Daniel-Mihail Șandru
Curtea de Apel Timișoara a formulat o trimitere preliminară la CJUE – C-835/18, cu următoarea întrebare:
Directiva [TVA], precum şi principiile neutralităţii fiscale, efectivității şi proporționalității se opun, în împrejurări precum cele din litigiul principal, unei practici administrative şi/sau interpretări a prevederilor din legislaţia naţională prin care se împiedică corectarea unor facturi şi, pe cale de consecinţă includerea facturilor corectate în decontul de TVA al perioadei în care s-a făcut corecţia, pentru operaţiuni efectuate într-o perioadă care a făcut obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia organele fiscale au emis o decizie de impunere rămasa definitiva, în condiţiile în care, ulterior emiterii deciziei de impunere, s-au descoperit date şi informaţii suplimentare care ar determina aplicarea unui regim fiscal diferit?
Lista tuturor trimiterilor preliminare formulate de către instanţele din România se află pe platforma IADUER.ro, proiect susţinut de JURIDICE.ro.
:: sursa: IADUER – un proiect CSDE, ARDAE şi FJR
Prof. univ. dr. Daniel-Mihail Șandru
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.
Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!
Avocatul general propune următoarea soluție, favorabilă contribuabilului (click aici):
„– Directiva 2006/112/CE din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și principiile neutralității, eficacității și proporționalității fiscale se opun unei dispoziții sau unei practici a unui stat membru prin care se împiedică corectarea unor facturi cu privire la tranzacții efectuate într‑o perioadă care a făcut obiectul unei inspecții fiscale în urma căreia organele fiscale au emis o decizie de impunere rămasă definitivă, în condițiile în care, ulterior emiterii deciziei de impunere, s‑ar releva informații suplimentare care ar determina aplicarea unui regim fiscal diferit.
– Un stat membru poate refuza regularizarea și rambursarea impozitului solicitate de o persoană impozabilă numai în cazul în care autoritățile fiscale pot stabili, la nivelul standardelor juridice aplicabile, pe baza unor factori obiectivi, că respectiva corectare a facturilor care declanșează aplicarea mecanismului de taxare inversă a fost făcută cu rea‑credință, a constituit un abuz de drept sau a fost legată de o fraudă fiscală de care furnizorul a avut sau ar fi trebuit să aibă cunoștință. Revine instanței de trimitere sarcina să aprecieze dacă această situație se regăsește în procedura principală.”
Hotararea CJUE va veni in data de 2 iulie 2020.