« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Condițiile încheierii unui contract la distanță și încuviințarea executării silite a acestuia
06.05.2019 | Laurențiu MODORAN

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Laurentiu Modoran

Laurențiu Modoran

Impactul social și economic

Internetul a adus cu el cele mai mari schimbări în comportamentul uman după revoluția industrială. Odată cu acesta, posibilitatea de interacțiune între consumatori și profesioniști a crescut în mod exponențial, în sensul în care aceștia pot relaționa printr-o simplă accesare a unei pagini de internet.

Se impunea în mod evident o reglementare corespunzătoare a contractelor încheiate la distanță, în condițiile în care reglementarea ofertei de plată și acceptarea contractantului reglementate prin intermediul Codului civil nu mai erau suficiente.

Persoanele juridice (profesioniștii) au creat platforme de vânzare virtuale, în afara sediului lor comercial, în care aproape orice poate fi cumpărat online.

De altfel, întreaga industrie a magazinelor fizice, clasice, este în declin, în condițiile în care consumatorul vrea să-și petreacă timpul liber în mod diferit față de generațiile anterioare.

Efectele dramatice produse de comerțul online, reglementate juridic prin prevederile aplicabile contractului la distanță, pot fi observate în piața americană de consum, unde mii de mall-uri au fost închise ca urmare a lipsei de rentabilitate. A se vedea în acest sens aici.

În ceea ce privește piața românească, mult mai mică și nu atât de specializată, aproximativ 8% din totalitatea tranzacțiilor din retail au fost efectuate în anul 2018 prin intermediul comerțului online.

Potențialul tranzacțiilor efectuate prin încheierea unui contract la distanță este uriaș, în condițiile în care consumatorul român nu este încă suficient de educat în acest sens.

Este evident ca într-un orizont de timp scurt, încheierea diferitelor tipuri de tranzacții prin intermediul contractelor la distanță va deveni regula, în detrimentul modului clasic de încheiere a unui contract.

Prezentul articol nu-și propune a analiza juridic toate elementele unui contract la distanță, ci doar pe cele referitoare la condițiile existenței unui contract la distanță și faza încuviințării executării silite a unui astfel de contract.

Condițiile încheierii unui contract la distanță

Pentru a exista un contract la distanță este necesar a fi îndeplinite trei condiții, respectiv: să existe o ofertă de la un profesionist adresată unui consumator neprofesionist, negocierea contractului să se efectueze în spațiul virtual pus la dispoziție de profesionist și încheierea contractului să aibă loc prin mijloace de comunicare la distanță.

În susținerea celor analizate se indică prevederile art. 2 pct. 7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative („OUG nr. 34/2014″).

Potrivit acestor prevederi, contractul la distanţă reprezintă orice contract încheiat între profesionist şi consumator în cadrul unui sistem de vânzări sau de prestare de servicii la distanţă organizat, fără prezenţa fizică simultană a profesionistului şi a consumatorului, cu utilizarea exclusivă a unuia sau a mai multor mijloace de comunicare la distanţă, până la şi inclusiv în momentul în care este încheiat contractul.

Prevederile art. 2 pct. 7 din OUG nr. 34/2014 sunt reluate și de prevederile art. 3 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare („OG nr. 85/2004„), care prevăd că un contract la distanță reprezintă „contractul de furnizare de servicii financiare încheiat între un furnizor şi un consumator, în cadrul unui sistem de vânzare la distanţă sau al unui sistem de furnizare de servicii organizat de către furnizor care utilizează în mod exclusiv, înainte şi la încheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicaţie la distanţă”.

Este necesar a se preciza că orice contract la distanță presupune existența unei oferte de a contracta și a unei acceptări a ofertei ce se transmite ofertantului.

Momentul încheierii contractului la distanță

În cadrul prevederilor art. 8 alin. (9) din OUG nr. 34/2014 se prevede că, un contract la distanță se încheie la momentul confirmării, pe un suport durabil, de către profesionist, a acceptării comenzii transmise de consumator.

Față de prevederile art. 1186 Cod civil în vigoare, ce stabilesc faptul că „Contractul se încheie în momentul şi în locul în care acceptarea ajunge la ofertant, chiar dacă acesta nu ia cunoştinţă de ea din motive care nu îi sunt imputabile”, legiuitorul a considerat necesar a insera un element de noutate ce are ca rol securizarea momentului încheierii contractului încheiat la distanță, și anume „confirmarea pe un suport durabil, de către profesionist a acceptării transmise de consumator”.

