Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul Uniunii Europene
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 
2 comentarii

TUE. T-530/2018. România trebuie să suporte corecții financiare de 80 de milioane de euro. UPDATE: Precizările agentului guvernamental. UPDATE: Precizări Răzvan-Horațiu Radu
03.05.2019 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Vineri, 3 mai 2019, proc. dr. Răzvan-Horațiu Radu, fost Agent Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene a făcut câteva precizări pentru ziare.com:

Răzvan-Horațiu Radu:Cred ca ordonanta Tribunalului UE este foarte clara si nu lasa loc de indoiala pentru cei care stiu sa o citeasca. Vazand explicatiile MAE mi-am amintit de o gluma larg raspandita printre juristi, cu avocatul care dupa ce pierde un proces ii spune clientului ca a castigat dreptul la recurs. (…)

A cauta si gasi o vina Agentului Guvernamental pentru ca s-au pierdut fonduri europene de aproximativ 100 milioane de euro mi se pare profund gresit. Agentul Guvernamental actioneaza doar pe baza unui mandat dat de institutiile responsabile de linie. El aici a fost chemat sa salveze o situatie preexistenta care a dus la aplicarea de catre Comisia Europeana a unor corectii financiare severe. (…)

Actiunile in anulare nu se fac fara un mandat aprobat la cel mai inalt nivel. Cercetarea acelor documente ne-ar lamuri si daca decidentii au fost sau nu indusi in eroare sau daca li s-a prezentat corect situatia preexistenta. (…)

Trebuie mers putin in profunzime. Intamplator cunosc niste detalii. Acesti 100 de milioane sunt suportati de catre bugetul public. De catre toti cetatenii Romaniei. De ce? Cine a gresit? Asta cred ca ar trebui sa aflam. Deciziile de corectie au venit ca urmare a unui raport al Curtii Europene de Conturi. Intamplator sau nu, la Ministerul Agriculturii au fost premeditate cateva miscari pentru trecerea sumei (corectiei) de 100 de milioane in sarcina bugetului public. Un fost secretar de stat de acolo alerga personal cu un proiect de ordonanta de urgenta si facea si presiuni pentru adoptarea sa. Astfel, inainte de publicarea deciziei de corectie s-a modificat un act normativ si s-a creat baza legala pentru ca aceste sume de bani sa treaca la bugetul public. Cred ca asta ar fi interesant de aflat. De ce atata zbatere pentru acoperirea unor neregularitati in cele din urma? Decizia de corectie nu s-a dat pentru ca banii s-au cheltuit corespunzator, ci pentru ca existau o serie de probleme. Cred ca este de interes public major sa aflam astfel de detalii.”

* * *

Miercuri, 1 mai 2019, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene a făcut următoarele precizări privind cauza T-530/18, potrivit unui comunicat:

„Sub aspect juridic, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene consideră că cererea introductivă a respectat normele de drept procesual ale UE, în contextul în care Decizia 2018/873 a fost notificată României la data de 14.06.2018 și publicată în JOUE la data de 15.06.2018, iar textul notificat era incomplet, aspect recunoscut chiar de Tribunalul UE la punctele 50, 53 si 55 din Ordonanța de respingere din data de 30 aprilie 2019.

În acest sens apreciem că, odată cu publicarea, a fost exclusă teza din Tratat referitoare la notificarea actului, astfel încât termenul de 2 luni pentru introducerea acțiunii în anulare, care face obiectul cauzei T-530/18, a început să curgă de la data publicării Deciziei 2018/873 în JOUE (15.06.2018), la care se adaugă cele 14 zile prevăzute de articolul 59 din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Termenului astfel calculat i se adaugă 10 zile – termen invariabil pentru considerente de distanță, prevăzut de articolul 60 din acelasi Regulament.

În concluzie, din analiza efectuată la nivelul Agentului Guvernamental pentru CJUE rezultă că acțiunea în anulare formulată de România la data de 07.09.2018 a fost introdusă cu respectarea termenelor. Acest aspect urmează a fi supus atentiei CJUE prin recursul ce va fi formulat în cauză.

Potrivit art. 56 din statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, deciziile Tribunalului sunt susceptibile de recurs la CJUE, termenul pentru exercitarea căii de atac fiind de 2 luni de la notificarea lor, iar autoritățile române urmează să uziteze de acest drept, dat fiind faptul că, în cauză, Tribunalul UE nici nu a organizat o dezbatere orală a cauzei.”

* * *

Marți, 30 aprilie 2019, Tribunalul Uniunii Europene s-a pronunțat în cauza T-530/2018, acțiune introdusă la 7 septembrie 2018 – România/Comisia. Decizia arată că Ministerul Afacerilor Externe a depășit termenul legal de trimitere la Comisia Europeană a unei contestații prin care cerea anularea unei corecții financiare de 80 de milioane de euro, imputate României din cauza unor nereguli la fondurile europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală, potrivit hotnews.ro.

Comisia Europeană a decis, la data de 13 iunie 2018, să aplice României corecții financiare pentru o serie de nereguli la proiecte europene derulate prin programul de agricultură și dezvoltarea satelor.

România avea un termen de două luni să conteste corecțiile financiare, dar abia în 7 septembrie 2018, Guvernul României, prin agentul guvernamental la Curtea de Justiție a UE, Radu Canțăr, a contestat corecțiile financiare aplicate de Comisie.

România a solicitat Tribunalului anularea în parte a Deciziei de punere în aplicare (UE) nr. 2018/873 din 13 iunie 2018 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR):
a) în ceea ce privește submăsura 1a integral (suma de 13 184 846,61 € aferentă anilor 2015 și 2016);
b) în ceea ce privește submăsurile 3a, 5a, 3b, 4b integral (suma de 45 532 000,96 € aferentă anilor 2014, 2015 și 2016) și în subsidiar, parțial pentru perioada anterioară datei de 19 septembrie 2015 (suma de 21 315 857,50 €);

Tribunalul de la Luxemburg a constatat că acţiunea a fost în mod vădit introdusă după expirarea termenului prevăzut şi, prin urmare, este tardivă.

Corecțiile financiare sunt suportate de România, fie prin beneficiarii proiectelor cu nereguli, fie prin bugetul de stat.

Secţiuni: CJUE, Dreptul Uniunii Europene, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

2 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO