poți restitui lunar.

13. Schimbarea politică din anul 1996 a contribuit și ea la desființarea economiei naționale.

Schimbarea politică a condus la schimbarea conducerilor manageriale ale societăților cu capital integral sau majoritar de stat, persoane cu nicio pregătire în domeniile respective fiind recompensate politic cu funcții în consiliile de administrație, unele fiind chiar în mai multe consilii de administrație, situație ce se întîlnește și în prezent.

14. La începutul anilor `90, societăților comerciale care mai efectuau exporturi și realizau venituri în valută le-a fost confiscată valuta și oferiți la schimb lei-inflație, fiind obligate să participe la licitație pentru achiziționarea de valută necesară plăților externe, iar despre această situație poate oferi explicații primul viceguvernator al BNR, Florin Georgescu.

15. La începutul anilor `90, primii investitori pe piața imobiliară, achiziționînd sau construind locuințe proprietate personală, au fost lucrătorii din finanțe, garda financiară și vamă, ulterior și cei din poliție, SRI, parchete și justiție, achiziții efectuate din veniturile bugetare.

16. Guvernarea Victor Ciorbea rămîne în memorie prin înființarea cabinetului demnitarului, deși acesta avea la dispoziție întreaga instituție pe care o conducea pentru a fi consiliat. Este a doua categorie de sinecuri politice apărută după 1989.

17. Economia a funcționat în sistemul socialist pe baza planificării, iar în sistemul capitalist pe baza legii pieței.

În anul 1990, România a făcut trecerea directă de la socialism la capitalism.

Trebuie să ne amintim că după instalare, guvernul Victor Ciorbea a întocmit liste cu societăți comerciale, care sa fie privatizate într-o perioadă determinată de timp, în loc să consolideze respectivele societăți comerciale și să aștepte ofertele pentru cumpărare.

Conducătorii societăților comerciale propuse spre privatizare nu mai aveau nicio motivație, știind că vor fi schimbați, în unele cazuri acționînd chiar pentru scăderea valorii de piață a societăților, evident nu dezinteresați.

Noii cumpăratori, după privatizare, au cîștigat mai mult decît au plătit prin vînzarea utilajelor ca deșeuri, traficul din portul Constanța arătînd că cele mai mari exporturi cantitativ au fost cele de fier vechi.

18. Au fost desființate locuri de muncă în localități cu caracter monoindustrial, fără a se oferi oportunități de muncă.

19. Au fost cheltuite sute de milioane în valută, împrumutate de România sau donații din partea unor state, pentru perfecționarea personalului din administrația publică, iar efectele programelor derulate se văd în prezent în modul de funcționare a administrației.

20. În acest context, în loc de sprijinire a capitalului autohton, guvernanții au făcut un fetiș din atragerea capitalului străin, raportînd cu mîndrie patriotică investițiile directe atrase.

Chiar și în contextul globalizării economiei mondiale, dezvoltarea economiei naționale nu se poate baza exclusiv pe capitalul străin, cu ignorarea capitalului autohton.

21. Și poate cineva, de la guvernare, va furniza informații în legătură cu participațiile la societățile mixte înființate înainte de 1989.

Avocat Doru Băjan

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week