ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Scrisoare deschisă privind abuzurile Poliției împotriva romilor

22.04.2019 | Marian MANDACHE
Abonare newsletter
Marian Mandache

Marian Mandache

Am transmis, în calitate de Director executiv Romani CRISS, o scrisoare către Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Superior al Magistraturii. Cred că problematica abordată și remediile propuse sunt de larg interes, precum și de interes special pentru comunitatea juridică.

Iată în continuare textul integral. Pentru detalii a se vedea fundamentalrights.eu.

„Bucuresti, 16 aprilie 2019

Catre: Ministerul Afacerilor Interne
In atentia: Doamnei Carmen Daniela Dan, Ministru

Catre: Consiliul Superior al Magistraturii
In atentia: Membrii CSM

SCRISOARE DESCHISA

Stimata doamna Ministru si stimati membrii ai CSM,

Astazi, 16 aprilie 2019, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a sanctionat Romania pentru incalcarea Conventiei cu privire la interventia derulata de IPJ Covasna in comunitatea de romi din Valcele, in anul 2011[1]. Aceasta decizie este unica si de o importanta cruciala pentru ca, pentru prima data in istoria CEDO (infiintata in 1959), Curtea stabileste ca autoritatile nationale au vizat romii din cauza etniei lor (ethnic profiling).

Dupa cum probabil stiti, Romania a fost condamnata in mod repetat in ultimii ani pentru modul in care politia a intervenit in comunitatile de romi, dar si pentru investigarea si solutionarea defectuoase ale acestor abuzuri de catre parchete si instantele de judecata.

Pana in prezent, doar fundatia Romani CRISS a adus in fata CEDO un numar de 10 cazuri de abuz al politiei impotriva romilor.[2] La acestea, se adauga si alte cauze similare solutionate de CEDO tot prin condamnarea Romaniei. In plan national, fundatia Romani CRISS a documentat un numar de 48 de cazuri de abuz al politiei doar in perioada 2006-2015.

In prezent, exista doua mari concluzii ce se pot trage. Prima vizeaza faptul ca numarul de cazuri prezentate in fata instantelor nationale si a CEDO arata ca problema abuzurilor politiei impotriva romilor este larg raspandita. A doua concluzie este ca in urma deciziei de astazi avem confirmarea indiscutabila a faptului ca politia, parchetul si instanta de judecata au discriminat si abuzat in mod voit comunitatea roma, un fapt de o gravitate nemaintalnita.

In decizia din cauza Lingurar si altii c. Romaniei, a fost prezentat cazul unei familii de romi care a reclamat ca mai multi agenti de politie si jandarmi, purtand uniforme specifice interventiilor speciale, au intrat cu forta in locuinta acesteia, la primele ore ale diminetii zilei de 15 decembrie 2011, i-au ridicat din pat si i-au batut. Cei doi barbati din familie au continuat sa fie batuti in curtea locuintei, apoi dusi la sectia de politie din localitate pentru interogare. Au fost eliberati in aceeasi zi, fiind amendati pentru taierea ilegala de cherestea. Certificatele medicale pentru trei dintre reclamanti au concluzionat ca ranile acestora au putut fi cauzate de lovituri aplicate cu obiecte contondente.

Planul de interventie al IPJ Covasna musteste de rasism antirom si a pus bazele unei interventii politienesti in comunitatea locala de romi care a nu a avut la baza principiile legalitatii si ale profesionalismului. Planul IPJ a avut la baza ura rasiala fata de romi, stereotipurile si discriminarea, prezentand intreaga comunitate ca fiind infractionala in baza etniei sale. In concret, Planul IPJ Covasna arata ca din 4300 de romi, 2902 sunt de etnie roma. Aceasta cifra nu provine din recensamantul oficial derulat de Institutul National de Statistica, fiind in fapt rezultatul unor statistici pe criterii etnice realizate clandestin si abuziv, probabil de IPJ Covasna. Acelasi plan grotesc arata ca „cei mai multi membrii ai etniei rome nu au un venit stabil si traiesc din beneficii sociale, din vanzarea materialului lemnos furat din padure, munci sezoniere si ocazionale si din infractiuni, in principal din furt. … Din numarul total de persoane care au savarsit infractiuni in 2011, apare faptul ca 80% sunt de etnie roma … Urmare a activitatii preventine derulate de IPJ in satul Araci (Valcele) au fost identificate sase grupari infractionale, constituite din membrii ai unor familii rome families R., B., C., G., L., and N. (familia Lingurar nu se numara printer acestea)”.[3]

Familia Lingurar a depus plangere penala impotriva politistilor pentru violenta si discriminare. In cadrul investigatiei, autoritatile romane au retinut ca reclamantii barbati ar fi fost probabil raniti in timp ce agentii de politie au folosit forta pentru a-i imobiliza, in timp ce ranile reclamantelor femei ar fi putut fi explicate de „comportamentul specific romilor”, acestea tragandu-se probabil singure de par si palmuindu-se singure. Procurorul a notat, de asemenea, ca majoritatea locuitorilor din Valcele erau cunoscuti pentru incalcarea legii si pentru agresivitatea fata de politie.

CEDO a retinut ca reclamantii au fost, prin urmare, vizati pentru ca erau romi si ca autoritatile romane si-au exercitat atributiile in mod discriminatoriu si au perceput comunitatea de romi in general ca infractori. In opinia Curtii, autoritatile nationale au asociat automat etnia roma cu comportamentul anti-social si infractional. Curtea a retinut ca acestea reprezinta profilare etnica (ethnic profiling) si discriminare contrare Articolului 14 coroborat cu Articolul 3 din Conventie.

Stimata doamna Ministru si stimati membrii ai CSM,

In data de 4 iulie 2013, Romani CRISS a solicitat public Ministerului Afacerilor Interne si Consiliului Superior al Magistraturii sa ia masuri urgente pentru a salva vieti omenesti, in lumina hotararii adoptate de CEDO in cauza Cobzaru c. Romaniei.[4] Am solicitat atunci o serie de masuri concrete, precum promovarea unor modificari legislative si revizuirea modului de formare a fortelor de ordine pentru preveni repetarea situatiilor tragice in urma carora romii sunt impuscati, deseori mortal, de fortele de ordine. Din pacate, Ministerul Afacerilor Interne si CSM nu au dat curs solicitarii noastre pana in prezent.

Lipsa de interes a Ministerului Afacerilor Interne si a Consiliului Superior al Magistraturii a facut posibila repetarea acestor situatii tragice si a condus la pierderea de vieti omenesti care ar fi putut fi salvate daca Ministerul ar fi acordat atentia cuvenita acestei probleme cruciale. Astfel, cu titlu de exemplu, in 2017, in judetul Mures un tanar rom a fost impuscat mortal de politie in curcumstante care formeaza obiectului unui dosar penal aflat pe rolul Parchetului.[5]

Aceste cazuri sunt investigate in mod partinitor si rasist de parchete. Absolut toate cazurile de abuz al politiei prezentate de Romani CRISS in fata autoritatilor nationale au fost pierdute. Toate cazurile prezentate in fata CEDO au fost castigate. De asemenea, in solutiile date, CEDO critica in termeni duri simulacrul de investigatie efectuat de Parchete. Este criticata atitudinea partinitoare ce consta in acordarea unei forte probante absolute versiunii prezentate de politistii implicati in incident. Intr-adevar, pentru procurorii post-decembristi, declatiile politistiilor acuzati par sa constituie noua regina a probelor. O asemenea abordare dinamiteaza increderea populatiei in actul de justitie, in special a minoritatii rome. Este deopotriva criticata neinvestigarea unor elemente cruciale ale cauzei, precum conditiile in care a avut loc ranirea victimelor. Cel mai grav, este criticata atitudinea rasista a reprezentantilor Parchetului la adresa romilor si lipsa de reactie a instantelor de judecata.

Stimata doamna Ministru si stimati membrii ai CSM,

In lumina celor aratate mai sus, Romani CRISS va solicita in mod explicit sa procedati la realizarea un plan comprehesiv care sa aiba drept obiectiv prevenirea si sanctionarea abuzurilor impotriva romilor, precum si infaptuirea unui act de justitie impartial, fara conotatii rasiste. Acest plan, trebuie sa includa cel putin urmatoarele demersuri:

• Guvernul trebuie sa procedeze la modificarea legislatiei in sensul reglementarii detaliate si adecvate a utilizarii armelor de foc, de catre fortele de ordine (in special politisti si jandarmi), in conformitate deplina cu indicatiile CEDO in cauza Soare c. Romaniei si in consultare cu toti factorii interesati;

• Guvernul trebuie sa procedeze la modificarea legislatiei in sensul interzicerii si sanctionarii colectarii de date statistice privind infractionalitatea pe criterii etnice. Sanctionarea clandestina a acestor date trebuie sanctionata sever si trebuie sa conduca la demiterea celor responsabili;

• Ministerul Afacerilor Interne trebuie:
– sa revizuiasca pregatirea initiala si continua a lucratorilor de politie si de jandarmerie pentru a include in mod prioritar si detaliat, cel putin instruirea ofiterilor de comanda in planificarea interventiilor pentru utilizarea minima a fortei si instruirea lucratorilor MAI cu privire la modalitatile de utilizare a fortei letale, asupra pregatirii si controlului acestor operatiuni pentru a asigura protejarea vietilor omenesti,
– sa revizuiasca sistemul de investigatie interna in scopul cresterii transparentei, independentei si a impartialitatii si
– sa adopte linii directoare pentru declaratii publice in incidente violente in care sunt implicati politisti, in scoopul asigurarii unei informari corecte si echilibrate a opiniei publice;
– sa introduca module de permanente in formare continua cu privire la respectarea drepturilor omului si combaterea discriminarii;

• Consiliului Superior al Magistraturii trebuie sa identifice masuri concrete pentru a impiedica gestionarea dosarelor intr-o maniera care sa contravina flagrant principiilor fundamentale stabilite in Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in special in ce priveste durata procedurilor, acceptarea fara rezerve a declaratiilor politistilor implicati, infaptuirea actului de justitie in mod rasist.

In speranta ca veti da curs solicitarii noastre, va rugam sa primiti expresia salutarilor noastre distinse.


[1] Decizia integrala este disponibila in limba engleza pe website-ul Curtii Europene a Drepturilor Omului, la adresa http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-192466.
[2] Intre cazurile prezentate in fata CEDO, mentionam Ciorcan c. Romaniei, Boaca I si Boaca II c. Romaniei, Balasoiu c. Romaniei, Cobzaru c. Romaniei (2013), Savatin c. Romaniei. Pentru o prezentare mai detaliata a cazurilor documentate in perioada 2006-2015 de fundatia Romani CRISS, a se vedea Factsheet-ul “Abuzul oficialilor responsabili cu aplicarea legii in comunitatile de romi din Romania”, disponibil la adresa http://drepturile-omului.info/wp-content/uploads/2015/06/Factsheet-Politie.pdf?fbclid=IwAR2qdd0SfwrIKMZPPb6gx42hmePwloilRrPGckD23DrHE7r4o6hdkYRJo_k
[3] Conform deciziei CEDO in cauza Lingurar si altii c. Romaniei, aplicatia nr. 48474/14, paragraf 13 (traducere neoficiala realizata de Romani CRISS)
[4] A se vedea in acest sens scrisoarea deschisa din 4 iulie 2013, disponibila in format electronic la: http://www.romanicriss.org/PDF/Scrisoare%20deschisa%20Romani%20CRISS%20abuzuri%20politie%204%20iulie%202013.pdf
[5] A se vedea in acest sens, Evenimentul Zilei “Rasturnare de situatie in cazul hotului de lemne impuscat mortal. A fost executat … Accident sau crima?” https://evz.ro/hot-impuscat-mortal-politist.html


Marian Mandache, Director executiv Romani CRISS

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week