Același aspect este reluat și prin intermediul OG nr. 85/2004 care statuează că „Dacă părţile nu au convenit altfel, momentul încheierii contractului la distanţă privind serviciile financiare îl constituie momentul primirii mesajului de confirmare de către consumator, referitor la comanda sa”.

Noua optică a legiuitorului nu este reflectată și în cadrul Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic (”Legea nr. 365/2002”), care prevede în cadrul art. 9 alin. (1) că, „Dacă părţile nu au convenit altfel, contractul se consideră încheiat în momentul în care acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunoştinţa ofertantului”. Deci, se reiau prevederile art. 1186 Cod civil.

Interesant este că furnizorul de servicii are obligaţia de a confirma primirea ofertei transmisă de consumator, dar nu ca și condiție de încheiere a contractului, ci ca un simplu element de executare a contractului.

Concluzie. În situația încheierii unui contract la distanță în situațiile excluse de actele normative indicate mai sus, și anume: Legea nr. 365/2002, OG nr. 85/2004 și OUG nr. 34/2014, se aplică prevederile art. 1186 Cod civil, și prin urmare, contractul se încheie la momentul la care ofertantul primește acceptarea contractantului.

În situația în care un contract la distanță este încheiat prin intermediul unor relații sociale exteriorizate prin intermediul Legii nr. 365/2002, contractul se încheie la momentul transmiterii acceptării ofertei către ofertantul profesionist. Transmiterea confirmării primirii acceptării de către profesionist are doar rol în executarea contractului, nu la încheierea acestuia.

În situația în care un contract la distanță este încheiat prin intermediul unor relații sociale exteriorizate prin intermediul OG nr. 85/2004, contractul la distanță se încheie în momentul primirii mesajului de confirmare de către consumator referitor la comanda sa.

Cele expuse sunt susținute și prin analiza prevederilor pct. 80 al Hotărârii Prealabile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 7 din 22 ianuarie 2018 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 666 alin. (5) pct. 2, 3, 4 din Codul de procedură civilă prin raportare la art. 8 din OG nr. 85/2004.

În situația în care un contract la distanță este încheiat prin intermediul unor relații sociale exteriorizate prin intermediul OUG nr. 34/2014, momentul încheierii contractului la distanţă îl constituie momentul confirmării, pe un suport durabil, de către profesionist a acceptării comenzii transmise de consumator.

Limitele de apreciere ale instanței de executare în ceea ce privește caracterul de titlu executoriu al contractului încheiat la distanță între un consumator și o instituție financiară nebancară

Dacă caracterul de titlu executoriu al contractelor încheiate la distanță prin intermediul Legii nr. 365/2002 și OUG nr. 34/2014 nu ridică probleme, fiind necesar a obține o hotărâre judecătorească executorie pentru a putea solicita încuviințarea executării silite, nu același lucru se poate spune în situația contractelor încheiate la distanță în temeiul OG nr. 85/2004.

Încuviințarea executării silite este o procedură contencioasă în care instanța de executare apreciază formal îndeplinirea condițiilor prevăzute de prevederile art. 666 alin. (5) Cod de procedură civilă. Printre acestea, se numără și posibilitatea acesteia de a aprecia asupra caracterului de titlu executoriu al contractului încheiat la distanță prin prisma prevederilor OG nr. 85/2004.

Deși este o procedură necontencioasă în care nu se stabilește un drept potrivnic față de o altă persoană, în cadrul etapei de încuviințare a executării silite se pot dispune măsuri utile cauzei, inclusiv solicitarea anumitor înscrisuri care să probeze încheierea acestui tip de contract. De regulă, aceste înscrisuri trebuie solicitate în faza regularizării cererii, dat fiind și caracterul urgent al cererii de încuviințare a executării silite. În acest sens a se vedea prevederile art. 532 alin. (2) Cod de procedură civilă.

Ca și probe utile dezlegării acestui tip de cauză, exemplific dovada ridicării sumelor de bani de către consumator, copii ale documentelor încărcate de către consumator în cadrul sistemului de furnizare de servicii organizat de către profesionist, dovada indicării de către consumator a contului bancar unde i se vor vira sumele de bani, capturi de ecran în care se poate verifica completarea datelor solicitate de sistemul de furnizare de servicii organizat de profesionist. În general, este vorba despre orice înscrisuri sau mijloace materiale de probă care să demonstreze acceptarea ofertei publice de către consumator și transmiterea acesteia către profesionist.

Bineînțeles, toate probele prezentate anterior trebuie să fie însoțite de contractul încheiat între părți chiar dacă nu poartă semnătura consumatorului.

O altă variantă pe care judecătorul o are în această situație, pentru a stabili existența titlului executoriu, este dată de posibilitatea aplicării prevederilor art. 532 alin. (2) teza a-II-a Cod de procedură civilă, în sensul ascultării oricărei persoane ce ar putea aduce lămuriri în cauză, respectiv, chiar debitorul din dosarul de executare silită. În același timp se poate apela și la modalitatea prevăzută de art. 78 alin. (1) Cod de procedură civilă, respectiv introducerea în cauză a debitorului în mod forțat, chiar la momentul regularizării cererii de încuviințare a executării silite.

În practică, există o opinie contrară în care se consideră că, prin simpla depunere a cererii de încuviințare a executării silite, la care se adaugă înscrisuri ce emană doar de la profesionist, duce la stabilirea caracterului de titlu executoriu, urmând ca debitorul nemulțumit să conteste titlul executoriu prin intermediul contestației la executare, respectiv art. 713 alin. (2) Cod de procedură civilă.

Interpretarea practicii în acest sens are ca fundament buna-credință a părților stabilită de art. 12 alin 1 C. pr.civ.

Opinia nu este greșită în condițiile în care aprecierea probelor ce duc la existența/inexistența titlului executoriu este lăsată la aprecierea judecătorului care este implicat în analiza cauzei.

Totuși, în condițiile în care orice persoană care deține în mod fraudulos o copie de pe o carte de identitate poate încheia un astfel de contract la distanță, consider că se impune ca etapa încuviințării executării silite pentru acest gen de contract să fie tratată cu mai multă atenție în analiza probelor.

Este evident că simpla depunere a unor înscrisuri, care emană doar de la creditor, fără ca acesta să demonstreze și acțiunea debitorului în emiterea acelor înscrisuri/documente nu poate fi echivalentă cu existența unui titlu, în cazul de față chiar executoriu.

De altfel, chiar prevederile art. 666 alin. (5) pct. 2 Cod de procedură civilă permit instanței de executare să procedeze la analiza existenței titlului executoriu, nefiind necesar a se ajunge în etapa contestației la executare.

Prin forța cu care se impune în fața debitorului, creditorul deține posibilitatea de a acționa asupra patrimoniului debitorului în decursul unei perioade foarte scurte.

În condițiile în care este posibil ca debitorul să nu aibă cunoștință de încheierea contractului și nici de executarea silită pornită împotriva sa – fapt ce i-ar permite să acționeze pe calea contestației la executare – se impune analizarea încuviințării executării silite pentru acest tip de contract cu mai mare atenție.

Un alt argument este dat de faptul că o încuviințare a executării silite efectuate în mod formal, fără analiza reală a încheierii contractului de acest tip, poate duce la situația ingrată a debitorului care se vede pus în situația de a solicita suspendarea executării silite, iar până atunci a suporta efectele executării silite, în condițiile în care nu a avut niciun moment intenția de a încheia contractul la distanță prevăzut de OG 85/2004.

Multitudinea de contracte încheiate în temeiul OG 85/2004, caracterul de titlu executoriu al acestui tip de contract, posibilitatea simplă de fraudare a calității debitorului și intenției acestuia fac necesară analiza cu atenție, în faza încuviințării executării silite, a momentului și existenței unei încheieri reale a contractului la distanță.

Concluzie, în ceea ce privește limitele de analiză a instanței de executare în faza încuviințării silite

Cu ocazia efectuării regularizării impuse de prevederile art. 200 Cod de procedură civilă, instanța de executare poate recurge la următoarele:
– să dispună depunerea unor înscrisuri utile lămuririi existenței titlului executoriu (aspect care poate fi realizat și de către executorul judecătoresc odată cu depunerea cererii de executare silită), în baza art. 532 alin. (2) Cod de procedură civilă;
– să asculte orice persoană care ar putea aduce lămuriri sau ale cărei interese ar putea fi afectate, în baza art. 532 alin. (2) Cod de procedură civilă;
– să introducă în cauză debitorul, în baza art. 78 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Jud. Laurențiu Modoran
Tribunalul București

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii „Contractul la distanțăediția 265, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

 
Secţiuni: Articole, Cyberlaw, Drept civil, Opinii, Procedură civilă, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD