Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Efectele BREXIT asupra Mandatului European de Arestare
24.04.2019 | Adrian ŞANDRU

Adrian Șandru

Adrian Șandru

Repercursiunile BREXIT asupra mecanismelor de cooperare judiciară au ajuns în atenţia juriştilor odată cu pronunţarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C – 327 din 2018.

Această problemă nu a suscitat până acum dezbateri la nivel naţional, dar consider că odată cu avansarea procesului de BREXIT, dezbaterea va fi tot mai actuală.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat în cauza menţionată anterior că: simpla notificare de către un stat a intenţiei sale de a se retrage din Uniune nu are consecinţe cu privire la punerea în executare a unui mandat european de arestare emis de acel stat. Această cauză nu prezintă o complexitate crescută, Curtea de Justiţie răspunzând la întrebarea adresată. Însă, problemele Brexitului asupra mandatului european de arestare sunt mult mai complexe, iar în această decizie nu se trasează nişte principii directoare care să clarifice problemele existente.

Pentru a atrage atenţia asupra importanţei acestei dezbateri o să avansez o ipoteză: Ce s-ar întâmpla cu mandatele europene de arestare emise de Marea Britanie, dacă mâine ar avea loc Brexitul?

O dezbatere în acest sens este extrem de utilă, această situaţie ar putea posibilă şi un astfel de mandat ar putea fi pus în discuţie de instanţele din România.

Sunt convins că, atunci când s-au instituit mecanismele de cooperare judiciară internaţională în materie penală, unul din ultimele lucruri avute în vedere a fost retragerea unui stat membru din Uniunea Europeană.

Urmărind dezbaterile din Marea Britanie, am văzut că se vorbeşte foarte mult de modalitatea în care vor părăsi Uniunea.

Din punct de vedere juridic şi raportat la discuţia noastră, este foarte important de analizat dacă va exista un hard Brexit sau un soft Brexit. Această distincţie se răsfrânge asupra efectelor mandatului european de arestare.

Majoritatea decidenţilor la nivelul Marii Britanii îşi doresc să se păstreze mecanismul mandatului european de arestare, chiar şi după ce se va produce Brexitul. Însă, acest mecanism este strict aplicabil statelor membre ale Uniunii Europene, neputând fi aplicat unor state terţe.

Se negociează la nivelul Uniunii Europene o formă tranzitorie cu privire la mandatele europene de arestare emise de Marea Britanie, care sunt pendinte la momentul Brexitului.

Oficialii Uniunii şi ai Marii Britanii se pare că au căzut de acord ca mandatul european de arestare să fie operaţional până în anul 2020. După trecerea perioadei de tranziţie, instanţele statelor europene o să aibă un termen de 10 zile în care pot întreba autorităţile din Marea Britanie, dacă decizia emisă de acestea reprezintă un mandat european de arestare sau nu.

Conştientizând beneficiile evidente ale acestor mecanisme europene de cooperare, Marea Britanie doreşte să aplice în continuare aceleaşi instituţii, pentru a nu îngreuna procedura extrădării. O extrădare normală este mult mai de durată şi costisitoare.

Va fi dificil juridic de a se găsi o variantă de consens, adică afară din Uniune, dar aplicând mecanismele Uniunii. Acordul încheiat de Uniunea Europeana cu Islanda şi Norvegia ar putea servi drept model în acest sens.

Norvegia și Islanda sunt în ​​afara Uniunii Europene, dar sunt membre ale SEE și Spațiului Schengen, au început negocierile cu UE privind extrădarea în 2001. Acordul a fost semnat în 2006 și încheiat în 2014, dar nu a intrat încă în vigoare. Ceea ce este diferit faţă de ipoteza Marii Britanii este că aceasta nu este membra Spaţiului Schengen şi se opune dreptului la liberă circulaţie.

Consider că în ipoteza unui soft Brexit, mandatul european de arestare către şi din Marea Britanie va fi executat ca şi până acum, dar denumire şi temeiul juridic al emiterii şi executării acestuia putând suferi modificări.

Ce se întâmplă în situaţia mai puţin probabilă a unui hard Brexit? Adică în situaţia în care Marea Britanie părăseşe Uniunea fără un acord care să continue aplicarea vreunui mecanism de cooperare judiciară. În această situaţie trebuie să ne uităm la tratatele încheiate între România şi Maria Britanie.

Această problemă a fost analizată în Regatul Unit, fiind analizate beneficiile mandatului european de arestare prin comparaţie cu efectele Convenţiei Europeană privind Extrădarea din anul 1957. În mod cert, aplicând acea convenţie procedura va fi mai costisitoare şi de durată. Nici mandatele europene de arestare pendinte nu ar mai putea fi executate, în opinia mea fiind considerate simple cereri de extrădare pe baza Tratatului, dacă autorităţile britanice le oferă o astfel de calificare.

Un alt criteriu care va influenţa major cooperarea judiciară cu Marea Britanie după Brexit este constituit de decizia acesteia de a rămâne parte Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Aplicarea Convenţiei oferă anumite garanţii care pot influenţa cooperarea judiciară în materie penală, întrucât obligă statele să se asigure de respectarea drepturilor fundamentale, precum dreptul de a nu fi supus la rele tratemente şi dreptul la un proces echitabil. În situaţia în care Marea Britanie nu ar mai fi parte a Convenţiei, cooperarea judiciară în materie penală ar putea fi serios îngreunată.

Consider că toate aceste aspecte trebuie dezbătute şi în România, pentru că ne privesc în mod direct raportat la punerea în executare a unor decizii de predare a persoanelor, emise de Marea Britanie sau în situaţia în care se solicită de către autorităţile Române persoane aflate pe teritoriul Marii Britanii.

Adrian Șandru
Avocat MAREȘ DANILESCU MAREȘ în asociere cu DAN LUPAȘCU

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii „Este obligatorie arestarea provizorie în cazul mandatului european de arestare?ediția 269, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.