FJR și AIJ solicită invalidarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare
20 aprilie 2019 | JURIDICE.ro
Vineri, 19 aprilie 2019, Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și Asociația „Inițiativa pentru Justiție” au dat publicității cererea adresată Consiliului Superior al Magistraturii în vederea invalidării în tot a concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019, ca urmare a faptului că că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege și de regulament cu privire la organizarea concursului.
Textul cererii:
„Către CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Stimate domnule vicepreședinte,
Stimați membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,
Subscrisele
1. AsociaȚia „Forumul Judecătorilor din România”, asociație profesională a judecătorilor, cu personalitate juridică constatată prin încheierea nr. 671/08.06.2007 pronunțată de Judecătoria Slatina, cu sediul principal în Slatina, B-dul A.I. Cuza nr. 29, bl. S14, sc. C, et. 3, ap. 8, județul Olt, cod poștal 230044, cod fiscal 22194633, cont bancar deschis la Raiffeisen Bank – Sucursala Slatina – RO29 RZBR 0000 0600 0944 3500, e-mail dragosdotcalin@yahoo.co.uk, anca24angelescu@yahoo.com, reprezentată prin judecători DRAGOȘ CĂLIN și ANCA CODREANU, în calitate de co-președinți, cu sediul procesual ales, în vederea comunicării actelor de procedură, la Curtea de Apel București, Secția a VII-a, Splaiul Independenței nr. 5, sector 4, București, biroul E 116, România, cod poștal 050091, judecător Dragoș Călin, e-mail dragosdotcalin@yahoo.co.uk
și
2. ASOCIAȚIA „INIȚIATIVA PENTRU JUSTIȚIE”, asociație profesională a procurorilor, cu personalitate juridică constatată prin încheierea din 14.11.2018, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosarul nr. 2685/213/2018, cu sediul în orașul Corabia, str. C.A. Rosetti nr. 41, bl. B5, sc. A, etaj 1, ap. 5, județul Olt, e-mail i_p_justitie@yahoo.com, reprezentată prin procurori SORIN MARIAN LIA, IONUȚ MARCU și BOGDAN-CIPRIAN PÎRLOG, în calitate de co‑președinți,
Vă solicităm prin prezenta ca, în temeiul art. 13 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, adoptat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 1074/2018, să dispuneți invalidarea în tot a concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019, ca urmare a faptului că că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege și de regulament cu privire la organizarea concursului.
În susținerea cererii, arătăm următoarele:
Cu privire la interesul subscriselor:
Asociațiile „FORUMUL JUDECĂTORILOR DIN ROMÂNIA” și „INIȚIATIVA PENTRU JUSTIȚIE”, persoane juridice de drept privat, independente, nonprofit, neguvernamentale și apolitice sunt organizații profesionale ale judecătorilor și respectiv procurorilor din România, înființate în temeiul dispozițiilor art. 40 din Constituția României și art. 11 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată.
Asociațiile au ca scop progresul societății prin realizarea unei justiții independente, imparțiale și performante, afirmarea si apărarea independentei autorităţii judecătorești față de celelalte puteri ale statului, protejarea statului de drept, asigurarea respectării drepturilor judecătorilor si respectiv procurorilor, a independentei acestora în exercitarea atribuțiilor si funcțiilor ce le revin, în conformitate cu principiile fundamentale privind independenta autorităţii judecătorești, în raporturile cu celelalte subiecte de drept, promovarea libertății și a demnității profesiei, apărarea statutului judecătorilor și procurorului în statul de drept și a independenței justiției față de celelalte puteri ale statului.
Având în vedere scopul și obiectul de activitate al asociațiilor, considerăm procedura de numire a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, persoană ce exercită atribuții care pot afecta cariera magistraților, ca fiind una de o importanță deosebită, care trebuie să respecte întru totul dispozițiile legale, în caz contrar existând un risc major ca independența justiției să nu fie asigurată. Pentru aceste motive, am urmărit cu atenție aspectele legate de concursul pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019 și am constatat, în baza documentelor publicate în secțiunea corespunzătoare a site-ului Consiliului Superior al Magistraturii și a informațiilor apărute în presă, că în privința acestui concurs nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege și de regulament cu privire la organizarea concursului.
Cu privire la dispozițiile legale relevante:
Dispozițiile relevante din Legea nr. 317/2004 sunt următoarele:
„Articolul 67
(1) Inspectorul-șef este numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcție, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective, urmărindu-se competențele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-și asuma decizii și responsabilități, competențele de comunicare și rezistența la stres.
(2) Concursul se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Organizarea concursului pentru ocuparea postului de inspector-șef se anunță cu cel puțin 3 luni înaintea datei acestuia.
(31) Componența comisiei de concurs este următoarea:
a) 3 membri judecători, care fac parte din Secția pentru judecători și au funcționat la o instanță de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcției de inspector judiciar, desemnați de Secția pentru judecători;
b) un membru procuror, care face parte din Secția pentru procurori și a funcționat la un parchet de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcției de inspector judiciar, desemnat de Secția pentru procurori;
c) un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societății civile, desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;
d) un psiholog desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care va prezenta un raport consultativ, după prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, de către fiecare candidat.”
Dispozițiile relevante din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, adoptat de Plenul CSM prin Hotărârea nr. 1074/2018, în temeiul art. 67 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, sunt următoarele:
”Articolul 11
(1) Membrii comisiei de concurs, cu excepția psihologului, primesc pentru fiecare candidat câte o fișă de notare nominală, care cuprinde și numele membrului comisiei de concurs care a efectuat notarea și semnătura acestuia.
(2) Punctajul maxim ce poate fi acordat este de 100 de puncte.
(3) Punctajul final obținut de fiecare candidat se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei de concurs.
(4) Pentru a ocupa funcția de inspector-șef, candidatul trebuie să obțină cel puțin 70 de puncte.
(5) Imediat după finalizarea probei, comisia de concurs centralizează fișele de notare și stabilește punctajele finale obținute de candidați. Pe baza punctajelor finale se întocmește tabelul de clasificare a candidaților. Tabelul de clasificare a candidaților este comunicat comisiei de organizare, care asigură publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) Rezultatele sunt definitive și nu pot fi contestate.”
Nici Legea nr. 317/2004, nici Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, adoptat de Plenul CSM prin Hotărârea nr. 1074/2018 (în continuare „Regulamentul”), nu prevăd vreun punctaj minim ce trebuie acordat candidaților.
Cu privire la aspectele de fapt:
Aspectele de fapt care rezultă din documentele publicate în secțiunea corespunzătoare a site-ului Consiliului Superior al Magistraturii și din informațiile apărute în presă sunt următoarele:
La data de 21.12.2018 s-au publicat pe site-ul CSM, în secțiunea dedicată, anunțul privind concursul, calendarul și regulamentul de desfășurare a acestuia, precum și fișa de înscriere.
Singurul candidat înscris a fost domnul Netejoru Lucian.
Desemnarea membrilor comisiei s-a făcut în trei etape, după cum urmează. În ședința Plenului CSM din data de 26.03.2019, ora 14:00, au fost desemnați reprezentantul societății civile, domnul Victor Alistar, precum și psihologul. În ședința Secției pentru judecători din data de 26.03.2019, ora 15:00, au fost desemnate doamnele judecător Lia Savonea, Andrea Annamaria Chiș și Evelina Oprina. În ședința Secției pentru procurori din 27.03.2019, ora 08:00, a fost desemnat domnul procuror Florin Deac.
În data de 26.03.2019, ora 16:58, s-a publicat anunțul privind desfășurarea probei de concurs în data de 27.03.2019, ora 08:30.
Comisia de concurs, cu o majoritate de 3 la 2 (majoritate formată din membrii Lia Savonea, Evelina Oprina și Victor Alistar) a decis, în momentele dinaintea începerii desfășurării probei, să stabilească un punctaj minim de 1 punct ce trebuie acordat pentru fiecare dintre cele cinci subcriterii ale fiecăruia dintre cele cinci criterii de evaluare stabilite prin art. 10 al HCSM nr. 1074/2018, astfel încât punctajul minim acordat de un membru al comisiei să fie de 25 de puncte din 100. Totodată, cu aceeași majoritate, comisia a stabilit și un punctaj maxim de 4 puncte pentru fiecare subcriteriu, precum și sancțiunea pentru acordarea de punctaje mai mici sau mai mari decât cele stabilite, anume anularea fișei de evaluare și neluarea în calcul la media aritmetică.
Actul comisiei nu a fost publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (și, evident, nici în Monitorul Oficial).
Întrucât cei doi membri comisiei de concurs aflați în minoritate (judecător Andrea Annamaria Chiș și procuror Florin Deac) nu s-au conformat celor hotărâte de majoritate, fișele lor de notare au fost „anulate” de comisia de concurs, cu aceeași majoritate formată din membrii Lia Savonea, Evelina Oprina și Victor Alistar și nu au fost luate în calcul la stabilirea punctajului final prin medie aritmetică.
În data de 28.03.2019 s-a publicat tabelul de clasificare a candidaților, candidatul Netejoru Lucian figurând admis cu 100 de pucte.
Având în vedere dezvăluirile din presă cu privire la aceste aspecte, la data de 01.04.2019, în secțiunea dedicată concursului, s-a publicat comunicatul comisiei de examen intitulat „Clarificări privind unele informații apărute în mass-media cu privire la concursul desfășurat pentru funcția de inspector-șef al Inspecției Judiciare din data de 27.03.2019”.
Din comunicat reies următoarele aspecte relevante:
– punctajul minim de acordat candidatului a fost stabilit pe calea elaborării baremului;
– baremul se pretinde a fi fost „întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr. 303/2004”;
– decizia s-a luat, cu majoritate, în scopul de a se evita „situația atipică în care un număr de 2 din totalul celor 5 membri să poată determina o soluție de respingere de plano a candidatului, drept de veto neprevăzut de lege sau regulament”,
– membrii majoritari consideră că soluția adoptată în majoritate de comisie este corectă pentru că „a creat premise egale pentru oricare dintre posibilele soluții, de admitere ori de respingere a candidatului”;
– membrii majoritari consideră că este de competența comisiei a stabili care sunt căile de urmat în cazul evaluărilor care se situează „în afara baremului de concurs aprobat”, fără a lăsa să se înțeleagă că acest drept de decizie ar putea fi supus unor limitări;
– membrii majoritari consideră că toate aceste elemente „au fost stabilite de Comisie înainte de demararea concursului”.
Critica soluției adoptate de comisa de concurs, cu majoritate:
Prin stabilirea unui punctaj minim, obligatoriu de acordat, precum și a sancțiunii anulării fișelor de notare pe care s-a trecut un punctaj inferior acestuia, cu consecința neluării în calcul la stabilirea punctajului final, comisia de concurs s-a substituit Plenului CSM – singurul organ abilitat prin lege să instituie reguli de desfășurare a acestui concurs.
În temeiul principiului transparenței decizionale, Plenul CSM stabilește regulile după care trebuie să se desfășoare fiecare tip de concurs, în urma unei proceduri care include și consultări ale magistraților, prin regulament publicat în Monitorul Oficial al României, publicând apoi pe site regulamentul, actualizat, la data anunțării concursului, după care nu mai modifică acest regulament pe perioada desfășurării procedurilor de concurs. De asemenea, între data publicării anunțului și regulamentului și data desfășurării probelor de concurs există o perioadă suficientă de timp pentru ca orice persoană să poată lua cunoștință de regulile concursului. Aceste reguli sunt elaborate înainte de a se cunoaște candidații – fiind exclusă astfel elaborarea lor intuitu personae – și, de principiu, sunt valabile și pentru concursurile următoare.
Regulile stabilite de comisia de concurs desemnată pentru concursul pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019, deși privesc chestiuni de principiu cu privire la care CSM a inclus prevederi în regulamente atunci când a considerat necesar, nu îndeplinesc condițiile:
– de a fi stabilite de organul competent, prin actul prevăzut de lege;
– de a fi stabilite înainte de anunțarea concursului;
– de a fi fost publicate în Monitorul Oficial;
– de a fi fost afișate pe site cu ocazia anunțării concursului;
– de a nu fi fost elaborate intuitu personae;
– de a avea aptitudinea de a fi valabile pentru mai multe concursuri.
Mai mult, regulile punctajului minim și anulării fișelor de notare pe care a fost trecut un punctaj inferior au fost stabilite în scopul declarat de a pune candidatul într-o situație mai favorabilă decât cea în care s-ar fi aflat dacă s-ar fi aplicat doar Regulamentul.
