ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Referendum consultativ: Recomandările Parlamentului pentru formularea întrebărilor

22.04.2019 | Vladimir Adrian COSTEA
Newsletter
Instagram
Facebook
Vladimir-Adrian Costea

Vladimir-Adrian Costea

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a adoptat miercuri, 17 aprilie, cu 258 voturi „pentru”, 11 voturi „împotrivă” și o abținere, proiectul de Hotărâre privind solicitarea Președintelui României referitoare la organizarea unui referendum național consultativ cu privire la probleme de interes național. Preluând recomandările formulate în Raportul comun întocmit de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, Parlamentul a limitat, de facto, aria de formulare a întrebărilor supuse referendumului.

Explicit, recomandările Parlamentului privind demersul președintelui Klaus Iohannis se raportează la jurisprudența internă și la recomandările Comisiei de la Veneția, stabilind că referendumul este unul consultativ, întrucât „Președintele nu poate iniția un referendum legislativ” (Decizia Curții Constituționale nr. 70/1999). Invocând ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției (prin Legea nr. 365 din 2004) împreună cu art. 90 și art. 74 alin. (2) din Constituție, recomandarea adoptată de Parlament indică faptul că „problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea nu por face obiectul inițiativei legislative”. În aceeași logică este menționată și Decizia Curții Constituționale nr. 799/2011, potrivit căreia sunt exceptate de la referendumul cerut de Președintele „problemele de interes național care, aprobate prin exprimarea voinței poporului, ar impune revizuirea Constituției”.

Punctum saliens este însă reprezentat de referirea la Partea a III-a Pct. 3 din Codul de bune practici în materie de referendum adoptat de Comisia de la Veneția, privind validitatea în sens material a textelor supuse referendumului, care „trebuie să respecte ansamblul legislației de rang superior (principiul ierarhiei normative). Ele nu trebuie să cotravină dreptului internațional sau principiile statutare ale Consiliului Europei (democrația, drepturile omului și preeminența dreptului – statul de drept)”. Circulus vitiosus constă însă în interpretarea ca fiind discriminatorie măsura privind interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție, precum și asupra modului în care limitarea prerogativei Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și organizării judiciare afectează funcționarea statului de drept.

Reținem caracterul eminamente consultativ al referendumului, rezultatul acestuia prezentând doar o semnificație politică, de care Parlamentul și Guvernul poate să (nu) țină cont.

Vladimir-Adrian Costea

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate