ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Nu-mi plac campaniile electorale!

24.04.2019 | Cătălin ONCESCU
Abonare newsletter
Cătălin Oncescu

Cătălin Oncescu

Așa cum se cunoaște, campania electorală este acea perioada dinaintea alegerilor când cei care candidează vin în fața electoratului cu diverse programe, cu tot felul de propuneri și promisiuni. E acea perioadă în care candidații își dedică timpul pentru a sta de vorbă cu alegătorii, sunt dezbătute în amănunt problemele profesiei și sunt căutate soluții. Și eu sunt unul dintre cei aflați în campanie electorală și așa am procedat și eu. Acestea sunt ”regulile jocului”.

De partea cealaltă a baricadei sunt cei care nu candidează, electoratul. Și, din punctul meu de vedere, electoratul se simte de cele mai multe ori amăgit de promisiunile din campanie, fiind prea multe situațiile în care după alegeri nu s-au văzut rezultatele promise. În campania electorală avem parte de acea agitație, frenezie chiar, și toți ne gândim că va fi mai bine dacă vom alege pe X, sau pe Y, sau pe Z. Dar după alegeri…. LINIȘTE!

De ce nu-mi plac campaniile electorale?! Pentru că se termină.

După alegeri, dispare acel avânt al candidaților specific campaniei, fiecare revine la treburile sale, iar cei care au votat nu mai au pârghiile necesare să se implice. Trebuie să aștepte alți 4 ani ca să aibă un cuvânt de spus. Abia atunci votul lor o să conteze din nou, iar candidații de atunci îi vor amăgi din nou. Bineînțeles, și peste 4 ani vor fi dezbătute în amănunt problemele profesiei și vor fi căutate soluții. Or, această implicare, acest avânt și disponibilitate a candidaților / aleșilor ar trebui să fie întâlnită în fiecare zi, nu doar înaintea alegerilor.

Știu! Ar fi trebuit să vin cu o introducere frumoasă, să spun cât de bun este programul meu electoral și să promit că „voi muta munții”. Ar fi trebuit să sensibilizez și să mobilizez electoratul în favoarea mea. Realitatea este că și programul meu constă în promisiuni, la fel ca orice alt program. Aceasta nu înseamnă că nu cred în el. Dimpotrivă! Dacă nu aș fi crezut, nu l-aș fi propus. Însă, realistic vorbind, foarte multe propuneri depind de bunăvoința, bună-credința și disponibilitatea altor persoane. Altfel spus, nu țin doar de mine.

Dacă veți avea răbdarea să-l citiți (îl găsiți mai jos), veți observa că doar 2 puncte vor fi sub controlul meu, dacă voi fi ales Consilier: stabilirea unui program de audiențe săptămânal (în ceea ce mă privește) și crearea obiceiului „Întâlnirile de Sâmbătă”, între 11:00-13:00. Nu vor fi în fiecare Sâmbătă (sunt și eu om), dar vă asigur că vor fi.

Cheia este să ne implicăm cu toții în mod constant, nu doar înaintea alegerilor, deoarece este în discuție interesul tuturor, nu doar al celor care sunt aleși o dată la 4 ani. Iar deschiderea căilor de comunicare dintre avocați și membrii Consiliului, precum și transparența activității membrilor Consiliului între alegeri reprezintă punctul de plecare.

Și pentru că este totuși campanie electorală și este sezonul promisiunilor, îmi permit să închei cu una:

Pentru mine va fi „campanie electorală” în fiecare zi, nu doar înaintea alegerilor!

Telefon personal: 0757 463 364

Email personal: catalin.oncescu@outlook.com

***

Transparență. Solidaritate. Respect

TRANSPARENȚĂ

Consider că, pentru o funcționare optimă a Consiliului Baroului București, este absolut necesară apropierea Consiliului de avocații Baroului București, deschiderea căilor de comunicare și contactul direct. În egală măsură, avocații nu doar că trebuie, ci au dreptul să cunoască activitatea Consiliului Baroului București. De aceea, propun următoarele măsuri:

1. Pe site-ul Baroului București să fie publicate convocarea și ordinea de zi a fiecărei ședințe a Consiliului Baroului. De asemenea, sunt necesare și publicarea pe site-ul Baroului București, cât și transmiterea prin email către avocați, a tuturor hotărârilor Consiliului Baroului București, a hotărârilor U.N.B.R., precum și a oricăror alte informații sau comunicate de interes pentru profesia de avocat (adresele de email ale avocaților sunt deja în baza de date a Baroului, convocările la adunările generale și diverse anunțuri fiind deja transmise în acest mod).