Analizând argumentele prezentate de comisie pentru a-și justifica acțiunile, arătăm următoarele:
În ceea ce privește stabilirea unui punctaj minim de acordat prin barem, arătăm că aceasta este ilegală. Întotdeauna baremul se stabilește într-un cadru, care prevede minimul și maximul, prin repartizarea punctelor disponibile pe elemente de evaluat. În lipsa reglemetării unui minim, acesta nu poate fi decât 0 – valoarea care corespunde în mod natural nimicului. Pentru orice altă valoare care să corespundă nimicului trebuie să se ofere o justificare (De ce 1, și nu 2 sau altă valoare? Pentru că așa se prevede în …).
În privința examenelor și concursurilor pentru care s-au stabilit competențe pentru CSM, în cele mai multe cazuri, legea nu prevede limitele punctajului, astfel încât acestea sunt stabilite prin regulament de către CSM. Dacă stabilirea unui punctaj maxim apare ca necesară, stabilirea unui punctaj minim nu este, aplicându‑se regula firească a începerii de la 0.
Dacă s-ar admite că o comisie de concurs sau examen ar avea competența de stabili prin barem de la cât să înceapă punctarea, la fiecare concurs sau examen organizat în baza aceluiași regulament, am putea avea un alt punctaj de pornire, ceea ce ar genera inechități.
Atunci când Consiliul Superior al Magistraturii, prin organele sale competente, a dorit să instituie un punctaj minim a făcut-o prin regulament. În alte situații, a optat pentru a nu institui un punctaj minim, aspecte cu privire la care vom reveni infra.
În ceea ce privește pretenția comisiei că baremul ar fi fost „întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr. 303/2004”, arătăm că Legea nr. 303/2004 nu conține prevederi referitoare la întocmirea de bareme, nici limite minime de punctaj aplicabile vreunui concurs. Prin urmare, trimiterea vagă la prevederile acestei legi făcută prin „Clarificări” este lipsită de orice fundament.
Posibilitatea ca doi membri ai comisiei să nu acorde niciun punct nu a fost interzisă nici prin Legea nr. 317/2004, nici prin Regulament. La momentul votării prevederilor cuprinse în art. 11 din Regulament, membrii CSM știau că (100+100+100+0+0):5=60 și că 60<70. Prin urmare, posibilitatea ca un candidat să fie respins în urma faptului că 2 membri ai comisiei ar acorda punctaje egale cu 0 sau foarte mici a reprezentat voința Plenului CSM. Această variantă nu reprezintă o „situație atipică” la care s-ar ajunge prin exercitarea unui „drept de veto neprevăzut de lege sau regulament”, ci una care rezultă din regulile stabilite, prin Regulament, de către organul competent, în baza legii. Lăsând la o parte faptul că nu se poate vorbi de un „drept de veto” al unui grup de persoane care acționează similar, situația respingerii tuturor candidaților la un post scos la concurs nu este deloc una „atipică” în sistemul de justiție.
În ceea ce privește intenția de a crea „premise egale pentru ambele soluții”, arătăm că, strict matematic, din moment ce pentru admitere se stabilește un punctaj de cel puțin 70 de puncte din 100, probabilitatea obținerii unui punctaj între 0 și 69,8 de puncte este de circa 69,86%, iar cea a obținerii unui punctaj între 70 și 100 de puncte este de circa 30,14%. Prin urmare, Plenul CSM nu a dorit ca premisele pentru admitere să fie egale cu cele pentru respingere. Dacă ar fi dorit ca aceste premise să fie egale, în temeiul prerogativei date prin art. 67 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, ar fi stabilit pragul la 50 de puncte din 100. Așadar, nu era cazul ca niște membri ai comisiei de concurs să acționeze în sensul creșterii șanselor unui candidat anume (unicul) de a ocupa postul de inspector-șef. Foarte grav este și faptul că acești membri ai comisiei de concurs sunt, totodată, membri ai CSM. Calea aleasă reprezintă o modalitate de a-și impune voința în afara cadrului legal în care Plenul CSM a votat Regulamentul.
Cu privire la competența comisiei de a stabili care sunt căile de urmat în cazul evaluărilor care se situează „în afara baremului de concurs aprobat”, arătăm că libertatea de decizie a unei comisii de concurs este îngrădită de legea și regulamentul în baza căreia a fost numită, de uzanțele instituționale și de principiile de drept. In extremis, dacă după momentul evaluării, comisia ar fi constatat că unii membri au trecut pe fisă punctaje de gen „-1”, „pi pătrat”, „2000”, ar fi trebuit să ia o decizie. Cu toate acestea, decizia comisiei de a stabili o sancțiune pentru o situație care nu vine în contradicție cu logica și este conformă cu Regulamentul excedează competențelor sale. Acțiunile subsecvente de „anulare” a unor fișe de notare conforme cu prevederile regulamentare și de calculare a punctajului final cu neluarea în considerare a acestora contravin clar dispoziției cuprinse în art. 11 alin. (3) din Regulament.
Aserțiunea comisiei de concurs cum că noile reguli stabilite ad hoc în data de 27.03.2019, cu foarte puțin timp înainte de începerea desfășurării probei, „au fost stabilite de Comisie înainte de demararea concursului” este falsă, deoarece însăși denumirea secțiunii de pe site-ul CSM este „Concurs pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019”. Procedurile de concurs au demarat la 21.12.2018, odată cu publicarea anunțului, doar desfășurarea probei de concurs a demarat la 27.03.2019.
Din ansamblul argumentelor prezentate de comisia de concurs rezultă că decizia sa a fost una intuitu personae.
Revenim în continuare, cu exemple, asupra chestiunii stabilirii unui punctaj la examenele și concursurile organizate în baza minim regulamentelor adoptate de Plenul CSM.
În cazul anumitor concursuri și examene, Plenul CSM a stabilit, prin regulament, un punctaj minim de acordat la anumite probe sau la toate probele, dintre care amintim:
– proba interviului din cadrul concursul de admitere la Institutului Național al Magistraturii (art. 23 din Regulamentul privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, aprobat prin HCSM nr. 439/2006, cu modificările ulterioare);
– toate probele din cadrul examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii (art. 39^9 din Regulamentul privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, aprobat prin HCSM nr. 439/2006, cu modificările ulterioare);
– proba interviului din cadrul concursul de admitere în magistratură (art. 22 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin HCSM nr. 279/2012, cu modificările ulterioare);
– toate probele din cadrul examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari (art. 29^1 și 33 din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, aprobat de HCSM nr. 581/2006, cu modificările ulterioare);
– ambele probe din cadrul concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, în vechea reglementare (art. 17 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin HCSM nr. 621/2006, cu modificările ulterioare);
– proba scrisă din cadrul concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef și a inspectorului-șef adjunct ai Inspecției Judiciare, în vechea reglementare (art. 25 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef și a inspectorului-șef adjunct ai Inspecției Judiciare, aprobat prin HCSM nr. 159/2012, cu modificările ulterioare)
În toate aceste cazuri s-a prevăzut notarea de la 0 la 10, cu acordarea notei 1 în cazul obținerii unei note între 0 și 1. În niciun caz nu s-au stabilit punctaje minime de acordat pe subiecte/subpuncte, respectiv pe criterii/subcriterii de evaluare, care să se adune, iar candidatul să primească nota 2,5 pe nimic, iar orice îndeplinire a cerințelor să fie punctată peste această valoare.
În alte situații, Plenul CSM, respectiv Secțiile, nu au stabilit un punctaj minim de acordat. Aici se încadrează, cu titlu de exemplu:
– probele din etapele eliminatorii din cadrul concursului de admitere la Institutului Național al Magistraturii
– probele din etapele eliminatorii din cadrul concursului de admitere în magistratură;
– probele orale de susținere a proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției pentru care se candidează din cadrul concursurilor sau examenelor pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor la curți de apel, tribunale, judecătorii, precum și la parchetele de pe lângă acestea, atât în vechea reglementare (Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 320/2006, cu modificările ulterioare);
– proba orală de susținere a proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere a procurorilor (Regulamentul privind numirea în funcții de conducere a procurorilor si revocarea din aceste funcții, aprobat prin Hotărârea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 234/2019);
– proba orală de susținere a proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere a judecătorilor (Regulamentul privind numirea în funcții de conducere a judecătorilor si revocarea din aceste funcții, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 573/2019);
– proba orală de susținere proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției, în cazul vechii reglementări a concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef și a inspectorului-șef adjunct ai Inspecției Judiciare (art. 15 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef și a inspectorului-șef adjunct ai Inspecției Judiciare, aprobat prin HCSM nr. 159/2012, cu modificările ulterioare).
Până în prezent nu au fost comisii de concurs care să reglementeze peste Plenul CSM, în scopul de a favoriza un candidat.
Față de împrejurarea că o reglementare întrucâtva asemănătoare celor hotărâte ilegal de comisia de concurs în data de 27.03.2019 se găsește în art. 26 alin. (2) și (3) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, aprobat prin HCSM 74/2012, ținem să facem câteva precizări.
Chiar dacă prin art. 26 alin. (2) din respectivul regulament se stabilește că pentru fiecare criteriu de evaluare a integrității celor care candidează pentru funcția de judecător la ÎCCJ se stabilește un punctaj situat între 1 și 4, iar prin alin. (3) se stabilește că este nulă și nu se ia în considerare la medie fișa de evaluare pe care nu s-a notat punctajul la unul sau mai multe dintre criterii (respectiv se stabilește că se acordă punctajul maxim în cazul în care s-a alocat un punctaj mai mare decât maximul prevăzut), astfel de prevederi nu se pot extrapola la probe din cadrul altor concursuri, lipsind orice bază legală. Consiliul Superior al Magistraturii, prin organele sale abilitate prin lege în a elabora regulamente, a luat deciziile pe care le-a considerat necesare pentru fiecare concurs în parte, fără a împuternici vreodată comisiile cu stabilirea unui punctaj minim de acordat.
Faptul că o anumită chestiune este reglementată în mod constant doar prin regulament al Consiliului Superior al Magistraturii face ca respectiva chestiune să fie recunoscută, conform uzanțelor instituției, de competența organelor abilitate să elaboreze regulamente, neputând fi lăsată la aprecierea unei comisii de concurs [art. 1 alin. (2) C.pr.civ fiind aplicabil în temeiul art. 2 alin. (2) C.pr.civ.].
Mai mult, este contrar oricăror principii de drept ca niște membri ai unei comisii de concurs numită de CSM să poată anula fișa de notare a altor membri ai comisiei, în baza unei reguli oculte (nepublice), stabilite ad hoc de ei, fără să aibă o abilitare în acest sens prin legea organică sau prin actul administrativ în baza căruia au fost numiți ca membri în comisie.
Prin urmare, pentru toate aceste motive, considerăm că rezultatul concursului privind numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019, a fost viciat de către trei membri ai comisiei de concurs, Lia Savonea, Evelina Oprina și Victor Alistar, în sensul favorizării unicului candidat, Netejoru Lucian.
Cei trei membri ai comisiei de concurs arătați nu au respectat condițiile prevăzute de lege și de regulament cu privire la organizarea concursului, încălcând:
– art. 133 alin. (1) din Constituție, în sensul că au acționat cu părtinire, în scopul declarat de a favoriza pe unicul candidat la funcția de inspector-șef al Inspecției Judiciare, scop incompatibil cu rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției;
– art. 67 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, în sensul că au instituit reguli noi și nepublice care privesc aspecte esențiale ale concursului, astfel încât acesta nu s-a desfășurat exclusiv potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și publicat în Monitorul Oficial al României, iar rezultatul a fost opus celui la care s-ar fi ajuns dacă s-ar fi respectat exclusiv regulamentul;
– art. 11 alin. (3) din Regulament, în sensul că nu au calculat punctajul final obținut de unicul candidatul ca medie aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei de concurs, ci ca medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de concurs care au acordat punctaje mai mari de 25 de puncte, conform regulii instituite ad-hoc de ei.
Având în vedere toate aceste aspecte, solicităm ca, în temeiul art. 13 alin. (2) din Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, adoptat de Plenul CSM, să dispuneți invalidarea în tot a concursului pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019 și reluarea procedurii de concurs.
Având în vedere că încălcările legii și regulamentului au fost săvârșite de către trei persoane care au și calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, considerăm că cei trei membri ai CSM care nu au respectat legea și regulamentul nu trebuie să participe la vot în procedura privind validarea/invalidarea concursului, al cărui rezultat depinde de evaluarea faptelor lor.
Data: 19.04.2019
Asociația „Forumul Judecătorilor din România”,
judecător Dragoș Călin, co-președinte
judecător Anca Codreanu, co-președinte
Asociația „Inițiativa pentru Justiție”,
Co-președinți, procurori:
Sorin Marian Lia
Ionuț Marcu
Bogdan-Ciprian Pirlog”
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
