ÎCCJ. Mandat european de arestare. Arestarea la domiciliu vs. arestarea provizorie

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că predarea, ca o consecință directă a admiterii cererii de extrădare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei extrădate, întrucât doar așa organele de poliție însărcinate cu executarea hotărârii definitive de extrădare pot proceda la reținerea și remiterea acesteia către autoritățile judiciare ale statului solicitant; în lipsa unui mandat de arestare, organele de poliție nu pot reține persoana extrădabilă, nu pot pătrunde în locuința acesteia sau într-un alt imobil în care se află aceasta și nu au temei legal pentru a o păstra în custodie, nici măcar pentru câteva ore până la momentul predării efective. În consecință, lipsa dispoziției de arestare constituie, în mod evident, o împiedicare la executarea hotărârii de extrădare, care presupune punerea persoanei extrădate la dispoziția autorităților statului solicitant.  În speță, a fost admisă contestația la executare formulată de Ministerul Public – Parchetul CAB, conform art. 598 alin. 1 lit. c) C. proc. pen., înlocuindu-se arestul la domiciliu cu arestarea preventivă a persoanei pe numele căreia s-a emis mandatul european de arestare. (Decizia nr. 196 din 5 martie 2018, pronunțată de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție)

Citeşte mai mult despre arest la domiciuliu, arestare preventiva, C. proc. pen., contestatie la executare, ICCJ, mandat european de arestare! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.