2. Stabilirea unui program de audiențe săptămânal astfel încât avocații să se poată întâlni cu consilierii Baroului București (spre exemplu, fiecare consilier ar putea să țină audiențe o dată pe săptâmână, timp de 2 ore).

3. Crearea unui obicei care va aduce Consiliul Baroului București mai aproape de avocați: în fiecare zi de Sâmbătă (cu excepția sărbătorilor legale), între orele 11:00 – 13:00, în Sala de Festivități a Baroului București vor fi prezenți 2 consilieri care vor discuta despre problemele și propunerile avocaților prezenți (bineînțeles, pot participa mai mulți consilieri la aceste întâlniri, dar scopul este să fie minim 2 consilieri în fiecare zi de Sâmbătă). E absurd să ne gândim că cei 15 avocați care compun Consiliul se lovesc de aceleași probleme profesionale precum cei aproape 10.000 de avocați activi din cadrul Baroului București. De aceea, orice fel de comunicare directă între cei 15 membrii ai Consiliului Baroului București și avocații bucureșteni va reprezenta un câștig pentru profesie, iar acest obicei va presupune doar ca – odată la aprox. 2 luni – fiecare consilier să își dedice 2 ore într-o zi de Sâmbătă (între orele 11:00 – 13:00).

Evident, problemele și propunerile expuse de avocați cu ocazia întâlnirilor sau cu ocazia audiențelor săptămânale trebuie să fie expuse în cadrul ședințelor Consiliului. Ulterior, avocații Baroului București vor primi răspuns (prin email) cu privire la soluțiile adoptate de Consiliu sau cu privire la măsurile luate în urma solicitărilor, propunerilor sau problemelor ridicate.

SOLIDARITATE

1. Apreciez că trebuie să existe o implicare reală și serioasă a Consiliului Baroului București în susținerea avocaților tineri, pregătirea și îndrumarea acestora fiind absolut necesare pentru ca profesia de avocat să se bucure de continuitate și recunoaștere la cel mai înalt nivel.

Ca măsură concretă, propun modificarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, astfel încât Casa de Asigurări a Avocaților și/sau filialele să poată veni în sprijinul avocaților activi în profesie, prin acordarea unor credite/împrumuturi doar către avocați cu o dobândă foarte mică (1-2%), aceste credite fiind necesare dezvoltării profesionale (ex.: renovare/mobilare sediu cabinet, achiziție auto/echipamente IT). Poate fi stabilit un plafon maximal al acestui tip de credit/împrumut (ex.: 25.000 ron), fiind absolut sigur că toate împrumuturile de acest tip vor fi restituite și, mai mult decât atât, acele dobânzi de 1-2% vor constitui venit suplimentar pentru C.A.A. (fondul de pensii).

2. Observând că din ce în ce mai mulți avocați reclamă încălcări grave ale dreptului la apărare și ale dreptului la un proces echitabil în cadrul dosarelor pe care le gestionează, propun ca Baroul București, printr-un resort specializat sau prin intermediul Serviciului de Asistență Judiciară (S.A.J.), să poată interveni ca observator în dosarele unde avocații semnalează problemele respective.

Au fost întâlnite numeroase situații în care avocatul s-a simțit singur în dosarele pe care le gestiona, în fața judecătorilor, a procurorilor sau a polițiștilor, ori în fața instituțiilor Statului. Din aceste motive, Baroul trebuie să intervină în acele cazuri unde se reclamă diferite tipuri de abuzuri, astfel încât să existe o garanție suplimentară că legea este respectată. De asemenea, Baroul va sesiza și organele competente (Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne), ori de câte ori va fi necesar pentru respectarea drepturilor și libertăților încălcate de actele abuzive. Mai mult decât atât, consider că Baroul trebuie să intervină și să apere interesele avocaților, de fiecare dată când se vor constata abuzuri și încălcări ale legii din partea ANAF.

3. Eliminarea anumitor „sancțiuni” suplimentare (cuantumul exagerat al majorărilor de întârziere), care nu fac altceva decât să pună și mai multă presiune pe munca de avocat

Propun modificarea art. 235 alin. (5) din Statutul Profesiei de Avocat, astfel încât majorările de întârziere să aibă aceeași valoare ca cele prevăzute de Codul de procedură fiscală pentru creanțele bugetare, respectiv 0,02% pentru fiecare zi de întârziere [în prezent, art. 235 alin. (5) arată că, în ceea ce îi privește pe avocați, majorările de întârziere sunt în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere]. Or, așa cum bine se cunoaște, calitatea de avocat este suspendată, în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor. Consider că sancțiunea suspendării din profesie este mai mult decât suficientă pentru colectarea contribuțiilor datorate de avocat, iar majorările de întârziere ar trebui să se situeze la același nivel cu cele privind creanțele bugetare, respectiv 0,02% pentru fiecare zi de întârziere. Orice procent care depășește cuantumul de 0,02% reprezintă o veritabilă sancțiune pentru avocat, iar această sancțiune suplimentară trebuie eliminată.

4. Trebuie luate măsurile necesare, astfel încât contribuția lunară plătită către Casa de Asigurări a Avocaților să revină la vechiul cuantum de 10% și, ulterior, să fie stabilit un cuantum sub 10%

În Raportul Casei de Asigurări a Avocaților din România (întocmit pentru anul 2017), la pag. 57 regăsim următoarele precizări:

În anul 2017, cheltuielile cu pensiile au reprezentat un procent de 53,05% din total încasări la fondul de pensii, însă la nivel de filiale situația diferă substanțial de la o filială la alta. Astfel, filiala București, care reprezintă 47,55% din veniturile totale la fondul de pensii are cheltuieli cu pensiile de doar 28,19% din totalul cheltuielilor cu pensiile.”

Având în vedere aceste date, este absolut necesar să existe dezbateri reale între avocații bucureșteni, Consiliul Baroului București și Casa de Asigurări a Avocaților din România / Filiala București a Casei de Asigurări a Avocaților, iar contribuțiile lunare să fie stabilite la un cuantum corect care să asigure cheltuielile cu pensiile atât pe plan local, cât și la nivel național. Totodată, acest cuantum trebuie stabilit astfel încât să nu creeze un excedent inutil care împovărează munca avocatului.

Apoi, o altă măsură constă în a facilita tuturor avocaților plata contribuţiilor profesionale către Barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale (C.A.A.), prin intermediul unei platforme online, direct cu cardul bancar (la fel ca în cazul cumpărăturilor online). Ulterior, se va transmite automat prin email dovada efectuării plății respective, pentru a putea fi înregistrată în contabilitate.

În mod evident, odată ce gradul de colectare al contribuțiilor va crește prin implementarea acestei platforme online pe site-ul Baroului București, având în vedere și informațiile publicate de C.A.A. referitoare la cheltuielile anuale cu pensiile, este obligatoriu a se lua în considerare varianta scăderii cotei sub cuantumul de 10%.

Solidaritatea, în sens larg, este acel sentiment care îi determină pe oameni să-și acorde ajutor reciproc. De aceea, nu trebuie să uităm că – înainte de a fi avocați – suntem cu toții oameni. Propun așadar ca sfera de activitate a Consiliului Baroului București să fie extinsă și prin implicarea în proiecte sociale unde este nevoie de asistență juridică, precum și în acele proiecte care țin de apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

RESPECT

Din punctul meu de vedere, avocații nu au nevoie de un Consiliu care să îi conducă, pentru că se pot conduce și singuri. Am convingerea că orice avocat se poate autogestiona mult mai bine decât ar face-o un organism conducător. Însă, avocații trebuie să știe că există cineva care este lângă ei, un Consiliu pe care să se poată baza, un Consiliu cu care să poată comunica. Avocatul nu are nevoie de „sprijin”, deoarece chiar avocatul este cel care oferă sprijinul. E profesia noastră! Dar, orice avocat merită un „partener” care, mai presus de orice, are datoria să protejeze profesia de avocat.

De aceea, având în vedere că avocatul este indispensabil actului de justiție, propun următoarele soluții care vor permite fiecărui avocat să își exercite profesia în condiții normale:

1. încheierea unui acord între Baroul București și Ministerul Public, parchetele din București și din Ilfov, cu privire la modalitatea de citare pentru participarea la audieri sau la efectuarea oricăror alte acte procedurale (spre exemplu, nu este normal ca un avocat să fie citat telefonic pentru a se prezenta în 30 de minute la sediul parchetului sau la o secție de poliție).

2. încheierea unui acord cu instanțele din București și din Ilfov pentru a hotărî un anumit program zilnic al strigării dosarelor; un avocat nu poate veni la ora 8:30 la instanță, iar dosarul său să fie luat la 14:30 (spre exemplu, consider că o ședință de judecată care are pe ordinea de zi 30-40 de dosare poate fi împărțită astfel încât jumătate din dosarele respective să fie luate de la ora 9:00, iar restul de la ora 11:30 sau chiar 13:00, dacă este vorba despre foarte multe dosare).

3. încheierea unui acord cu Ministerul Public, parchetele din București și din Ilfov, care să prevadă un program special la registraturi doar pentru avocați, separat de cel al publicului larg (exemplu: la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 București, în ziua de Luni, intervalul cuprins între 08:00-10:00 este dedicat publicului; nu văd nicio problemă ca intervalul cuprins între 10:30-12:30 să fie dedicat avocaților); în același sens, fiecare parchet ar trebui să aibă program la registratură 3 zile pe săptămână, nu doar 2 zile (cât este în prezent).

4. încheierea unui acord/parteneriat cu instanțele din București pentru crearea unor spații dedicate și adecvate pentru avocați (tot aici pot fi avute în vedere și toaletele care, în prezent, nu respectă standardele minime de igienă și de intimitate).

Cu referire la proiectul „Cartierul pentru Justiție”, consider că Baroul București (sau chiar UNBR) trebuie să concesioneze de la Primăria Municipiului București o suprafață de teren în aceeași zonă denumită „Esplanadă”, situată în București, Bd. Unirii, sectorul 3, astfel încât să poată fi construite, prin atragerea de fonduri europene:
– un centru modern, dedicat avocaților și pregătirii profesionale, care să cuprindă, cel puțin: săli de curs, o bibliotecă, o sală de lectură, săli de conferință, birouri pentru redactarea urgentă a unor acte, dar și pentru diverse întâlniri urgente, birouri de închiriat cu compartimentare modulare în raport de necesități, un restaurant, sală fitness;
– o grădiniță cu program prelungit (mă gândesc doar la timpul care nu va mai fi pierdut zilnic de către avocații părinți, prin traficul infernal din București).

5. încheierea unui acord/parteneriat cu instanțele din București pentru scanarea și digitalizarea tuturor dosarelor aflate pe rol, astfel încât acestea să poată fi accesate online prin folosirea unei parole. Ca măsuri concrete, propun următoarele:

– Baroul București și Filiala București a Casei de Asigurări a Avocaților, din contribuțiile lunare pe care le plătește fiecare avocat, vor direcționa un cuantum de cel mult 5 lei raportat la fiecare contribuție plătită (având în vedere că sunt 9700 de avocați activi, dacă doar jumătate își vor plăti contribuțiile lunare, se vor strânge 250 lei);
– astfel vor putea fi angajate 3-4 persoane care să-și desfășoare activitatea în cadrul arhivelor instanțelor din București;
– aceste persoane vor avea o singură activitate: scanarea / digitalizarea dosarele aflate pe rolul instanțelor;
– precizez că suma de 5 lei nu trebuie achitată suplimentar de avocat, ci va fi extrasă din contribuția lunară, având în vedere că „filiala București (…) are cheltuieli cu pensiile de doar 28,19% din totalul cheltuielilor cu pensiile.” (pag. 57 din Raportul Casei de Asigurări a Avocaților din România pentru anul 2017).

Nu în ultimul rând, RESPECT înseamnă și ca Baroul să protejeze profesia de avocat prin inițierea tuturor demersurilor necesare pentru combaterea avocaturii clandestine.

Așa cum se poate observa, pe piața din România, din ce în ce mai multe SRL-uri sau diverse entități oferă „consultații juridice„. Consider că acestea desfășoară în mod ilegal activități de asistență juridică, având în vedere că profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, iar formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi profesionale cu răspundere limitată. Orice altă entitate care acordă consultanţă, reprezentare sau asistenţă juridică, în orice domenii, încalcă în mod flagrant legea avocaturii, iar activitatea respectivă constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

Avocat Cătălin Oncescu, Baroul București
Doctorand, Facultatea de Drept, Universitatea din București

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week