Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Neajunsurile legislației române cu privire la măsuri alternative la arestarea provizorie în procedura executării mandatului european de arestare
30.04.2019 | Daniela DEDIU

Secţiuni: Articole, Drept penal, Dreptul Uniunii Europene, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Daniela Dediu

Daniela Dediu

Transpunând Decizia cadru 2002/584/JAI privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre în legislația intrenă, Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală reglementează două proceduri distincte de executare a mandatului: prima, atunci când persoana solicitată declară că este de acord cu predarea sa, despre consimțământul acesteia întocmindu-se un proces-verbal (art. 103 alin. 5 din Lege), iar a doua, atunci când nu există consimțământul persoanei cu privire la predarea sa autorităților judiciare ale statului de emitere.

În situația în care nu există consimțământ la predare, dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării, judecătorul se poate pronunța prin sentință, deopotrivă asupra arestării și predării persoanei solicitate (art. 103 alin. 6 din Lege).

În cazul în care nu există consimțământ la predarea sau, deși el există, judecătorul apreciază necesar să acorde un termen pentru luarea unei hotărâri cu privire la predare, arestarea persoanei solicitate în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare se dispune prin încheiere motivată, așa cum reiese din prevederile art. 103 alin. 8 din Lege.

În mod expres, Legea nr. 302/2004 nu prevede posibilitatea luării unei măsuri preventive, alta decât arestarea, decât în două situații: prima, atunci când persoana solicitată a fost reținută în baza în baza semnalării introduse în Sistemul de Informații Schengen, potrivit art. 101 alin. 5 din Lege, a doua, atunci când persoana solicitată este pusă în libertate ca urmare a împlinirii termenului de 180 de zile care reprezintă durata maximă a arestării în procedura de executare a mandatului european de arestare.

Potrivit art. 12 din Decizia-cadru, atunci când o persoană este arestată pe baza unui mandat european de arestare, autoritatea judiciară de executare decide dacă persoana căutată trebuie să rămână în detenție, în conformitate cu dreptul statului membru de executare. Potrivit aceluiași articol, punerea provizorie în libertate este posibilă în orice moment, în conformitate cu dreptul intern al statului membru de executare, cu condiția ca autoritatea competentă a acestui stat membru să ia orice măsură pe care o va considera necesară pentru a evita fuga persoanei căutate.

Apreciez că dreptul nostru intern nu reglementează posibilitatea dispunerii față de persoana solicitată a unei măsuri neprivative de libertate, într-o manieră care să fie în concordanță cu prevederile Decizei-cadru invocate, interpretarea prevederilor legale interne fiind, în practică, în majoritatea cazurilor restrictivă, motivându-se că, în raport cu termenii imperativi folosiţi de legiuitor, judecătorul nu poate opta între măsura arestării și o măsură preventivă neprivativă de libertate, arestarea persoanei solicitate impunându-se, dacă se constată că mandatul european de arestare întrunește formal condiţiile prevăzute de lege pentru a fi executat.

Totuși, în practică se întâlnesc situații în care se impune solicitarea de informații sau garanții suplimentare autorității judiciare emitente de către judecător, spre exemplu, în cazul în care persoana solicitată ridică obiecții cu privire la identitatea dintre ea și persoana vizată de mandatul european de arestare, obiecții care, în ansamblul cauzei, creează dubii cu privire la identitate. Într-un astfel de caz, până la transmiterea informațiilor solicitate autorităților judiciare emitente, legea română ar trebui să prevadă posibilitatea dispunerii unor măsuri preventive neprivative de libertate, dar care să ofere garanția prezenței persoanei solicitate la judecarea cauzei.

Proc. drd. Daniela Dediu
Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii „Este obligatorie arestarea provizorie în cazul mandatului european de arestare” organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti